Contactează-ne

Religie

De Moşi, tradiţii şi obiceiuri

Știe publicată cu

în data de

■ sărbătoarea de pe 9 martie mai este cunoscută şi ca Ziua celor 40 de pahare sau Ziua bărbatului ■ în literatura populară, Sfinţii Mucenici se mai numesc şi Moşi, deoarece urmează după Babe ■

Creştinii ortodocşi se pregătesc să marcheze pe 9 martie Sfinţii 40 de Mucenici, sau Ziua celor 40 de pahare, ori, altfel spus, Ziua bărbatului, o zi ce a dat naştere mai multor obiceiuri creştine dar şi precreştine. Sărbătoarea va fi aproape de data echinocţiului de primăvară, atunci cînd ziua va deveni egală cu noaptea. În literatura populară, Sfinţii Mucenici se mai numesc şi Moşi, deoarece urmează la nouă zile după Babe. Dacă Babele sînt considerate a fi rele, aducătoare de ninsoare, ploaie, răceală, Moşii, în schimb, sînt buni. Se spune în popor că, după ce Babele şi-au scuturat cojoacele, Moşii încep îndată a bate cu bîtele sau ciocanele în pămîntul îngheţat, pentru a lăsa să intre gerul şi să iasă căldura şi colţul ierbii. Moaştele celor 40 de sfinţi mucenici din Sevastia, omorîţi în chinuri groaznice, s-au păstrat pînă în prezent, părticele din ele găsindu-se şi în cîteva sfinte lăcaşuri de închinăciune din ţară, printre care Mănăstirea Neamţ. Se spune că pentru a căpăta bunăvoinţa celor 40 de sfinţi acestora li se aduc, ca ofrande, patruzeci de colaci copţi în cuptor, numiţi simbolic „mucenici“, sfinţi, bradoşi sau boboneţi, sugerînd infinitul, adică credinţa veşnică. În tradiţia populară, ziua de 9 martie va continua să reprezinte, prin multe obiceiuri, ritualul focurilor menite a atrage duhul blînd al primăverii, inaugurarea simbolică a unor activităţi umane, practici divinatorii. Ziua de 9 martie va reprezenta o sărbătoare a reînvierii naturii, a regenerării anului, la început de primăvară, o trezire din amorţeală şi nepăsarea păcatului la curăţirea purificatoare şi dătătoare de viaţă nouă şi sfîntă în Iisus Hristos, Domnul nostru. În unele părţi ale Moldovei şi Munteniei, există obiceiul ca oamenii şi copiii să iasă în această zi să bată pămîntul cu maiul ca să intre gerul şi să iasă căldura, zicînd: „Ieşi căldură din pămînt, intră tu frig în pămînt!“. În Bucovina se practică din vechime „bătutul“ mătăniilor, cîte una de fiecare mucenic, pentru ca oamenii să dobîndească mulţi ani, să fie sănătoşi şi mai ales pentru ca să afle bani ascunşi în pămînt. Tot în nordul Moldovei, există obiceiul ca, în ziua de 9 martie, să se meargă la pescuit, iar cel care va prinde 40 de peşti şi va înghiţi unul viu, va avea noroc, tot anul, la peşte. De aceea, se mai spune că, în ziua de 40 de sfinţi, e bine nu numai a prinde, ci chiar de a mînca 40 de chitici.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Biserica veche din Farcaşa a fost resfinţită la 245 de ani de existenţă

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ PS Calinic Botoşăneanul a oficiat slujba de resfinţire a bisericii de lemn Sfînta Cuvioasa Parascheva, monument istoric şi de arhitectură de secol XVIII ■ „Este o bijuterie a noastră cu care ne mîndrim şi pe care avem datoria morală să o lăsăm în bună stare generaţiilor viitoare, aşa cum am primit-o şi noi“, a declarat primarul comunei Farcaşa, Cristinel Vasile Gheorghiu ■

Farcaşa este una dintre localităţile înşirate pe firul de argint al Bistriţei, ce s-a dezvoltat în zonă începînd cu secolul al XVIII-lea, pe baza exodului transilvănean dinaintea şi de după răscoala din 1784. Aşezarea se face cunoscută lumii astăzi prin modestia, hărnicia, credinţa şi evlavia trăitorilor locului. Afirmaţia noastră este susţinută, printre altele, de frumoasele case ale gospodarilor fărcăşeni, dar mai ales de păstrarea în condiţii deosebit de bune şi-n stare de funcţionare a bisericii de lemn Sf. Cuvioasa Parascheva, unul dintre lăcaşurile de cult ortodox, ce îmbracă haina unui adevărat monument istoric şi de arhitectură. Pentru a ajunge la locul de înălţare al acesteia, valea pîrîului Farcaşa ne-a învăluit cu verdele crud al pădurilor însorite ce acoperă culmile avîntate şi întregul peisaj ce se desfăşoară odihnitor şi molcom. Bisericuţa a constituit, duminică, 19 mai, prilej de înălţare spirituală prin activitatea de resfinţire, ca urmare a activităţii locale de recondiţionare a unor elemente ţinînd de arhitectura lăcaşului, care, aşa cum avea să afirme primarul Cristinel Vasile Gheorghiu, prin grija localnicilor a trecut cu bine prin cele două războaie şi epoca comunistă, arătînd astăzi ca o adevărată bijuterie arhitectonică.

„Doresc să mulţumesc pentru prezenţa în mijlocul nostru a distinşilor oaspeţi, preasfinţitului vicar Calinic Botoşăneanul, cucernicilor părinţi şi invitaţilor, care au ţinut să fie alături de noi la acest important eveniment al comunei Farcaşa, resfinţirea altarului bisericii Sfînta Cuvioasă Parascheva şi sărbătorirea a 245 de ani de la prima atestare documentară a sfîntului lăcaş. Despre bisericuţa noastră, ridicată în anul 1774, cunoscută de localnici ca «biserica veche», vă pot spune că este cea mai valoroasă biserică de lemn din judeţ şi face parte din patrimoniul naţional, fiind clasificată ca monument istoric din categoria A, adică de interes naţional. Este o bijuterie a noastră cu care ne mîndrim şi pe care avem datoria morală să o lăsăm în bună stare generaţiilor viitoare, aşa cum am primit-o şi noi. Sub acest acoperiş s-au rugat la Dumnezeu primii locuitori ai acestor meleaguri, ctitori ai acestui sfînt lăcaş veniţi de peste munţi, din Ardeal şi încă multe generaţii de fărcăşeni. Aici, lîngă noi, la umbra acestor copaci îşi dorm somnul de veci înaintaşii noştri. A scăpat fără a fi distrusă de două războaie mondiale şi regimul comunist, rămînînd practic adevarata noastră carte de istorie. O prezentare mai amplă va face părintele paroh Coşula Cătălin Constantin, care a întocmit lucrarea de licenţă la terminarea facultăţii avînd ca temă Biserica Sfînta Cuvioasă Parascheva, dată la care nici măcar nu se gîndea că va ajunge preot paroh în satul Farcaşa. Dar Dumnezeu a rînduit cum ştie numai el lucrurile, iar părintele ne păstoreşte de 14 ani şi are grijă şi de această «comoară» ca de copiii lui. Într-o lume a intoleranţei în care ura şi dezbinarea sînt promovate şi ridicate la nivel de artă pe unele televiziuni şi reţele de socializare, la toate nivelurile, mi-aş dori ca această sfîntă zi să reprezinte pentru noi fărcăşenii un nou început, iar stramoşii care veghează asupra noastră să ne transmită măcar o parte din valorile spirituale ale acestui neam, care au făcut cîndva din România o ţară respectată“, avea să afirme primarul Gheorghiu. Evenimentul a reunit puhoi de lume, care cu smerenie avea să urmărească slujba religioasă oficiată de părintele Calinic, avîndu-i alături pe preoţii prezenţi pe scena special amenajată. La finalul slujbei, PS Calinic Botoşăneanul a oferit preotului paroh, Coşula Cătălin, primarului şi altor personalităţi locale, distincţii de recunoştinţă. „Doresc să vă mulţumesc pentru distincţia acordată şi mă bucur că împreună cu consiliul local şi domnul viceprimar am putut să aducem o mică contribuţie la organizarea acestui aşteptat eveniment, la promovarea acestor frumoase meleaguri, a renumitelor produse tradiţionale, dar şi a ospitalităţii fărcăşenilor“, a spus primarul la încheierea manifestării, înaintea invitaţiei făcute tuturor oaspeţilor de a participa la o agapă frăţească.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Procesiuni religioase de Izvorul Tămăduirii

Știe publicată cu

în data de

Autor

Nemţenii sînt aşteptaţi vineri, 3 mai, la bisericile care-şi sărbătoresc hramul în ziua Izvorului Tămăduirii, cinstind-o prin rugăciuni pe Maica Domnului. În toate lăcaşurile de cult se va săvîrşi, după tradiţie, Aghiazma Mică, iar la unele mănăstiri au loc procesiuni cu icoanele făcătoare de minuni. Mulţi credincioşi îşi vor îndrepta paşii spre Mănăstirea Bistriţa, care îşi prăznuieşte al doilea hram de Izvorul Tămăduirii. Ceremonialul religios va include Sfinta Liturghie oficiată de un sobor de preoţi, slujba Aghezmei şi procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana. Şi Mănăstirea Horăicioara îşi serbează hramul. Programul a început în ajun, cu slujba Privegherii şi continuă dimineaţa cu Sfînta Liturghie, slujba Aghiazmei Mici şi Taina Sfîntului Maslu. De obicei credincioşii iau pentru acasă atît apă sfinţită, cît şi apă de la izvorul considerat binefăcător, care se află la circa 50 de metri de biserica mănăstirii şi izvorăşte de sub Muntele Feriga. Slujbe speciale se vor săvîrşi şi la Biserica Botezul Domnului, de la Mănăstirea Horaiţa, care este renumită în rîndul credincioşilor prin procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, organizată în fiecare an de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, cînd icoana este trecută pe deasupra capetelor participanţilor. Marea sărbătoare este închinată Maicii Domnului şi este celebrată anual de Biserica Ortodoxă în Săptămîna Luminată, în prima vineri de după Paşte. Ea aminteşte de minunea vindecării unui orb, care şi-a recăpătat vederea după ce glasul Maicii Domnului i-a spus lui Leon cel Mare, viitor împărat al Bizanţului, să-l ducă să se spele cu apa dintr-un anumit izvor din apropierea Constantinopolului, astăzi oraşul Istambul din Turcia. Împăratul şi-a arătat recunoştinţa construind o biserică în locul respectiv. Aici există astăzi o mănăstire cu hramul Izvorul Tămăduirii, fiind organizate şi în această săptămînă pelerinaje pentru credincioşii interesaţi să participe la slujbele religioase dedicate minunii săvîrşite de Maica Domnului. Construcţia actuală a fost ridicată în secolul al XIX-lea, însă în subsolul ei există un paraclis din secolul V care ocroteşte izvorul cu apă tămăduitoare. Acesta este împrejmuit de un edificiu realizat din marmură albă, străjuit de o icoană ce o reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul în braţe, înconjurată de îngeri, stînd deasupra unei fîntîni. În tradiţia populară Izvorul Tămăduirii este cea mai spornică zi din an pentru săpătorii de fîntîni, care cred că apele sînt zbuciumate şi zgomotoase, fiind mai uşor de găsit.

Citește știrea

Actualitate

Preşedintele PNL Cozmanciuc: Vă doresc tuturor sărbători fericite, pace în suflet şi speranţa că mîine va fi mai bine

Știe publicată cu

în data de

Apropierea sărbătorilor ne aduce multora dintre noi un sentiment de tristeţe, mai ales celor dintre noi care avem copiii sau nepoţii plecaţi peste mări şi zări, pentru o viaţă mai bună. Potrivit unor date făcute publice recent 160.000 de copii din toată ţara aveau, la 1 ianuarie 2018, unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Din judeţul Neamţ 1.060 de copii au ambii părinţi plecaţi în străinătate, 973 de copii sînt cei care au părintele plecat în afară, care este de altfel şi unicul susţinător al familiei, iar 5.591 de copii au un părinte plecat la muncă în străinătate. Aceşti copii şi părinţi vor fi nostalgici în aceste zile de sărbătoare. Şi nu doar ei. Alte date ne arată că aproape jumătate dintre tinerii români spun că au de gînd să plece din ţară în următorii 5 ani, nu doar pentru bani, ci dintr-un cumul de motive. Pentru ei e de datoria noastră, a tuturor, să profităm de votul nostru şi să ne prezentăm la vot în data de 26 mai, să fim implicaţi civic în viitorul ţării noastre, să îi alegem pe cei mai buni ca să ne reprezinte în Europa, ca să contribuie de acolo la binele celor plecaţi, dar şi a noastră, celor care am rămas acasă. Pentru că Uniunea Europeană putem spune că este şi casa a milioane de români. „În Săptămîna Mare, gîndul meu se îndreaptă către toţi nemţenii, atît cei care sînt rămaşi acasă, dar şi către cei care au o casă temporară în alte ţări. Sînt convins că fiecare munceşte să fie mai bine, să trăiască mai bine. De aceea, le transmit toate gîndurile mele bune, dar vreau să le transmit şi un mesaj, în prag de sărbători: să vă rugaţi şi pentru viitorul ţării, al Uniunii Europene. Totodată, îi rog pe toţi să se prezinte la vot în data de 26 mai, să se folosească de dreptul pe care îl au ca să trimită la Bruxelles oamenii potriviţi ca să le reprezinte cît mai bine interesele. Să îi trimită acolo pe candidaţii care se vor asigura că cei dragi lor, care lucrează în afara ţării, le sînt reprezentate cît mai bine interesele. Totodată, să se asigure că prin votul lor îi vor trimite acolo pe toţi cei care vor duce România în primul rînd, vor negocia cât mai bine, ca să fie aduse în ţară fonduri europene semnificative pentru a continua proiectele de modernizare a României, a comunităţilor noastre. Să ne bucurăm de aceste sărbători, dar să ne gîndim şi la ziua de mâine, la responsabilitatea pe care o avem. Vă doresc tuturor sărbători fericite, pace în suflet şi speranţa că mîine va fi mai bine, pentru că viitorul e în mîinile noastre“, a declarat preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc.

Citește știrea

Trending