Contactează-ne

Economie

„Dacă ai comenzi, ai si marfă, ai marfă, ai bani“

Știe publicată cu

în data de

• Vasile Dumitrache, fost director la Petrotub, spune metaforic despre actuala Arcelor Mittal Steel că este un bolnav cu metastaze“, dar nu imposibil de vindecat • el consideră că problemă majoră o constituie acum repartizarea inechitabilă din Cehia a productiei • în companie mai lucrează aproximativ 900 salariati •

Unul dintre ex-directorii de productie ai fostei firme Petrotub, Vasile Dumitrache, e de părere că societatea, care a trecut în 2017 printr-o perioadă mai dificilă în ceea ce priveste mentinerea unui portofoliu de comenzi care să-i asigure profitabilite, poate să se mentină pe piata tevilor fără sudură. Asta, numai în cazul în care actualul management va reusi să rezolve cîteva din problemele cu care se confruntă. „M-am numărat printre specialistii invitati, recent, la marcarea a 60 de ani de la darea în folosintă a combinatului Petrobub si am perceput firma în faza actuală de dezvoltare ca fiind un «bolnav cu metastaze», dar care poate fi vindecat. Probleme există în fabrică, în diverse locuri. Se încearcă să se repare cîte ceva, pe ici pe colo. Importantă a fost rezolvarea uneia dintre problemele de mediu, legată de instalatia de lăcuire a burlanelor. Cei care lucraseră la Laminorul de 16 toli, în primii ani de la darea în folosintă, au fost impresionati de instalatia de lăcuire modernă. Rezolvarea problemei lăcuirii tevilor a fost dintotdeauna nodul gordian al uzinei de la Roman. Discutînd metaforic despre societate este ca în cazul unui bolnav de neoplasm, care, după extirparea unui punct cu metastaze se laudă spunînd: «Uite ce ficat curat am eu acum» dar, de fapt, el are bolnav întreg organismul. Am înteles din discutia cu cei din actualul top-management că boardul international al companiei nu vrea să închidă capacitatea de productie de la Roman, dar mingea se află în terenul celor care lucrează acum, aici“, a declarat Vasile Dumitrache. Acesta a apreciat că cea mai mare problemă a companiei o constituie faptul că portofoliul de comenzi al Arcelor Mittal se împarte din Cehia după principiul «cine împarte, parte-si face!», cehii producînd acum componente pe care nu le-au fabricat niciodată, de tipul burlanelor 958 API, «perla» Petrotub de altădată. Opinia fostului director este aceea că, neavînd o structură avantajoasă de productie, este aproape imposibil ca societatea să progreseze asa cum se doreste: „Nu e vorba de bîrfe, ci de informatii certe, aflate de la acea reuniune cu o parte dintre cei care au lucrat la Petrotub, fie la darea în folosintă a capacitătii de productie, în perioada 1957-1959, fie ulterior. În opinia mea, rezolvarea problemelor de la Mittal Steel ar trebui începută cu repartitia corectă a comenzilor. Dacă ai comenzi, ai marfă, ai marfă, ai bani si atunci poti spune că «mirosi a destept», cum se exprima, plastic, cineva. Asta înseamnă că poti să-ti faci o strategie de dezvoltare pe termen mediu si lung a societătii“.

Încă se face productie

Fostul director a mai arătat că productia în luna decembrie 2017 a fost de aproape 9.000 de tone de teavă, ceea ce ar însemna aproape 100.000 de tone pe an, existînd însă sincope în cantitatea totală a ultimilor ani. Cît priveste viitorul societătii, fost director spune că afirmatiile sale au o anumită doză de subiectivism, pe care o au toti cei care au lucrat la Petrotub: „Refuz să cread că fabrica de la Roman se va închide, în ciuda notei de pesimism pe care o au o parte din specialistii care au plecat în diverse etape din societate. Personal, mă număr printre cei care cred că fabrica încă mai poate scoate productie. Patronul, atunci cînd a cumpărat si-a luat o serie de angajamente înscrise în contractul de privatizare, chiar dacă Guvernul Năstase a modificat ulterior o parte din clauzele din contractul de vînzare – cumpărare“. O altă problemă esentială a fabricii ar fi împutinarea personalului calificat si înalt calificat, prin prisma faptului că nu s-a reusit o colaborare eficientă cu Inspectoratul Scolar pentru ca să se reia pregătirea fortei de muncă pentru Arcelor Mittal Steel, în sistemul învătămîntului profesional dual si post-liceal. „S-a ajuns în etapa în care nu se mai prea poate progresa cu cîrpeli, ci trebuie să se treacă la înlocuirea unor module. Societatea a rămas cu trei capacităti de bază: FMT, 16 si 20 de toli, pe care a fost concepută uzina de la Roman în 1957. Partea de Trăgătorie, Stossbank de 4 toli, partea de Reductor si partea de 1 tol, 2 toli 1 si 6 toli au fost capacităti de nisă, fabricate la Roman în perioada în care piata internatională cerea teavă. Pentru fabricarea lustrelor, de exemplu se folosea teavă de trăgătorie, care în anii 1991-1992 era cea mai scumpă teavă produsă la Roman. Cele trei capacităti de bază de care vorbeam sînt în picioare si pot face teavă, în conditiile în care în paralel se va aplica si un program serios de investitii“, a mai opinat Vasile Dumitrache. Acesta apreciază ca la ora actuală nu mai există probleme cu materia primă, tagla, care se găseste fără restrictii si la preturi accesibile. „Nu criza petrolului sau a tevii face ca la Roman să nu fie comenzi. Fabrica aceasta a fost dată în folosintă în 1957 ca să facă burlane de tubaj de mare adîncime. Problema mare este cea pe care v-am spus-o: repartitia productiei din Cehia, care nu are experienta Romanului în fabricarea de burlane 958 API. Romanul poate lejer fabrica 250.000 de tone de teavă pe an“, a mai explicat specialistul. Reamintim faptul că SC Petrotub a fost vîndută de Guvernul Năstase în octombrie 2003 fiind preluată de Mittal Steel, care mai detine în România capacităti de productie la Galati, Hunedoara si Iasi. În 1989 la Petrotub lucrau vreo 10.000 de angajati, în prezent rămînînd 920.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Încă 153 de salariaţi după tîrgul de job-uri

Știe publicată cu

în data de

■ după interviu, alţi 153 de nemţeni, din care 5 cu studii superioare, şi-au găsit de lucru ■ Bursa generală a locurilor de muncă a avut loc în urmă cu o lună ■

Bursa generală a locurilor de muncă, eveniment în organizarea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, care a avut loc pe 12 aprilie, a făcut ca alţi 153 de nemţeni să-şi găsească de lucru. Din totalul celor selectaţi în vederea susţinerii interviului, aceştia au devenit cei mai noi oameni ai muncii din judeţ. „La o lună de la desfăşurarea Bursei generale a locurilor de muncă organizată în data de 12 aprilie 2019, AJOFM Neamţ a evaluat rezultatele şi din cele 358 de persoane selectate pentru interviu, au fost angajate un număr de 153, din care 5 persoane avsolvente de studii superioare“, conform AJOFM Neamţ. Cele mai multe locuri de muncă au fost ocupate în domenii cum ar fi: construcţii – 45, servicii – 46, industrie 62, din care 19 în industria mobilei şi 17 în industria textilă. Cele 5 locuri de muncă ocupate de cei cu studii suprioare au fost pentru inginer automatist – 2, inginer textile – 1 inginer mecanic – 1. Pe 12 aprilie, primul tîrg de job-uri din acest an, Bursa Generală a Locurilor de Muncă, a scos din casă ceva mai mulţi nemţeni decît posturile disponibile pe piaţa forţei de muncă. Evenimentul a avut loc simultan la Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ, iar la start au venit cu cererea de personal un număr total de 87 de agenţi economici din cele mai diverse domenii de activitate (37 în reşedinţa de judeţ, 38 la Roman şi 12 la Tîrg), care au vrut să recruteze nu mai puţin de 898 de noi salariaţi. Cele mai multe locuri de muncă au fost oferite în municipiul Piatra Neamţ (453), următorul fiind municipiul Roman (284) şi oraşul Tîrgu Neamţ (161). La bursa de muncă din 12 aprilie au participat 928 de persoane, din care 436 în reşedinţa de judeţ, 335 la Roman şi 158 la Tîrgu Neamţ, iar 72 de persoane au fost angajate pe loc şi 358 au fost selectate în vederea încadrării. În cadrul evenimentului au avut loc întîlniri directe între angajatorii ofertanţi de locuri de muncă şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau a celor care doresc să schimbe locul de muncă pe care-l au la momentul respectiv, cadru în care s- au făcut cunoscute condiţiile necesare pentru angajare şi în funcţie de îndeplinirea acestora s-a stabilit angajarea sau programarea pentru proba de lucru. La nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de evolutia pieţei muncii locale, de condiţiile locale şi de solicitările agenţilor economici, vor mai putea fi organizate şi alte tipuri de burse pentru diferite meserii sau ramuri de activitate.

Citește știrea

Actualitate

La Loterie, greu tare cu norocul

Știe publicată cu

în data de

■ Florar are un bon cîştigător de 914 lei ■ cine-l deţine trebuie să meargă cu el la Fisc în termen de 30 de zile ■ valoarea mare scade şansele de cîştig ■

A cincea extragere lunară din acest an la Loteria bonurilor fiscale scade şansele de cîştig pentru nemţenii care urmăresc şi participă la acest joc de noroc. Asta deoarece din urnă a ieşit ca fiind cîştigător un tichet cu o valoare apropiată de maxim. Astfel, la extragerea care a avut loc pe 19 mai a fost stabilit ca fiind cîştigător bonul în valoare de 914 de lei, emis de comercianţi sau prestatorii de servicii în ziua de 24 aprilie 2019. Singura veste bună constă în aceea că 24 aprilie a fost în Miercurea Mare, cînd este foarte posibil ca mulţi nemţeni să fi făcut cumpărături consistente, dar poate nu atît de mari cît să treacă de 9 milioane de lei vechi pe un singur bon de casă decît dacă şi-au luat televizoare sau ceva mobilă. Ideea este ca norocoşii să deţină un tichet cu o valoare între 914 de lei şi cel mult 914,99 lei. Dacă există, bonul trebuie depus la Fisc în următoarele 30 de zile cu începere din 20 mai 2019. Posesorii bonurilor cîştigătoare trebuie să le depună în original, copia actului de identitate şi o cerere, la orice administraţie fiscală. Fondul de premiere rămîne în continuare la valoarea de un milion de lei. Cei care au „documentul“ cu noroc şi îl validează la Fisc vor intra în posesia banilor pînă cel mai tîrziu la jumătatea lunii aprilie a acestui an. Rămîn în vigoare prevederile conform cărora nu pot fi mai mult de 100 de cîştigători, astfel că pentru a se evita ca numărul norocoşilor să fie prea mare, ceea ce ar duce la premii modice, se va face o „Loterie a loteriei“ şi vor fi extraşi, în mod aleatoriu, cel mult 100 de cîştigători. Rezultatele extragerii au fost publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor, al ANAF şi al Loteriei Române. Loteria bonurilor constă într-un număr de 12 extrageri lunare, la care se mai adaugă alte două extraordinare, stabilite la Paşte, care va avea loc duminica viitoare, plus extragerea de Crăciun. La tragerile lunare participă bonurile cu o valoare cuprinsă între 1 şi cel mult 999 de lei, emise în luna anterioară extragerii. Rămîne de văzut dacă această loterie va fi cu noroc pentru nemţeni, deoarece pînă acum foarte puţini au ajuns pe lista norocoşilor. De exemplu, anul trecut au fost numai 11 nemţeni care au avut tichete cîştigătoare. Cei mai mulţi (7) au fost desemnaţi cîştigători în luna aprilie, la Paşte, cînd au fost extraşi aleatoriu din peste 500 de români care au avut astfel de bonuri. A mai fost un cîştigător în luna aprilie, unul în august şi alţi doi în septembrie.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Bani din bugetul urbei pentru ideile cetăţenilor

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ 100.000 de lei este bugetul alocat de Primăria Roman proiectelor pe care vor să le pună în practică locuitorii municipiului ■ au fost depuse şase proiecte, iar verdictul final se dă pe 18 iunie ■

Miercuri, 15 mai 2019, a fost ultima zi în care la Primăria Roman au putut fi depuse proiecte de către cetăţenii interesaţi să se implice în viaţa comunităţii prin bugetarea participativă. În cadrul acestei iniţiative au fost depuse şase proiecte, care urmează a fi evaluate de către o comisie, în perioada 16 mai – 31 mai. Valoarea bugetului propus pentru anul bugetar 2019, în cadrul procesului de bugetare participativă pentru proiectele selecţionate este de 100.000 de lei. Propunerile de proiecte trebuiau să se încadreze într-unul din următoarele domenii, pentru obiective care sînt în administrarea Municipiului Roman: infrastructură stradală: alei, trotuare, scuaruri, zone pietonale; amenajare de spaţii verzi şi locuri de joacă, amenajare spaţii publice :mobilier urban, iluminat public etc; infrastructură socială, culturală, de sănătate şi Smart City. „Am avut emoţii cu privire la şansa de a reuşi să convingem romaşcanii să se implice cu adevărat şi a veni cu propuneri şi soluţii pentru dezvoltarea oraşului, dar mă bucur să văd că sînt cîteva persoane, nu multe, dar care au completat un formular care îi poate aduce mai aproape de realizarea propriului proiect pentru oraş. Propunerile sînt din cele mai variate: realizarea de platforme ecologice subterane de colectare selectivă a deşeurilor, amenajarea unui loc de joacă, amplasarea de bănci inteligente, realizarea unui observator în aer liber, realizarea porţilor de intrare în oraţ şi amenajarea unui spaţiu public dintre blocuri. Sînt idei cel puţin interesante şi care, în mod sigur, vor aduce un plus comunităţii noastre. Le mulţumesc tuturor celor care sprijină autorităţile, le critică constructiv, dar în special celor care au ales să se alăture viziunii echipei din administraţia romaşcană. Este un prim pas important făcut pentru oraşul nostru şi sper ca un număr cît mai mare de romaşcani să voteze cele mai bune proiecte propuse şi eu îi asigur că le vom implementa“, a declarat primarul Lucian Micu. Pînă pe 31 mai, comisia de evaluare de la nivelul Primăriei municipiului Roman va analiza fiecare proiect, după care toate cele care îndeplinesc criteriile din regulamentul de bugetare participativă vor fi afişate pe site-ul oficial al instituţiei – în secţiunea „Pentru Roman – bugetare participativă“. Romaşcanii sînt cei care vor decide care sunt proiectele ce se vor realiza din cele propuse, astfel că pe pagina special creată, în perioada 3 – 14 iunie 2019, se va putea vota unul dintre cele şase proiecte pe care fiecare îl consideră cel mai potrivit. Pe data de 18 iunie, Primăria municipiului Roman va face public rezultatul votului, după care va trece la implementarea proiectelor.

Citește știrea

Trending