Contactează-ne

Politica

Cu revocarea Codruţei Kovesi s-a realizat şi demolarea Cultului personalităţii, resuscitat de aceasta după moartea lui Ceauşescu

Știe publicată cu

în data de

Luni 9 iulie, Klaus Iohannis a semnat în sfârşit decretul de revocare din funcfuncţie a procurorului ţef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Lui Klaus Iohannis i-au trebuit 32 de zile pe care să le dedice, printre partidele de turism, cititului deciziei Curţii Constituţionale, pentru ca să desluşească semnificaţia constituţională a documentului. Orice funcţionar public, în îndeplinirea promptă a atribuţiilor impuse, va avea de acum în faţă modelul prezidenţial de tărăgăneală, calificat de susţinătorii loiali din Partidul Naţional Liberal ca „acţiune înţeleaptă luată după o îndelungată analiză“.

Directivele de despărţire ale Laurei Codruţa Kovesi

După publicarea deciziei revocării, Laura Codruţa Kovesi a comis o conferinţă de presă, în care s-a autocompătimit ca un rege detronat, confundând decizia de revocare cu o abdicare forţată. În aceeaşi mantie a compătimirii aceasta a înfăşurat şi instituţia Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru că riscă să treacă din subordinea acesteia în subordinea ministrului Justiţiei. L-a atacat şi pe Klaus Iohannis, făcându-l răspunzător pentru faptul că semnând decretul de revocare „lasă semne de întrebare“ privind independenţa procurorilor. Kovesi a dovedit astfel, că nu o frământă prea mult independenţa Justiţiei, cât o frământă independenţa procurorilor. Se pare că de la această conferinţă de presă, pe scena politică a României s-au despărţit nişte ape. De acum, de independenţa Justiţiei rămâne răspunzător Liviu Dragnea cu Partidul Social Democrat al lui, după sloganurile străzii, iar de independenţa procurorilor rămâne răspunzător Klaus Iohannis cu Partidul Naţional Liberal al lui, după directiva lui Kovesi. Kovesi a declarat că după revocare doreşte să rămână în continuare procuror, pentru „a decapa“ în direct, iar Consiliul Superior al magistraturii i-a repartizat un birou la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Sibiu. Procurorul General Augustin Lazăr a fost mai patern, oferindu-i Laurei conducerea Serviciului de Îndrumare şi Control (SIC!) al Parchetului General. Aşa că de „spaima prezumtivă de a intra în subordinea discreţionară a ministrului Justiţiei, Kovesi a preferat să rămână în subordinea paternală a Procurorului General.

Ce să deplângem mai mult, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe Kovesi, pe procurori sau pe toţi la un loc?

În ultima sa conferinţă de presă Laura Codruţa Kovesi a omis să-şi asume atât responsabilitatea pentru cele peste 200 de achitări în instanţe, din ultimele 6 luni, dar şi pentru scandalul monstruos declanşat în legătură cu protocoalele încheiate de Direcţia Naţională Anticorupţie cu serviciile secrete. În baza protocoalelor, procurorii primeau în poziţie de drepţi plicurile galbene de la Serviciul Român de Informaţii, care cuprindeau temele pentru dosarele ce trebuiau deschise. Acum, după desecretizarea protocoalelor, procurorii se văd în situaţia disperată de a descoperi prin eforturi proprii cazuri de corupţie, de a deschide dosare şi de a le umple cu materiale probatorii muncite de ei înşişi, nu primite în plic. La plecarea de la Direcţia Naţională Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi le-a urat procurorilor să continue şi să nu renunţe, orice s-ar întâmpla. În traducere liberă, chiar dacă protocoalele nu mai sunt secrete, iar Serviciul Român de Informaţii nu-i va mai aproviziona, să nu renunţe în a face dosare, cum au mai făcut. Cred că mulţi dintre procurori vor părăsi Direcţia Naţională Anticorupţie, pălăria fiind mult prea mare fără protocoale. În condiţiile în care decapitările produse clasei politice s-au realizat pe baza unor dosare în care denunţurile şi probele confecţionate au prevalat, nu ne putem declara decât îngrijoraţi de existenţa şi acţiunile Direcţiei Naţionale Anticorupţie de până acum. Nu putem să nu ne cutremurăm când aflăm că majoritatea achitărilor au fost justificate de instanţe prin concluzii precum „Fapta nu este prevăzută de legea penală“, sau „Fapta nu există“. Dintr-un recent raport al Inspecţiei Judiciare aflăm, cu mare nedumerire, că există multe dosare vizând aşa zisa „marea corupţie“, în a căror procedură judiciară Direcţia Naţională Anticorupţie a fost implicată mai mult de 5 ani şi nici acum nu au ajuns în instanţe. Suntem obligaţi să ne întrebăm care este adevăratul motiv al acestor tergiversări, deoarece Kovesi la plecare ne-a frustrat de orice explicaţie. Fie dovezile din dosarele respective sunt prea subţiri, încât nu se merită riscul unor achitări spectaculoase, fie există intenţii subterane de a se depăşi împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Codruţa Kovesi a vrut ca Direcţia Naţională Anticorupţie să fie a patra putere în stat

Kovesi s-a remarcat pe durata mandatului de 5 ani, nu prin aceea că a combătut corupţia discret şi eficient, ci că a urmărit să epateze opinia publică că Direcţia Naţională Anticorupţie face ordine“, provocând serialul „Cătuşele în direct“ şi propunând condamnări cu orice preţ, multe fiind finalizate cu achitări spectaculoase. Noul procuror şef, Anca Jurma, nominalizată interimar în locul lui Kovesi, a declarat la preluare că scopul ei va fi ca Direcţia Naţională Anticorupţie să rămână „o instituţie puternică, independentă şi relevantă“. Ar trebui să ne îngrijoreze preocuparea primordială a procurorilor şefi de a transforma Direcţia Naţională Anticorupţie într- o instituţie puternică, când menirea acesteia este cu totul alta. Ar fi de preferat ca preocuparea procurorilor şefi să fie profesionalismul, „independenţa şi relevanţa“ acestei instituţii. În orice stat democratic există trei puteri fundamentale care se află în echilibru, puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească. Direcţia Naţională Anticorupţie nu este „puterea judecătorească“. Sub conducerea Laurei Codruţa Kovesi s-a dovedit că Direcţia Naţională Anticorupţie, dacă nu poate reprezenta puterea judecătorească, trebuie să obţină putere proprie, pentru a deveni cea de a patra putere. Sub auspiciile Binomului s-a înfiinţat „Republica procurorilor“. Procurorii vor putere mărită, pentru a-şi conserva impunitatea absolută, obţinută prin mijlocirea protocoalelor Binomului. Laura Codruţa Kovesi nu face nici o vorbire despre puterile stabilite de Constituţie, despre echilibrul celor trei puteri fundamentale şi despre impunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca cea de a patra putere în stat. Face vorbire însă despre necesitatea unei puteri sporite a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a putea face în continuare rechizitorii după cum îi duce capul pe unii procurori, fără grija răspunderii magistraţilor, răspundere pe care o consideră ca pe o limitare a independenţei lor.

De ce a semnat Klaus Iohannis decretul de revocare după 32 de zile?

În legătură cu tărăgăneala prezidenţială există o sumedenie de scenarii. Din punctul meu de vedere, încă de la primirea deciziei Curţii Constituţionale a Românei, Klaus Iohannis a ştiut că nu are altă opţiune decât aceea de a respecta decizia. În schimb, şi-a permis să tergiverseze 32 de zile acest moment, servind opiniei publice o listă, lungă ca un pomelnic, de condiţionalităţi, nedumeriri sau semne de întrebare, pentru a-şi întări statutul de „preşedinte jucător“. Problema care l-a frământat pe preşedinte nu a fost dacă semnează, ci când semnează, pentru a nu crea imaginea că se află la remorca lui Dragnea. Apropiindu-se momentul modificării legilor Justiţiei, prin care i se lasă dreptul de a refuza doar o singură dată nominalizarea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Iohannis a hotărât să profite din plin de legea veche, în vigoare încă, prin care are dreptul de a refuza nominalizarea procurorului şef de câte ori vrea, motivat bineînţeles. Iohannis consideră că doar aşa va putea fi numit viitorul procuror şef, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi cu garanţia că este independent. Paradoxal, dar această revocare salvează Partidul Social Democrat de riscul unui eşec privind referendumul unei posibile suspendări, în urma căruia Iohannis ar fi ieşit mult mai puternic, politic vorbind. Astfel, Iohannis şi-a câştigat prin tărăgănare un consistent răgaz în a plimba de voie legile Justiţiei pe la Parlament, pe la Curtea Constituţională şi retur, până la promulgare. După 32 de zile, Klaus Iohannis se vedea asaltat îngrijorător de mesaje primite de la Comisia Europeană şi de la Comisia de la Veneţia. După cum se ştie, Comisia Europeană, în toate rapoartele MCV de până acum, a apreciat constant palmaresul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în materia combaterii corupţiei. Luând acum act de derapajele Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de protocoalele Binomului, Comisia Europeană transmite că se simte obligată să reevalueze această apreciere. În plus de aceasta, preşedintele Comisiei de la Veneţia sparge gheaţa, trimiţând o epistolă României, din care rezultă că, până acum, Klaus Iohannis a cam dat cu bâta în baltă, din toate poziţiile. Comisia de la Veneţia a precizat că deciziile Curţii Constituţionale a României pot fi criticate, ca formă aplicată a libertăţii de expresie, însă deţinătorii funcţiilor publice trebuie să se abţină de la aceste critici. Mai mult, criticile nerespectuoase ale lui Iohannis, precum şi apelurile publice la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale a României „sunt inadmisibile“.

Situaţia actuală a lui Klaus Iohannis nu este de invidiat

Iohannis s-a pomenit să-şi anunţe intenţia de a candida pentru un nou mandat la Cotroceni. Tocmai asum, când după revocarea lui Kovesi, Uniunea Salvaţi România a anunţat cu surle şi trâmbiţe că nu-l mai susţine pentru un nou mandat, iar Partidul Naţional Liberal a intrat în implozie, ca urmare a prestaţiilor liderului mandolinist Ludovic Orban. La aflarea veţtii revocării lui Kovesi, Uniunea Salvaţi România i-a reproşat public şi unanim lui Iohannis că trebuia să nu o revoce şi să-şi asume riscul de a fi suspendat din funcţie de coaliţia Partidul Social Democrat – Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor. Uniunea Salvaţi România a declarat belicos că preferă un preşedinte jucător şi că Iohannis nu se încadrează în acest tipar. Ca urmare, Uniunea Salvaţi România va avea candidat propriu la preşedinţie, probabil pe Dacian Cioloş, dacă nu pe Laura Codruţa Kovesi.

Epoca preşedinţilor – jucători nu trebuie să mai continue

La preluarea cheilor Cotrocenilor în 2004, Traian Băsescu ne-a anunţat din prag că va fi un preşedinte jucător, deşi specimenul nu este prevăzut în Constituţie, care stabileşte că preşedintele este doar echidistant şi mediator. La schimbarea locatarului Cotroceniului în 2014, Klaus Iohannis ne-a anunţat că va fi un cu totul alt model de preşedinte. Nu a precizat ce model preferă, decât că preferă „lucrul bine făcut“. În cei patru ani de mandat, Iohannis ne-a demonstrat că scaunul de la Cotroceni, rămas contaminat de pe vremea lui Băsescu, i-a transmis virusul jucătorului neconstituţional. Am avut astfel parte de trei mandate consecutive cu preşedinţi jucători, care s-au jucat cu răbdarea noastră şi cu Constituţia. Un preşedinte jucător este în primul rând o persoană publică care şi-a pierdut total imparţialitatea, renunţând a mai fi preşedintele tuturor românilor. Traian Băsescu şi Klaus Iohannis au reuşit deopotrivă să fractureze România în două părţi ireconciliabile, riscând activarea clauzei cu suspendarea preşedintelui. Vrând să-l copieze pe imberbul rege Mihai I de Herăstrău, Klaus Iohannis şi-a promovat propriul model de „Grevă regală“, inventând un nou procedeu de promulgare a legilor. Făcând uz de „înţelepciune, ca rezultat a unor lungi analize“, acesta a lungit, păgubos pentru ţară, procedura promulgării legilor, returnându-le spre examinare Parlamentului pentru toate virgulele, urmate şi de trimiteri pe la Curtea Constituţională a României, pentru a le primi cum le-a trimis. Dacă la aceste derapaje mai adăugăm şi derapajele privind instigarea populaţiei la ieşirea în stradă, participarea lui Klaus Iohannis la aceste ieşiri, obstrucţionarea programului de guvernare, ameninţarea primului ministru, precum şi fracturarea societăţii româneşti, realizăm că ne-am pricopsit în continuare cu acel model de preşedinte jucător, pe care Constituţia nu-l agreează. Şi nici noi, cei care mai respectăm această Constituţie.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Un comentariu

Un comentariu

  1. Baba Novac

    15 iulie 2018 at 8:39 PM

    Cine este domnu’ din imagine?
    …e autorul articolului?
    …a facut gaura in cer cat a fost parlamentar…
    …a carat pietre cu lingurita…
    Un clasic in viata, ce sa mai vb…
    Stima

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Dulamă, victorie în instanţă, dar revine în CJ Neamţ?

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ Curtea de Apel Bacău a respins recursul Prefecturii ■ a decis că nu se impune plata daunelor morale şi a cheltuielilor de judecată ■

Laurenţiu Dulamă, “mazilit” din Consiliul Judeţean Neamţ pentru că soţia bea apă, la serviciu, de la Apa Serv, societate subordonată CJ, a obţinut o victorie definitiveă în instanţă. Concret, rămas fără scaun în forul judeţean de la o presupusă incompatibilitate, i-a convins de dreptatea lui şi pe judecătorii de la Curtea de Apel Bacău, care au decis, pe 21 mai, să menţină sentinţa primei instanţe care spunea că Dulamă ar trebui repus pe funcţiile pe care le-a pierdut: consilier judeţean, respectiv vicepreşedinte de CJ. E drept că judecătorii băcăuani au considerat că nu e nevoie de plata unor daune morale, dar, per total, rămîne o victorie clară a lui Laurenţiu Dulamă în războiul dus în instanţă cu CJ şi Prefectura Neamţ. Iată ce au decis magistraţii din judeţul vecin. “Respinge excepţia nulităţii recursului declarat de Instituţia Prefectului Judeţului Neamţ, invocată de reclamantul-recurent. Respinge recursul declarat de Instituţia Prefectului, ca nefondat. Respinge recursul declarat de reclamant ca nefondat. Admite recursul declarat de Consiliul Judeţului Neamţ şi UAT Neamţ, casează în parte sentinţa recurată în sensul că înlătură obligarea acestora la plata daunelor morale. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate. Respinge cererea de cheltuieli de judecată , ca nefondată. Definitivă”. Aşadar, presupusa incompatibilitate ce ar fi rezultat din faptul că soţia sa e angajată şi are acţiuni la o firmă care are contract de apă şi canalizare cu Apa Serv a fost desfiinţată, cum altfel, de judecători şi Dulamă ar trebui să revină în CJ. Numai că… S-ar putea că pe cărările uneori extrem de încurcate ale administraţiei să apară nişte piedici. Sau măcar amînări. Şi să se termine mandatul actualului CJ fără ca Dulamă să mai apuce să se aşeze pe scaunul de consilier. Dacă se va întîmpla aşa, probabil că va rămîne cu consolarea soldelor restante ce trebuie să le încaseze.

FOTO: poza dateaza din „vremurile bune”.

Citește știrea

Advertorial

De ce merită pe 26 mai să votezi PNL, poziţia 5 pe buletinul de vot!

Știe publicată cu

în data de

Unul din principalii piloni ai doctrinei liberale este reprezentat de sprijinul acordat antreprenorilor pentru a genera dezvoltare. Prin muncă şi creativitate ne dezvoltăm afacerile, dar, totodată şi comunităţile noastre, astfel ca traiul de viaţă al fiecăruia dintre noi să fie mai bun. Candidaţii PNL la alegerile europarlamentare din data de 26 mai vor susţine prin activitatea lor, din Parlamentul European, şi antreprenorii români. Dezvoltarea nu se poate produce decât eliberând energiile individuale ale românilor, decât încurajând orice om care vrea să facă ceva în domeniul economic, în domeniul cultural, în domeniul social, în orice domeniu, care are o iniţiativă, care vrea să pună pe picioare o afacere, trebuie să găsească un partener în administraţie şi în Guvern. Orice român trebuie să fie susţinut în orice demers pe care vrea să-l facă pentru a putea pune pe picioare o afacere sau pentru a putea să construiască ceva serios. De aceea, europarlamentarii români vor lupta pentru adoptarea cât mai rapidă a bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027, ca astfel să se poată asigura predictibilitate pentru antreprenorii români, pentru IMM-uri, pentru fermierii şi cercetătorii români astfel încât aceştia să beneficieze în continuare de finanţare europeană şi să continue să genereze locuri de muncă şi creştere economică pentru România! Totodată, pentru IMM-urile româneşti, PNL va contribui la identificarea şi reducerea obstacolelor birocratice, precum şi la digitalizarea completă a administraţiei, utilizând fondurile structurale care stau la dispoziţia României şi aplicând principiul „o singură dată” („once only”). Principiul de bază este următorul: statul nu trebuie să ceară niciodată un document care este deja în posesia statului. Pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor româneşti: PNL va propune finanţarea, din fonduri europene, a unui program naţional multianual de vouchere pentru inovare rezervate IMM-urilor. Aceste vouchere ar putea finanţa acţiuni de cercetare, digitalizare, creşterea gradului tehnologic al produselor şi serviciilor oferite, mărirea eficienţei proceselor interne, adoptarea comerţului electronic, etc.

Pentru IMM-urile româneşti, PNL va propune finanţarea, din fonduri europene, a IMM-urilor din domeniul procesării produselor agricole.

Pentru antreprenorii români, europarlamentarii PNL vor sprijini introducerea de programe de antreprenoriat în universităţi şi licee, inclusiv prin oferirea de spaţii de lucru tinerilor antreprenori, cu scopul clar de valorificare eficientă a resurselor locale. De asemenea, PNL doreşte înfiinţarea, cu ajutorul fondurilor europene, a unei competiţii de idei de afaceri. Nu în ultimul rând, PNL doreşte aplicarea unui program de monitorizare a evoluţiei mediului antreprenorial din România aliniat practicilor europene şi internaţionale. Şi va susţine crearea unui program de sprijinire a mediului privat românesc la nivel european. Pe de-o parte, acest program va include măsuri pentru sprijinirea internaţionalizării afacerilor româneşti în întreaga Uniune Europeană. Pe de altă parte, programul va promova brandurile româneşti şi imaginea unei economii moderne, bazată pe valoare adăugată, inovare şi industrii creative. PNL va sprijini în Parlamentul European alocarea, în noul exerciţiu financiar 2021-2027, de fonduri pentru dezvoltarea destinaţiilor turistice romaneşti. Cu siguranţă judeţul Neamţ va fi pe listă, pentru că are un potenţial foarte mare. Astea sunt doar câteva dintre motivele pentru care duminică, 26 mai, merită să votaţi PNL, poziţia 5 pe buletinul de vot! Un vot pentru PNL înseamnă un vot pentru dezvoltare, pentru prosperitate!

Citește știrea

Advertorial

Vino la vot pe 26 mai! Votează ca să se poată întoarce acasă copiii tăi!

Știe publicată cu

în data de

Cifrele pot părea uneori seci, nu pot exprima dorul şi durerea din suflet pentru cei dragi care sunt plecaţi din ţară. Din păcate, judeţul Neamţ se află în fruntea listei de unde au plecat de acasă mii de nemţeni, în lumea largă, pentru a-şi găsi un rost. Din România peste 4 milioane de femei şi bărbaţi în plină putere au fost alungaţi de nevoi, departe de casă. Alegerile din 26 mai ne oferă o mare şansă, pe care PNL o pune deja în realitate şi se obligă să o împlinească: să facem din România acasă pentru toţi românii, oriunde s-ar afla. Ţara în care celor dragi, plecaţi departe, le-ar plăcea să se întoarcă, dacă asta îşi doresc, fără să se gândească cu groază că nu vor avea cu ce să îşi asigure nevoile zilei de mâine. Ne dorim în continuare să facem şi din judeţul Neamţ un loc în care cei plecaţi să se poată întoarce, să investească, să trăiască bine aici, să se poată dezvolta, să le asigure un viitor copiilor şi să aibă grijă de părinţi. Marea bogăţie a României sunt oamenii. Marea obligaţie a României este viitorul copiilor ei. Suntem fraţi şi trebuie să fim împreună – spiritual, sufleteşte, în credinţă şi la marile hotărâri care implică soarta tuturor.

Pentru o ţară în care să-ţi creşti copiii: patru milioane de alocaţii majorate de PNL

Patru milioane de copii au primit, începând cu luna mai, alocaţia dublată de PNL. E o veste bună pentru mamele care muncesc din greu, sezonier, în agricultura altor ţări, iar copiii le-au rămas acasă cu bunicii. Ne vom bate să indexăm alocaţia majorată cu rata inflaţiei pentru că valul de scumpiri ridicat de guvernarea PSD-ALDE a ajuns la cote alarmante, pe care le resimţiţi cu toţii, cei de acasă. Nu e mult, dar e un început bun, semnul că se poate. Marele obiectiv al PNL este să facă din România ţara în care să îţi placă să trăieşti şi să rămâi. România care îşi creşte copiii acasă. Această Românie există deja, în multe oraşe şi comune conduse de liberali. Aduceţi-o şi la voi acasă şi, astfel, îi veţi readuce şi pe cei dragi, aflaţi acum la mii de kilometri de voi! Totul începe cu un vot, la 26 mai!

DA la referendum! DA ca să vă puteţi întoarce acasă!

PNL şi europarlamentarii săi se bat ca drepturile fraţilor, surorilor şi copiilor voştri aflaţi în Marea Britanie să fie păstrate şi după Brexit. Puteţi vorbi mai lesne şi mai ieftin la telefon cu rudele din străinătate pentru că europarlamentarii PNL au obţinut eliminarea unor taxe la telefonia mobilă. PNL va lupta pentru introducerea votului electronic pentru românii din diaspora. Românii de afară trebuie să aibă un cuvânt de spus faţă de viitorul ţării, de viitorul lor. O pot face şi la referendumul despre justitie, spune Rareş Bogdan, numărul unu pe lista candidaţilor PNL la europarlamentare: ”Cu corupţie la vârful statului, legi care fac amnistie şi graţiere mascată sau pe faţă, ordonanţe date peste noapte fără consultarea mediului de afaceri, România nu se poate dezvolta, iar tinerii români şi investitorii vor continua să plece din ţară. DA la Referendum echivalează cu un mesaj fierbinte adresat românilor de pretutindeni: luptăm la baionetă pentru a crea condiţiile să vă puteţi întoarce acasă! Haideţi la vot pe 26 mai!”

Citește știrea

Trending