Contactează-ne

Actualitate

Cultul personalităţii la CJ Neamţ, plătit scump şi ilegal

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acestea sunt concluziile Curţii de Conturi ■ 104.087,50 lei au fost cheltuiţi ilegal pentru articole şi producţii TV şi realizarea de fotografii pentru un beneficiu de imagine al preşedintelui CJ ■ "întreţinerea" paginii de Facebook a CJ a costat 70.000 de lei ■

175.000 de lei. Sau un miliard şapte sute cincizeci de milioane de lei vechi. Sau 36.000 de euro. Aceasta este suma despre care inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat un control la Consiliul Judeţean Neamţ pentru anul 2019, spun că a fost cheltuită ilegal în principal pentru a aduce un beneficiu de imagine preşedintelui CJ Neamţ, Ionel Arsene.

Banii, publici evident, au fost cheltuiţi în principal pentru a crea o imagine pozitivă preşedintelui CJ, spun cei de la Curtea de Conturi.

Astfel, aceştia concluzionează că „valoarea erorii constatate este de 104.087,50 lei reprezentând cheltuieli efectuate de entitate cu nerespectarea prevederilor legale, astfel: suma de 69.819,50 lei pentru articole de presă şi producţii TV; suma de 34.268 lei pentru servicii profesionale de fotografie”. Aproape 3.500 de fotografii, apropos.

Alte vreo 70.000 de lei au fost scoşi din bugetul „nemţenilor mei” pentru plata serviciilor de externalizare a întreţinerii şi actualizării paginii entităţii pe reţeaua de socializare Facebook. Cum s-ar zice, dai un ban, dar ieşi în faţă… pe Facebook.

Dar să cităm din „Decizia nr.28 din 11.09.2020 privind înlăturarea deficienţelor constatate şi consemnate în Raportul de audit nr. 20- 14956 din 10.07.2020, încheiat în urma acţiunii de audit financiar al contului de execuţie bugetară pe anul 2019 la nivelul Unităţii Administrativ Teritoriale Judeţul Neamţ”.

„Urmare a verificărilor efectuate la categoria de operaţiuni „Cheltuieli cu reclamă şi publicitate”, în valoare totală de 178.536 lei, s-a constatat că, pe întreg parcursul anului 2019, entitatea verificată a efectuat plăţi din buget, cu nerespectarea prevederilor legale, pentru cheltuieli reprezentând contravaloarea articolelor de presă, materiale cu referire la promovarea, prin preşedintele CJ Neamţ, a realizărilor proprii, a realizărilor consiliului judeţean privind investiţiile, a vizitelor efectuate de miniştri în judeţ, inclusiv declaraţiile acestora, a inaugurării unor clădiri, precum şi reportaje difuzate prin intermediul televiziunilor”. Deci plăţi făcute cum? Cu nerespectarea prevederilor legale.

Pentru ce? Aflăm imediat: „Informaţiile publicate în mass-media (online, tiparită, posturi TV locale), în baza comenzilor făcute de UATJ Neamţ, cum ar fi spre exemplu: anunţarea realizărilor autorităţilor locale prin demnitarii săi, vizitele miniştrilor în judeţul Neamţ, inclusiv declaraţiile acestora, inaugurarea unor clădiri cu orice scop, diverse evenimente prin care reprezentanţii autorităţii locale urmăresc publicitatea proprie pe seama fondurilor publice, nu reprezintă informaţii pentru a căror transmitere se impune a se efectua plăţi din bugetul unităţii administrativ teritoriale”.

Fotografii de zeci de mii de lei

Tot în documentul menţionat se mai precizează: „Pe parcursul anului 2019, UATJ Neamţ a utilizat fonduri bugetare aferente categoriei de operaţiuni „Cheltuieli cu bunuri şi servicii, paragraful 51.02.01.03 – „Autorităţi executive”, alineatul 20.01.30 – „Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare”, pentru activităţi care nu sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute de actele normative, respectiv de cele care îi reglementează activitatea. Astfel, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 34.268 lei reprezentând contravaloare servicii de fotografie. (…)

În baza rapoartelor de activitate (nedatate şi fără numere de înregistrare), aferente celor două contracte, au fost predate responsabilului mass-media din cadrul CJ Neamt un număr total de 3.489 fotografii. Având în vedere că în referatele de necesitate s-a menţionat că scopul fotografiilor profesionale este acela de a însoţi informaţiile difuzate către mijloacele de informare mass-media, de a fi distribuite pe reţelele de socializare, pe site-ul oficial al instituţiei sau pe alte portaluri, este foarte puţin probabil ca fiecare fotografie din cele 3.489 de bucăţi să fi fost şi utilizată în scopul declarat. De menţionat este că, de regulă, articolele publicate în presa online şi tipărită sunt însoţite de fotografii care îl plasează pe preşedintele CJ Neamt în diverse momente, de cele mai multe ori. (…)

S-a procedat la vizualizarea fotografiilor predate CJ Neamţ, ocazie cu care s-a constatat că au fost fotografiate diverse întîlniri ale reprezentanţilor CJ Neamţ, diverse evenimente organizate de CJ, obiective de investiţii, inclusiv prezenţa preşedintelui CJ la inspecţia acestor obiective, dar şi şedinţe de consiliu judeţean, evenimente ca Ziua Comunei Piatra Şoimului, Zilele Comunei Borleşti, petrecerea personalului CJ Neamţ. (…) Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Neamţ, Biroului Guvernanţă Corporativă, Comunicare şi Imagine îi revine sarcina de a realiza materiale de prezentare şi imagine a Consiliului Judeţean Neamţ şi materiale foto-video, care urmează a fi puse la dispoziţia mass-media, a altor persoane fizice sau juridice interesate sau publicului larg, prin postarea pe site-ul entităţii şi pe reţelele de socializare.

Avînd în vedere cele descrise se concluzionează că materialele difuzate prin mijloacele mass-media (presa scrisă tipărită, online şi producţii TV difuzate pe posturile locale de televiziune) au avut ca scop nedeclarat conturarea vizibilităţii publice în favoarea unor persoane prin promovarea unor activităţi ale instituţiei, cum ar fi cea de investiţii”.

Şi concluzia care descrie clar că a fost vorba despre bani cheltuiţi pentru cultul personalităţii: „Astfel, plăţile constatate ca prejudiciu de echipa de audit nu au fost efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, deoarece materialele publicate în presa online, ziare tipărite şi producţii TV au avut scopul de promovare a unei imagini pozitive a demnitarului – preşedintele CJ Neamţ, prin redarea declaraţiilor acestuia, prin anunţarea realizărilor autorităţilor locale, în special pe linie de investiţii, a vizitelor de miniştri şi a altor diverse evenimente prin care s-a urmărit publicitatea proprie pe seama fondurilor publice”.

Dar pagina de Facebook nu „merită” 70.000 de lei?

Ş ca să fie treaba, treabă, cei de la Curtea de Conturi vorbesc şi de două contracte de 35.700 lei fiecare pentru pagina de Facebook. Şi spun aşa: „Prin urmare, deşi la nivelul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Neamţ existau compartimente funcţionale cu atribuţii clar definite în regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a autorităţii deliberative privind activităţile de comunicare, promovare a imaginii prin actualizarea, administrarea, întreţinerea şi dezvoltarea paginii web găzduite pe reţeaua de socializare Facebook, entitatea auditată a contractat şi a plătit un terţ operator economic pentru prestarea unor activităţi care se regăsesc în fişele de post ale personalului din cadrul Direcţiei de Dezvoltare Turistică şi Guvernanţă Corporativă şi Compartiment Baze de Date. (…)

De asemenea, este de notorietate faptul că atât crearea, cât şi actualizarea, administrarea, întreţinerea şi dezvoltarea unei pagini pe reţeaua de socializare Facebook sunt gratuite şi la îndemâna oricărui utilizator de internet, cu atât mai mult cu câ la nivelul Consiliului Judeţean Neamţ, pe baza cerinţelor specifice posturilor din domeniul comunicăriişi imaginii, a fost recrutat şi angajat personal calificat şi apt să asigure ducerea la îndeplinire a acestor cerinţe.

În loc de final

În concluzie: bani mulţi pentru imaginea domnului preşedinte, bani mulţi pentru servicii pe care CJ le putea obţine de la proprii angajaţi, pe care oricum îi plătea tot din banii noştri. Chiar când se pregătea toată şmecheria cu banii de publicitate, acum vreo doi ani, Monitorul de Neamţ a scris mai multe articole pe această temă. Unul din ele cu titlul „Cît sînt dispuşi şefii CJ să plătească pentru a fi pupaţi în fund?”. Link aici: http://monitorulneamt.ro/cit-sint-dispusi-sefii-cj-sa-plateasca-pentru-a-fi-pupati-in-fund-banii-de-reclama-sau-toate-site-urile-sa-apeleze-la-mine/ Iată că ne spune acum Curtea de Conturi cât au fost dispuşi să plătească.

Citește știrea
2 comentarii

2 Comments

  1. legio

    2 octombrie 2020 at 10:23 AM

    Marsavul acesta de presedinte al consiliului judetean ,pur si simplu isi bate joc de populatia si localitatile acestui judet(cu parere de rau spun ,un judet din care fac si eu parte ,plin pana la refuz de prosti ,vorba aia ,,multi ,multi dar prosti ”) , inainte de vot a inceput manevre cu utilaje pe drumuri , camioane ,miscare iar dupa alegeri s-a linistit tot si pulimea (vorba unui detinut politic in viata ) asteapta asfaltarea drumului ,mergeti si vedeti ce a facut pe DJ 159A de la avicola Racova prin satul Izvoare Comuna Bahna si legatura cu E-85, de-a mai mare rasul ,DJ respectiv este asfaltat cat este pe raza jud Bacau de zeci de ani iar Jud Neamt este rasul curcilor , ca ultima ulita dintr-un catun . Aflati ca toata populatia din zona s-a bucurat ca vor avea asfaltat acest drum si cred ca au votat cu acest lingurar ajuns valutist si pulitician dar au facut zgomot niste utilaje inainte de vot si gata ! Asta a fost culmea nesimtirii acestui personaj ,care mai are si fraiele financiare ale acestui judet !

  2. Linuxian

    3 octombrie 2020 at 10:31 PM

    As fi curios cat si-a bagat in buzunar negriciosul ala de Iosub R. de pe carca lui Arsene, ca tot ii face lobby de ceva vreme

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 3 cazuri noi. Naţional – 2.844 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la nivelul judeţului au fost înregistrate în total 5.477 de cazuri, iar incidenţa este de 1,75 la mie

Până pe 26 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 212.492 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

151.811 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.844 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

 

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 357 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

 

Până astăzi, 6.470 de  persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 25.10.2020 (10:00) – 26.10.2020 (10:00) au fost raportate 79 de decese (45 bărbați și 34 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 7 decese  la categoria de vârstă 50-59 de ani, 21 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 21 decese la categoria de peste 80 de ani.

76 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.726. Dintre acestea, 823 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.064.698 de  teste. Dintre acestea, 8.709 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 6.229 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.480 la cerere.

Pe teritoriul României, 25.781 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.963 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 54.855 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 51 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.475 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 7.110 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.704.050 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 11 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.851  de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.934 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.017 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican și Portugalia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Citește știrea

Actualitate

Arestare după o răzbunare cu foc

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un tănăr din Piatra Neamţ a ajuns după gratii după un incident petrecut la începutul lunii ■ după o ceartă cu cunoscut, autorul a incendiat o anexă gospodărească ■

Un tînăr în vîrstă de 28 de ani, din Piatra Neamţ, a ajuns după gratii, în sarcina fiind reţinute două infracţiuni, violare de domiciliu şi distrugere prin incendiere. Pe scurt, inculptul s-a certat cu un individ, iar într-un cces de furie, a intrat în gospodăria omului şi a provocat un incendiu.

„În temeiul art. 226 din Codul de procedură penală, raportat la art. 203, alin. 3 din Codul de procedură penală, art. 202, alin. 1, 2, 3 şi 4 litera e din Codul de procedură penală, art. 223, alin. 2, din Codul de procedură penală, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Tîrgu Neamţ avînd ca obiect luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Stan Ioan. Dispune arestarea preventivă a inculpatului Stan Ioan, cercetat în dosar nr. 1801/P/2020 al Parchetului de pe lîngă Judecătoria Tîrgu Neamţ, pentru săvîrsirea infracţiunilor de distrugere, prev. de art. 253, alin. 1 şi 4 din NCP şi violare de domiciliu, prev. de art. 224, alin. 1 şi 2 din NCP. Cu aplicarea art. 38, alin. 1, din NCP pentru o perioadă de 30 de zile, începînd cu data de 22.10.2020, pînă la data de 20.11.2020. Dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă a inculpatului Stan Ioan“, conform Judecătoriei Tîrgu Neamţ.

Conform actelor de urmărire penală, faptele au avut loc pe 2 octombrie 2020, cînd pe fondul unor neînţelegeri cu fiul unui bărbat în vîrstă de 69 de ani, inculpatul s-ar fi deplasat la imobilul celui din urmă, unde ar fi incendiat o anexă a locuinţei, după care a părăsit locul faptei. Pe 21 octombrie, în baza activităţilor investigative desfăşurate de oamenii legii, aceştia din urmă au reuşit identificare persoanei bănuite de comiterea faptelor, în localitatea Girov.

Tînărul a fost dus la sediu, la audieri, apoi a fost reţinut pentru 24 de ore. Ulterior a fost prezentat în faţa magistraţilor de la Judecătoria Tîrgu Neamţ, care au dispus privarea de libertate. Decizia nu este definitivă şi a fost atacată deja de inculpat, urmînd ca în cauză să se pronunţe Tribunalul Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Guvernul Ludovic Orban reuşeşte să proiecteze o nouă generaţie de sacrificiu

Știre publicată în urmă cu

în data de

În cele aproape 11 luni de guvernare, Guvernul Orban a reuşit doar să crească datoria României cu 9,6 miliarde de euro. Această datorie va trebui s-o plătim noi, populaţia României, intrând într-o spirală a privaţiunilor, ca pe vremea lui Ceauşescu.

Este de la sine înţeles că noul val al privaţiunilor poate fi acceptat de populaţie doar în condiţia în care ştie precis pe ce s-au cheltuit aceşti bani. Nici prin comunicare directă şi nici prin reprezentanţii noştri din Parlament, deputaţii şi senatorii trimişi acolo, Guvernul Orban nu a catadixit să ne explice unde s-au dus cele 9,6 miliarde de euro. Până acum, de cinci ori a fost invitat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, la Parlament, pentru a oferi explicaţiile care se impun, dar tot de atâtea ori acesta s-a şters la fund cu invitaţia.

Aroganţa fără margini a Guvernului Orban, de a refuza justificarea cheltuielilor făcute, este cauţionată de Preşedintele Iohannis, sugerându-ne astfel că datoria externă trebuie s-o plătim, fără a crâcni şi a cere socoteală. Este posibil ca creşterea datoriei externe să fie justificată, dar aceasta nu se ştie, iar Klaus Iohannis este adeptul perceptului „Crede şi nu cerceta“, deşi nici Biblia sau Sfânta Scriptură nu fac astfel de trimiteri. O generaţie, căreia i se impun privaţiuni neasumate, este o generaţie de sacrificiu. Şi când te gândeşti că pandemia era deajuns…

Pentru USR-PLUS, Ludovic Orban este „nedigerabil“ iar Klaus Iohannis este „irelevant“

Zilele trecute, în plină ascensiune a pandemiei, Preşedintele Iohannis şi-a ţinut ciclica sa conferinţă de presă de la Cotroceni. De acolo, a transmis trei „mesaje de liniştire“ a populaţiei, îngrijorată de cele 5.000 de cazuri de îmbolnăviri şi cele 98 de decese, pe motive de COVID-19, din ziua respectivă.

Primul mesaj, că trebuie să purtăm mască, să ne spălăm pe mâini şi să ne distanţăm fizic de alte persoane. Ne-a explicat că el a respectat aceste reguli şi iată că nu s-a îmbolnăvit. Nimic nou sub soare, regulile acestea au fost aplicate şi la prima pandemie de ciumă din perioada 1817-1824. Al doilea mesaj, că pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, vor avea loc obligatoriu alegeri parlamentare.

Altfel, democraţia propusă de el se va duce de râpă. Pe 6 decembrie, în plină pandemie, va fi relaxare totală. Avem dezlegare pentru plimbările la secţiile de votare, pentru hramuri şi onomastici, dar şi pentru parangheliile câştigătorilor alegerilor. Şi al treilea mesaj, că „pesede-ul“ dar şi partidele care îl susţin, trebuie să-şi piardă substanţial ponderea în Parlament, până la dispariţia lor, în favoarea liberalilor săi. Preşedintele e convins că noul Parlament va fi mult mai apreciat de către populaţie, dacă în toată mediocritatea lui va domina mediocritatea liberală. Fără să se sinchisească că stă cu talpa pe grumazul Constituţiei, deşi alegerile încă nu au avut loc, preşedintele a precizat că viitorul prim ministru va fi tot Ludovic Orban, indiferent de scor.

După cum pe 26 septembrie, preşedintele l-a invitat pe Nicuşor Dan la Cotroceni, pentru a ne indica pe cine trebuie să-l votăm, mizând pe puterea exemplului personal, tot aşa, acum ni-l indică pe Ludovic Orban. Auzind decizia prezidenţială, liderii USR-PLUS ne anunţă public că nu vor susţine preocuparea lui Klaus Iohannis de a-l reinstala pe Orban ca premier, după alegeri. Pentru USR-PLUS, fixaţia preşedintelui Iohannis, pentru un nou Guvern Orban III , a devenit „irelevantă“. Aceştia îl vor ca premier pe Dacian Cioloş, dacă Iohannis vrea o nouă majoritate în Parlament, Ludovic Orban fiind nedigerabil. Nici măcar liderii PSD nu au reuşit să aibă o astfel de performanţă, aceea de a reacţiona dur la pretenţiile neconstituţionale ale lui Iohannis.

După alegeri, aritmetica arată că PNL nu va reuşi să facă o majoritate în Parlament fără USR-PLUS şi PMP. Mizând în continuare pe nedigerabilul Ludovic Orban, rezultă că Klaus Iohannis mizează, pe următorii patru ani, ca „Guvernul Meu“ să fie, ca şi până acum, un guvern minoritar. Ar fi prea de tot ca în următorii patru ani, România să fie dominată de tandemul format dintr-un „irelevant“ şi un „nedigerabil“. Să fie administrată de un guvern minoritar sau cu susţineri de conjunctură, iar noi să fim tocaţi zilnic cu predici despre „pesedeu“.

Noul Parlament, la fel de slab ca precedentele

Listele candidaţilor pentru noul Parlament sunt afişate. Nu ne rămâne decât să ne înşirăm ca oile la strunga secţiilor de votare, ca să le validăm, aşa cum ni le-au scris liderii partidelor. Parcurgi cu ochii aceste liste şi nu-ţi poţi reprima o nedumerire.

Oare care dintre virtuţile fiecărui candidat au contat mai mult în ochii liderilor, pentru ca aceştia să aibă curajul sau, după caz, tupeul să ne declare că liste mai bune de atât nu se puteau întocmi? Este nedumerirea firească, care ne încearcă atunci, când parcurgând listele, constatăm că în marea lor majoritate numele trecute în zona eligibilă nu ne spun nimic sau mai nimic, veritabile esenţe de mediocritate, care blochează meritocraţia.

Mizând pe reflexul alegătorului, de a aplica ştampila doar pe siglă, liderii partidelor înghesuie sub această siglă toate murăturile din preajma lor, contribuind astfel la scăderea continuă a cotei de încredere în instituţia Parlamentului. Fantezia acestor lideri a fost mai mult decât debordantă. Pe ici, pe colo, prin zona neeligibilă a listelor, este strecurat câte un nume, care chiar sa remarcat prin ceva notabil şi ar merita să acceadă în Parlament.

Dar trebuie să fii conştient că aceste nume reprezintă doar nada de sacrificiu, care să asigure nulităţilor din vârful listei numărul de voturi necesare pentru accesul în Parlament. Înainte de a pune ştampila, pe un astfel de simulacru al democraţiei, te întrebi cu ce se va deosebi noul Parlament, faţă de cel vechi. Te întrebi, câţi dintre noii parlamentari vor migra în următorii patru ani, plecând cu votul tău de la un partid la altul, fără să te întrebe. Promiscuitatea electorală a devenit tradiţie, ridicând cota neîncrederii populaţiei în Parlament, peste pragul de 80%.

În circumstanţele existenţei pandemiei coronavirusului COVID-19, se propagă soluţia introducerii votului prin corespondenţă. România este încă departe de a organiza şi gestiona corespunzător votul prin corespondenţă, în care nu are încredere nici măcar Donald Trump, preşedintele Americii. Votul prin corespondenţă ar constitui o sursă suplimentară de fraudă electorală, cu care liberalii ar putea câştiga alegerile pe care le organizează. Exact ca în perioada interbelică.

Citește știrea

Trending