Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Cu tristete

Știre publicată în urmă cu

în data de

E posibil sã nu fiu eu cel mai obiectiv critic pentru a judeca spectacolul Shakespeare reloaded, cea mai recentã premierã a Teatrului Tineretului; prea sînt obsedatã de Shakespeare si-l stiu si pe fatã si pe dos. Dar tocmai aici e buba, hic jacet lepus: ce target (cuvînt, repet, mult mai cool decît strãmosescul tintã), ce segment de public are drept destinatar acest spectacol? Cei care-l cunosc pe Shakespeare, fie si pe deasupra, ori mãcar îl respectã ca un arhetip cultural, nu au avut ce alege din el; s-a plecat la pauzã în nestire. Celor ce nu-l cunosc, generatiilor actuale, pe “limba”cãrora par a dori sã vorbeascã autorii, prea putin le pasã de dramaturgia elizabetanã si de cel mai strãlucit reprezentant al ei, iar prezenta productie nu le va trezi interesul nici cu politia. Nu asta era ideea, sã comprimi titlurile (si temele) cunoscute pentru generatiile de astãzi, care nu mai citesc, sã reload-ezi opera bardului pentru cei ce cunosc sensul verbului to reload? Ba nu, zãu, adicãtelea, pardon cã întreb, puneti-vã în situatia unui elev de liceu, cãruia nu-i prea place sã citeascã în general, teatru în special, Shakespeare, greoi de urmãrit pentru o minte neantrenatã, cu deosebire (cea mai rãspînditã specie de elev de liceu). Credeti cã rãmîne cu vreo urmã de interes, care sã-l apropie de autor, dupã ce vede asa ceva? Si, dacã nu, ce rost are sã începi prin a-ti besteli spectatorii cã nu citesc Shakespeare, pentru a continua cu tocanã de Shakespeare preparatã pentru inculti? Nu despre asta era vorba? Dar, oare, stiau autorii spectacolului realmente ce doreau? Intentionat m-am amestecat (pînã la un punct si cu stricte intentii experimental-behavioriste) în aiureala de la început, pentru a-i vedea cum reactioneazã dacã le stricã oarecine jucãrica, adicãtelea dacã ridicã mîna cineva nescontat la o întrebare “cu rãspuns plãtit”, gen “dar a citit sau a vãzut cineva din salã Regele Ioan?” Ei, eu citisem piesa de cîteva ori, în traducerea excelentã, desi cam liberã, a lui Dan Botta si în original; si o vãzusem jucatã, în cheie comicã, în cheie tragicã, în cheie istoricã, tot în traducere si în original; ba si într-o variantã francezã. Ce te faci, cum reactionezi? Prost, evident; au ignorat mîna mea ridicatã, n-au avut reflexul sã improvizeze ceva si s-au dus… la omul lor plasat în salã. Nu tin sã mã dau cititã, dar, vezi dumneata, astea sînt riscurile asumate atunci cînd o faci dupã ureche pe Antonin Artaud. În interviurile date, cel din caietul-program si cel de pe România-Actualitãti, regizorul Stefan Iordãnescu insista asupra prezentãrii spectacolului ca pe rezultatul unui workshop “dat” de el la Piatra Neamt, fructificînd experienta sa shakespearianã – sau shakespeareologicã – de pe alte meleaguri. Atunci am înteles aerul de infantilism pe care reprezentatia îl degaja: îmi amintea de spectacolele din institutul de teatru, încã insuficient de mature pentru a avea un perfect calibrat discernãmînt estetic. Ceea ce nu mai era cazul aici, cu actori deja cu experientã de scenã.. Iar mult prea lungile interludii dintre fragmentele jucate coborau spectacolul sub nivelul improvizatiilor de altãdatã care urmau premierelor de clasicã amintire si în care, pentru cei “ai casei”, actorii se autoparodiau cu mult mai mult haz. Asta e. Ceea ce nu e, nu e un gînd. Am învãtat de la mari regizori, printre care Al. Tocilescu, Cãtãlina Buzoianu si altii, cã un spectacol se bazeazã pe un gînd anume, o intentie esteticã, o pledoarie pentru o idee. Aici – nimic. Parodia nu e o idee în sine, si aici nici mãcar asta nu era. Modernizarea este greu de demonstrat la TT, cîtã vreme n-au murit cei ce altãdatã au vãzut Romeo si Julieta în regia lui Purcãrete, Îmblînzirea scorpiei regizatã de regretatul Iulian Visa sau, mai ales, Nevestele vesele din Windsor, strict nec plus ultra. Joacã era si acolo, Doamne Dumnezeule, si încã peste mãsurã; actualizare cataliticã pe cît se putea, chiar o oarecare impertinentã pisicherã în abordarea subiectului, o iconoclastie suficient de manifestã, dar – ce esteticã rotunzime, cîtã coerentã, cît sens… Aici – începusem sã mã uit spre culise, asteptînd sã aparã Axinte ori Mîrlanu’. Actualizarea era prinsã în dilema existentialã a relativitãtii: un Shakespeare cu iz de Matrix si de Titanic mai are vreo tintã? Mai bine, invers: Matrix cu iz de Shakespeare, e mai verificat. Altminteri, actorii erau (încã) tineri, adicã simpatici si energici, desi prea înduiosãtori în pretentia lor de a fi înteles ceva din Shakespeare; pe alocuri te busea rîsul, desi nu stiu sigur dacã de ce se încerca, sau de de se reusea; treaba cu happening-ul, cu interactivitatea, era foarte, foarte trasã de pãr, dar mãcar oferea un moment de calm publicului sastisit de ce vãzuse; si s-ar mai putea extrage si alte douã-trei detalii pozitive (Macbeth, de pildã, ceva mai coerent). As recomanda mai ales fructificarea acelui Othello hip-hop sau house sau ce era; cred cã o formatie de profil, gen Cassa Loco ar face din el ceva; adevãruri de talia lui “dacã nu stii cum stã treaba / i-ai luat gîtii pe degeaba” ar fi de mare efect în peisajul muzicii de pe AtomicTV. Însãilarea aceasta de momente nu era însã nimic în sine. Munca într-un asemenea seminar-atelier de creatie care se cheamã acuma workshop este utilã prin proces, nu prin efect; si prea arareori rezultatele sînt comunicabile urbi et orbi cu titlul de creatie încheiatã; ele sînt un fel de bruioane, de ebose ale unor realizãri viitoare. Mã si întreb a cui a fost ideea sã dea neîndestulului acestuia nume de produs finit si sã-l prezinte ca atare; vorba împãratului din poveste: “dacã v-a sfãtuit cineva, rãu v-a priit; iar dacã ati fãcut dupã capul vostru, rãu cap ati avut.” Dacã as avea vreo cãdere, as spune regizorului si interpretilor cã de-abia de aici ar trebui sã înceapã munca propriu-zisã pentru a realiza un spectacol-sintezã asupra spiritului operei shakespeariene, chestie care ar mai dura cîteva zodiace. Cum nu am cãdere, mã multumesc spunîndu-le cã, în forma asta, nici de Zilele Orasului nu e bunã. S-o pãstreze pentru turnee de varã, publicul de pe litoral ar putea aprecia; mai putin Mila 23, cã pe acolo se mai poartã gustul si valoarea. Dar, dupã premiile de astã-toamnã de la Festival, nu mã mai mir de nimic. Sicã Alexandrescu, prin anii ’50, întrebat pe stradã ce mai face, ce mai zice, se bãtea cu mîna peste gurã si spunea: “nu mai zic nimic, pãcatele mele!” Asa si eu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Jandarmii si politistii sînt la datorie si de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele celor douã instititutii vor fi în stradã pentru prevenirea evenimentelor nedorite

Jandarmeria si Politia Neamt au dispus intensificarea mãsurilor si suplimentarea efectivelor pentru asigurarea unui climat de ordine, sigurantã si liniste publicã, la nivel întregului judet, precum si pentru solutionarea operativã a sesizãrilor care vor veni în mini-vacanta dintre ani. „În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, jandarmii vor actiona zilnic, la nivelul judetului, pentru ca cetãtenii sã se poatã bucura de mini-vacanta prilejuitã de trecerea dintre ani în conditii de sigurantã si liniste publicã“, a declarat cãpitanul Marius Gãmãnut, purtãtor de cuvînt al Jandarmeriei Neamt. Pentru a preveni orice incidente ce ar putea tulbura ordinea publicã, precum si pentru descurajarea faptelor antisociale, jandarmii vor fi prezenti în stradã si vor patrula pe traseele de deplasare cãtre zonele unde se organizeazã evenimente, în zonele si arterele intens circulate, precum si în zonele aglomerate. De asemenea, ca urmare a afluentei de turisti, în aceastã perioadã Jandarmeria Montanã si-a suplimentat efectivele, fiind pregãtitã sã intervinã în situatii de urgentã, pentru salvarea celor aflati în dificultate. Inspectoratul de Jandarmi desfãsoarã în aceastã perioadã actiuni pentru prevenirea si combaterea fenomenului contraventional si infractional, prin monitorizarea respectãrii legislatiei referitoare la regimul materialelor pirotehnice. Jandarmeria recomandã persoanelor care participã la evenimente sã manifeste rãbdare, sã respecte indicatiile fortelor de ordine si sã evite implicarea în conflicte de orice naturã. În aceastã perioadã, pãrintii sînt rugati sã supravegheze cu atentie sporitã copiii, pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma folosirii obiectelor de distractie pe bazã de amestecuri pirotehnice. Cu ocazia trecerii în noul an, Jandarmeria Neamt ureazã tuturor un cãlduros La Multi Ani! În ceea ce priveste Politia, peste 500 de cadre, cu aproape 250 de autospeciale, vor fi la datorie în perioada mentionatã mai sus. Din totalul politistilor angrenati suplimentar, 400 sînt de la Ordine publicã, aproape 100 de la Rutier, iar restul de la Transporturi, Investigatii criminale, Investigarea criminalitãtii economice, luptãtori de la Interventia rapidã si de la Arme, explozivi si substante periculoase. Va fi monitorizat si traficul rutier, pe toate drumurile nationale, judetene si autostrãzi, pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor nedorite.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Trending