Contactează-ne

Actualitate

Cu tanti Anişoara despre Paşte, tradiţii şi obiceiuri

Știe publicată cu

în data de

■ reporterul Monitorul a poposit la Dămuc, la Anişoara Dandu, o gospodină ce respectă cu sfinţenie cele transmise din generaţie în generaţie legate de sfînta sărbătoare ■ „Am fost în casă şapte fraţi, părinţii spunîndu-ne că trebuie să iubim tradiţia, familia şi pe Dumnezeu“, ne-a destăinuit munteanca ■ este neîntrecută la ţesut cuverturi, preşuri, prosoape, catrinţe şi coase pui pentru cămăşi naţionale, fiind foarte apreciată ■

Sărbătoarea Paştelui constituie pentru oamenii de pe Valea Bicazului, aidoma creştinilor români, un prilej de înălţare spirituală, unde emoţia trăirilor se îmbină armonios cu cea a manifestărilor laice specifice evenimentului. Pentru creştini, lumea moare şi reînvie în fiecare an, în mijloc de primăvară. Un singur strigăt poate însă să facă imposibilul mereu ciclic, urnind timpul din loc: „Hristos a înviat!“. Pentru asta, trebuie ca fiecare creştin să treacă prin Săptămîna Patimilor, cu toate ale sale înscrise în cele două spaţii, biserica, pe care am putea-o considera un loc prin excelenţă sacru şi casa, tot un spaţiu sacru, în care omul îşi conduce propriul univers. Şi dacă veni vorba, musai să consemnăm ce va să însemne pentru dămuceni fiecare zi din Săptămîna Patimilor, îmbrăcînd tradiţia locului. Luni e ziua destinată curăţeniei, se scot la aerisit toate macaturile din casă, miercurea se aleg ouăle, joia este ziua în care se coc cozonacii şi pasca, vinerea se vopsesc ouăle şi se pregătesc bucatele ce se vor mînca în ziua de Paşti alături de întreaga familie, iar sîmbăta se taie mielul şi se pune la cuptor pentru a se frige. Toate astea şi multe altele aveam să le aflăm de la una din gospodinele de frunte ale comunei Dămuc, Anişoara Dandu, o femeie la ceva peste 60 de ani, dar ageră la minte şi plină de energie. Am descins în gospodăria sa în Joia Mare, anume pentru a vedea cum se plămădesc şi fămîntă cozonacii şi pasca, ce şi cum cu tradiţiile locului. Şi am avut norocul s-o aflăm pe tanti Anişoara purtînd chiar şi la treabă un frumos costum popular tradiţional, asta după afirmaţia sa „din respect pentru croirea bucatelor de Paşti la care trebuie să pui suflet, dragoste şi respect prin felul în care îmbraci haine de sărbătoare“. Deşi bucătăria, laboratorul de lucru al femeii era pregătit pentru treaba zilei, în mijlocul mesei tronînd vasul de croit aluatul şi în jur roiau, precum planetele în jurul Soarelui, mai multe vase cu fel de fel de umpluturi, ce aveau să ia mai apoi calea compoziţiei cozonacului şi păştii, per ansamblu era o curăţenie lucie, semn al vredniciei gospodinei casei. „Am pregătit totul pentru a face cozonacul şi pasca de Paşti, bunătăţi pe care orice om le face în fiecare an pentru a-şi îndulci viaţa şi a-l cinsti pe Iisus Hristos după tradiţia românească. Voi face totul aşa cum am învăţat de la mama, care a trăit 93 de ani. Am fost în casă şapte fraţi, părinţii spunîndu-ne că trebuie să iubim tradiţia, familia şi pe Dumnezeu. Ce fac eu aici respectă sfaturile mamei. Atît cozonacul, cît şi pasca le fac din acelaşi aluat, diferenţa făcînd-o umplutura. La cozonac pun nucă, iar la pască brînză. Stafidele le pun în aluat. La pască punem blatul în tapsie sau tavă rotundă sau pătrată, punem brînza, iar în mijloc, din aluat împletit, facem semnul crucii. Pasca rotundă aminteşte de scutecele Domnului, iar cea pătrată, de mormîntul Domnului“, ne spune gospodina în timp ce pregătea de zor toate ingredientele pentru ceea ce avea să însemne compoziţia frămîntării de-un ceas, pînă ce aluatul să intre la odihnă în tapsiile special pregătite pentru a lua contact cu căldura cuptorului. „Aici am pus brînza, am amestecat-o cu lapte, cu un pic de griş şi cu stafide. Asta-i compoziţia pentru umplutura la pască. Dincoace am făcut nuca, pe care am colorat-o cu cacao şi înmuiat-o cu laptele de la văcuţa noastră. Trebuie să va spun că avem două văcuţe, una cu lapte şi una a făta. Mai departe, aici am pus ouăle, drojdia şi un pic de lapte pentru a face maiaua. Asta va face ca aluatul să crească. Frămîntatul durează cam o oră. Eu frămînt aluatul de două ori, ca să crească mai bine. După ce croim cozonacii îi aşezăm în tăvi şi-i lăsăm o peroadă de timp să crească. Apoi mergem cu el la cuptor, unde-l aşezăm pentru copt. Tot ce vă spun nu se face fără rost şi cît ai bate din palme, ci trebuie să asuzi, ca să iasă totul bine“, ne spune tanti Anişoara, ale cărei mîini, dar şi gură, nu aveau linişte. Învîrtindu-ne în jurul femeii, fără însă a o deranja de la treabă, mai aflăm că mielul era deja pregătit de mîncat, dar asta după întoarcerea de la Înviere. Anul acesta a renunţat la drob sau la cighir, că fiind numai ea şi cu soţul nu mai aveau nevoie de atîta mîncare, chiar de e Paştele.

Nu ştim cît o să se mai păstreze obiceiurile noastre

Din toate bunătăţile pascale ducem cîte ceva la biserică pentru a fi sfinţite. Noaptea mergem la Înviere, iar cînd ne întoacem, ne înfruptăm şi noi ca toţi creştinii, asta după ce ne-am spălat cu apă sfinţită, în care punem un ou roşu şi-un ban, pentru a spori casa. Paştele este cea mai mare sărbătoare pentru creştini. La Înviere se deschid cerurile, aşa scrie în Sfînta Scriptură“, ne-a spus dămuceanca, care avea la capul patului Biblia şi alte cărţi de religie, din care în fiecare seară citeşte cîte un Psalm, ca s-o ajute Dumnezeu şi să-i dea putere. „Vreau să vă spun că miercuri seara am fost la Denie şi am dus la biserică două prescuri făcute de mine aşa cum făcea şi mama. Una am lăsat-o acolo şi una am adus-o acasă pentru a pune în sare la vaci. pentru a le apăra de boli şi a ne învrednici cu lapte“. Între două treburi legate de croirea şi frămîntarea cozonacului sau altele legate de pregătirea sărbătorilor de primăvară, Anişoara Dandu ţine să ne spună şi cîte ceva despre ţesut, o altă preocupare ce a făcut-o cunoscută în zonă şi chiar mai departe. De altfel, într-una dintre odăi tronau stativele de ţesut tradiţionale, avînd puse pe iţe ştergare sau prosoape, o comandă specială pentru cineva din Tarcău. „Munca mea cea mai frumoasă este ţesutul şi cusutul. Stativele stau tot timpul în casă şi cînd termin treaba pe afară vin şi ţes. Am comenzi de la cunoştinţe şi prieteni pe care le onorez cu plăcere. Ţes cuverturi, preşuri, prosoape şi cu modele specifice locului în care trăiesc. Sînt foarte apreciate de lume. Fac totul cu dragoste, grijă şi multă dăruire. La această preocupare mai am una. Ţes catrinţe şi cos pui pentru cămăşi naţionale“, a declarat femeia, care ne-a prezentat spre confirmare o adevărată expoziţie de produse confecţionate în gospodăria sa de-a lungul timpului, fie ştergare, ii sau catrinţe, pe care le foloseşte în funcţie de anumite ocazii. Din discuţii încercăm să aflăm cîte ceva şi despre Paştele tinereţii, cînd energia vîrstei îndeamnă a privi cu alţi ochi toate cele. „Şi atunci, după Înviere, veneam acasă, ne spălam pe faţă cu apă curată de izvor în care puneam un ou roşu şi-un bănuţ. Apoi, treceam la masă, ciocneam ouăle roşii cu toţi din casă şi ne înfruptam. Şi ce gust plăcut aveau toate cele puse pe masă. Parcă simt şi-acum gustul de-atunci. Cămăşile cu pui erau cusute de noi pe timpul postului, anume ca să ieşim cu ele de Paşti, să ne fălim. Ei, ce vremuri! Lumea s-a schimbat. Tinerii au plecat prin toate părţile. Vai de ei… Nu ştim cît o să se mai păstreze obiceiurile noastre“, ne spune cu oarece nostalgie tanti Anişoara Dandu, de la care am aflat că are trei copii, două fete şi un băiat, cîţiva nepoţi, pentru toţi luptîndu-se să-i păstreze în zonă, curaţi şi cu drag de tradiţiile locului. De altminteri, pe Ancuţa, una dintre nepoate, am cunoscut-o fiindu-i de ajutor bunicii la croirea cozonacului de Paşte. Cu bucuria petrecerii a cîteva ceasuri în gospodăria familiei Dandu din Dămuc, unde tanti Anişoara are un cuvînt greu de spus, cînd e vorba despre tradiţii şi obiceiuri de Paşte şi desigur nu numai, ne luăm rămas bun urîndu- ne reciproc „Paşte fericit! Să fie la toată lumea!

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Vreme bună în minivacanţa de Paşte

Știe publicată cu

în data de

■ meteorologii anunţă valori termice în creştere de pînă la 20 de grade, poate chiar mai mult ■ şi nopţile vor fi mai calde ■ sînt ceva şanse de ploaie, dar mai ales după-amiaza ■

Minivacanţa de Paşte pare că va fi una plăcută din punct de vedere termic deoarece meteorologii anunţă temperaturi în creştere pînă la 20, poate chiar 21 de grade Celsius. Aşa rezultă din estimarea evoluţiei valorilor termice şi a precipitaţiilor în intervalul 22 aprilie – 5 mai 2019, pentru Moldova. „În prima săptămînă temperatura aerului va marca o creştere, astfel încît maximele diurne vor atinge 22 de grade pe 26 aprilie, pornind de la o valoare medie regionala de 12 grade în prima zi de prognoză. Apoi variaţiile termice vor fi nesemnificative, iar valorile diurne vor fi de aproximativ 20…21 de grade, posibil uşor mai ridicate în zilele de 30 aprilie şi 1 mai. Temperaturile nocturne vor fi şi ele în creştere treptată, de la 3…4 grade în primele două zile la 8 grade, în medie regională, în data de 27 aprilie. Ulterior acestei date regimul termic nu se va modifica semnificativ. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai ridicată în prima zi a intervalului şi în perioada 27 aprilie – 5 mai“, conform ANM. Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată de la Reading, Anglia. Sînt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sînt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor. Mai trebuie spus că în vîrf de munte, pe Toaca, a nins în week-end, iar dacă vineri, 19 aprilie, stratul de nea era de 38 de centimetri de nea, pe 22 aprilie, erau 46 de centimetri de nea. Pe 23 aprilie, pare a fi ultima zi cu cer acoperit şi vreme mohorîtă. Totuşi nu va mai ploua, iar la Piatra Neamţ mercurul din termometre nu trece de 12 grade la amiază, iar noaptea se vor înregistra cam 4 grade. De miercuri, 24 aprilie, vedem soarele de care vom avea parte pe tot parcursul vacanţei pascale. Termic se va simţi o creştere a valorilor, iar la amiază se ajunge la o maximă de 14 grade. Şi noaptea va fi mai blîndă, cu o minimă de 6 grade. De la o zi la alta se mai îmbunează regimul termic, astfel că în Joia Mare, 25 aprilie, se mai adaugă un grad şi pe fondul unui cer degajat se ajunge la 15 grade ziua dar nu mai mult de 6 grade după lăsarea întunericului. Sînt veşti bune pentru Vinerea Mare, astfel că soarele mai printe puţină vlagă şi aduce la Piatra Neamţ o maximă în creştere pînă la 19 grade Celsius. După lăsarea întunericului va fi mai bine, iar minima se opreşte la 8 grade. Una din cele mai frumoase zile se anunţă a fi cea de sîmbătă, 27 aprilie, cînd ne vom bucura de cer senin şi soare care aduce temperaturi la amiază de pînă la 20 de grade. După lăsarea întunericului vor fi cam 9 grade. Prima zi de Paşte, duminică 28 aprilie, va fi bine în prima parte, cînd va fi soare, dar nu mai mult de 17 grade. Totuşi după amiază ar putea veni ceva stropi răzleţi de ploaie. Cam la fel se anunţă vremea şi în restul Paştelui, iar în perioada 29 – 30 aprilie vor fi 21, respectiv 17 grade, cu averse după-amiază.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Minor de 10 ani trezit de pompieri

Știe publicată cu

în data de

Un copil a fost trezit din somn de pompierii care au intrat în casă după ce au deblocat uşa de la intrare. Asta deoarece familia alertată că minorul nu răspunde la uşă, a chemat în ajutor pompierii militari din cadrul ISU Neamţ. S-a întîmplat de Florii, pe 21 aprilie, la Tîrgu Neamţ. Panica a fost cu atît mai mare cu cît totul s-a petrecut în crucea nopţii, la ora 00:08. Atunci Dispeceratul Integrat ISU – Ambulanţă a fost anunţat, prin 112, despre faptul că un copil, în vîrstă de 10 ani, din Tîrgu Neamţ, rămas singur în casă, nu răspunde la uşă. La locul indicat de apelant s-a deplasat un echipaj de pompieri militari cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă. „Echipajele au procedat la deblocarea uşii apartamentului, copilul fiind găsit dormind“, a comunicat ISU Neamţ. Un alt apel pentru ajutor a avut loc în aceeaşi zi, la ora 13:05. S-a anunţat că o femeie de 76 ani, din Piatra Neamţ, nu răspunde la uşă. La locul indicat de apelant s-au deplasat două echipaje de pompieri militari cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi o ambulanţă SMURD. Echipajele au pătruns în apartament pe un geam şi au găsit persoana căzută în baie. Salvatorii de la Terapie Intensivă Mobilă i- a acordat primul ajutor şi au transportat-o la spital.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Atac la sentinţa de 8 ani de detenţie pentru crimă

Știe publicată cu

în data de

■ de calea de atac a uzat una din părţile civile ■ cauza va ajunge la Curtea de Apel Bacău ■ autorul şi-a înjunghiat fratele în spate ■ inculpatul a sunat la 112 şi a anunţat moartea, fără a da detalii suplimentare ■ un localnic care a spălat cadavrul a descoperit leziunea toracică ■

Cauza în care Constantin Podaru, de 50 de ani, din Săvineşti, a fost găsit vinovat de crimă şi pentru uciderea fratelui a fost condamnat la 8 ani de închisoare, va ajunge pe rolul Curţii de Apel Bacău. Asta după ce una din părţile civile din dosar a contestat decizia instanţei de fond, Tribunalul Neamţ. Trebuie spus totuşi că judecătorii l-au obligat pe inculpat la plata unor daune ce însumează 56.000 lei către familia victimei. Ancheta a arătat că fraţii locuiau în casa părintească, iar între cei doi erau relaţii tensionate. Cel mare era măcinat de boală şi bea în exces. Pe 29 august a băut prin tîrg şi s- a întors băut în jurul prînzului. La o masă, în curte, mezinul curăţa nişte legume. A fost ignorat de victima care ar fi urinat pe un gard. Sătul de mizeria în care trăia şi pe care victima o întreţinea continuu, agresorul nu şi-a putut stăpîni nervii, s-a ridicat de la masă şi cu cuţitul cu care curăţa legumele şi-a înjunghiat fratele o singură dată, în spate. Victima nu a sîngerat şi a mers în casă unde s-a întins în pat. Ceva mai tîrziu fratele a venit să-l vadă şi a constatat că este mort. A sunat la 112, dar a omis să spună de agresiune. A venit un agent, care a intrat în locuinţa debranşată de la alimentarea cu energie electrică. Cadavrul era în pat, fără urme vizibile de violenţă. Mai mult, agresorul ar fi susţinut că fratele lui se îmbăta continuu şi în ultima perioadă a fost văzut căzînd de mai multe ori. Avînd în vedere starea lui precară de sănătate, omul legii a luat legătura cu medicul de familie, care i-a confirmat numeroasele afecţiuni grave de care suferea mortul. Familia a purces la cele creştineşte pentru înmormîntare. A fost chemat un bărbat pentru toaletarea cadavrului. Omul l-a spălat pe mort, pe toate părţile, însă în momentul în care l-a întors de pe spate a văzut leziunea înjunghiată din care s-ar fi prelins sînge. Speriat de cele constatate a anunţat autorităţile. Abia atunci cadavrul victimei a fost transportat la Serviciul Medicină Legală iar în urma necropsiei s-a stabilit cu certitudine că a fost vorba de moarte violentă ce a fost provocată de insuficienţă cardio-circulatorie acută cu hemotorax. Au fost confirmate şi afecţiunilecu care figura în evidenţele medicale, totuşi moartea s-a datorat leziunii prin înjunghiere. Suspectul nu a recunoscut fapta în faţa anchetatorilor şi a susţinut că nu-şi explică cum de victima a fost înjunghiată. A amintit de toate bolile, dar şi de faptul că ar fi fost văzut de localnici cum a căzut, din cauza beţiei, în mod repetat. Cu toate acestea, anchetatorii au ajuns la concluzia că numai el poate fi autorul, motiv pentru care l-au reţinut pentru o perioadă de 24 de ore, iar pe 31 august, a fost prezentat în faţa instanţei de la Tribunalul Neamţ cu propunere de arestare preventivă, de atunci fiind încarcerat.

Citește știrea

Trending