Contactează-ne

Actualitate

Critici după ce leafa minimă va creşte iar

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ salariul minim brut pe ţară să fie 2.080 de lei, începînd cu 1 decembrie 2018 ■ se doreşte ca leafa minimă pentru unii angajaţi să fie diferenţiată în funcţie de studiile superioare şi de vechime ■ Asociaţia Oamenilor de Afaceri critică măsura ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Într-un climat social-politic extrem de încordat, cu acuze pe diverse teme între Opoziţie şi Putere, o măsură care se referă la o nouă creştere a salariului minim brut pe ţară a fost a lansată în spaţiul public. Asta în contextul în care un deputat liberal a prezentat un document trimis Comisiei Europene de guvernanţi în care se pomenea de îngheţarea salariilor în sectorul bugetar anul viitor la nivelul din decembrie 2018, lucru ce ar însemna că nici pomeneală de vreo creştere salarială. Revenind la leafa minimă, recent, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat actul care stă la baza propunerii de creştere a retribuţiei la 2. 080 de lei. Documentul arăta următoarele: „1. Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2080 lei/ lună, începînd cu 1 noiembrie 2018. 2. Introducerea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2. 350 lei/ lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sînt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupaţiilor din România, începînd cu 1 noiembrie 2018. 3. Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2. 350 lei/ lună pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începînd cu 1 noiembrie 2018. 4. Introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată / cîştig salarial mediu brut la cel puţin 45% începînd cu anul 2020“. Conform Mediafax, Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, a întărit toate acestea într-o postare pe Facebook: „Ne dorim ca de la data de 1 noiembrie şi sper să putem lua pînă atunci o hotărîre în Guvern, un salariu minim brut pe ţară garantat la 2. 080 lei pe lună şi să introducem un salariu de bază minim brut pe ţară 2. 350 de lei pentru angajaţii cu studii superioare şi angajaţii cu minim 15 ani vechime“. Oficialul a mai susţinut că nu s-a „blocat Guvernul“ aşa cum spune Opoziţia şi că va găsi fondurile necesare plăţii pensiilor şi salariilor pentru anul viitor. „Iar «s-a blocat guvernul», iar «nu mai sunt bani de pensii şi salarii», iar «nu se aplică legea salarizării». Asta aud de la opoziţie din două în două luni. Şi iar răspundem: aşa cum nu ne-am blocat pînă acum şi cum am găsit fondurile necesare plăţii pensiilor şi salariilor, aşa se va întîmpla şi anul viitor“. Precizările vin după ce senatorul PNL Florin Cîţu a afirmat că PSD va introduce, de anul viitor, măsuri de austeritate şi nu va mai aplica Legea salarizării unitare. Liberalul a prezentat în acest sens un document trimis CE prin care coaliţia de guvernare promite îngheţarea salariilor în sectorul bugetar în 2019. După cum se ştie, de la 1 ianuarie a acestui an, salariul minim brut pe economie are o valoare de 1. 900 lei lunar pentru un program complet de lucru de 166, 666 ore, reprezentînd 11, 40 lei pe oră. Totuşi, premierul a anunţat că măsura de creştere a salariului minim nu va opera de la 1 noiembrie, ci de la 1 decembrie 2018, sau 1 ianuarie 2019.

„Devansarea creşterii salariului minim reprezintă o măsură populistă“

Devansarea creşterii salariului minim de la 1 ianuarie 2019 este criticată de reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, care au precizat într-un comunicat că este o măsură populistă. Pentru a-şi susţine poziţia, AOAR a atras atenţia asupra încetinirii creşterii economice în 2018, de circa 4, 4% în prezent, faţă de nivelul de 5, 3% menţinut ca premisă la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an: „În astfel de condiţii, anunţarea devansării creşterii salariului minim pe economie reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectînd negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare“. În comunicat s-a mai precizat că prevederile din Programul de guvernare privind îmbunătăţirea relaţiei Guvern-mediul de afaceri rămîn simple declaraţii politice, electorale. „Toate măsurile adoptate de guvernele ce s-au succedat de la 1 ianuarie 2017 au pus la grea încercare companiile, afectînd încrederea şi performanţa mediului socio-economic. Pericolul ignorării de către decidenţii politici a cererilor fundamentate venite dinspre mediul de afaceri constă în reducerea semnificativă a investiţiilor, amplificarea tensiunilor pe piaţa muncii şi o mai accentuată încetinire a creşterii economice“. Reprezentanţii AOAR au reamintit că au atras atenţia că măsurile de creştere a salariilor înainte de revizuirea temeinică a legislaţiei relevante, în multe cazuri contradictorie, nu-şi vor atinge scopul de interes public. „Dincolo de concurenţa neloială făcută mediului privat, creşterea salariilor în administraţia publică, sănătate şi educaţie, fără aplicarea unor criterii de performantă, nu a dus la o îmbunătăţire a acestor servicii pentru firme şi cetăţeni. AOAR dezaprobă lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte informatizarea serviciilor publice, contrar declaraţiilor şi angajamentelor exprese, repetate de către toţi decidenţii politici. Consecinţa lipsei informatizării administraţiei publice şi a celei locale este accentuarea presiunilor vizînd creşterea numărului de angajaţi (peste 15. 000 de noi angajaţi în sistemul public în 2017) , motivată de gradul mare de incărcare“, au mai apreciat reprezentanţii AOAR. Odată cu noua creştere se vor majora asigurările sociale şi de sănătate, posibil şi valoarea punctului de amendă contravenţională. Statistic, leafa minimă a evoluat astfel: la 1 ianuarie 2006 era de 330 ron, la 1 ianuarie 2007 a crescut la 390 ron, la 1 ianuarie 2008 valoarea era de 500 ron, la 1 octombrie 2008 – 540 ron, la 1 ianuarie 2009 – 600 ron. Această ultimă valoare a rămas în vigoare pînă la 1 ianuarie 2011, cînd s-a decis creşterea la 670 lei, pentru ca la 1 ianuarie 2012 să fie 700 de lei. Anul 2013 a adus două majorări: 1 februarie – 750 lei, iar la 1 iulie – 800 de lei. La fel s-a petrecut şi în 2014 – 1 ianuarie 850 lei şi 900 de lei de la 1 iulie. Salariul minim la 1 ianuarie 2015 a fost iar crescut, la 975 de lei, pentru ca de la 1 iulie să fie 1. 050 de lei. Apoi, la 1 mai 2016 valoarea era de 1. 250 ron, la 1 februarie 2017 s-a majorat la 1. 450 de lei, pentru ca la începutul acestui an să fie de 1. 900 ron. Tot în acest an, prin august, guvernanţii anunţau că o nouă lege va face ca fiecare pensie să fie cel puţin dublată pînă în 2021, ele urmînd să crească etapizat. În ceea ce priveşte salariile în sectorul bugetar, la anul era prevăzută o creştere de 25%, fiind anunţate şi alte majorări.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Sînt 513 posturi vacante în judeţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cum e şi firesc, cererea de personal scade pe final de an ■ cele mai multe recrutări se fac în zona Piatra Neamţ ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Mediul de afaceri nu mai turează motoarele la final de an şi pînă la jumătatea lunii decembrie se recrutează numai 513 noi salariaţi, cam la jumătate faţă de cît era cererea pe la jumătatea anului.

Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ şomerii din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe pot alege între cele 229 de job-uri libere pentru cei din oraş şi comunele limitrofe, la Roman angajatorii oferă 206 posturi în cele mai diverse ocupaţii, iar la Tîrgu Neamţ ar putea găsi de lucru pînă la jumătatea lui decembrie doar 78 de persoane.

Defalcat, în reşedinţa de judeţ a scăzut dramatic şi cererea de personal de înaltă calificare şi nu s-au ocupat de săptămîni bune cele două job-uri în domeniul artistic, unul pentru specializarea maestru de sunet şi se mai caută un maestru de lumini. Mai este liber cîte un post pentru inginer mecanic şi unul este pentru inginer producţie şi se mai caută un economist.

La polul opus, pentru necalificaţi, sînt libere 32 locuri de muncă dar la nivel de zonă se mai recrutează 20 de dulgheri, 10 fierari betonişti, ar mai fi nevoie de 10 muncitori piscicoli sau 20 de zidari ori 12 lucrători comerciali. Mai puţine alte locuri de muncă sînt în ocupaţii cum ar fi cameristă, casier, finisor în construcţii, bucătar, barman, îngrijitor spaţii hoteliere sau lucrător în bucătărie.

Lista completă poate fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ. La Roman cererea de licenţiaţi este şi mai subţire şi ar fi nevoie doar de un inginer electrotehnist şi un inginer tcm, posturi vacate de o perioadă mai mare de timp şi pe care nu se bate nimeni. Pentru ceilalţi sînt libere 52 de posturi de confecţioner – asamblor articole textile, se mai caută 20 de operatori confecţioner industria îmbrăcămintei, dar este nevoie şi de 45 de necalificaţi.

În multe alte ocupaţii sînt mai puţine cereri dar la nivel de zonă mai este nevoie de operator maşini cnc, rectificator, lăcătuş confecţii metalice, lăcătuş mecanic, tîmplar, tratamentist termic sau vînzător. La Tîrgu Neamţ este un singur loc de muncă pentru personal de înaltă calificare şi se caută un inginer industria alimentară.

În rest este nevoie de 10 confecţioneri în industria textilă, cîte 5 vulcanizatori, sau sudori, dar se caută şi muncitori la prepararea legumelor şi fructelor, muncirori necalificaţi în confecţii, precum şi barmani, bucătari, manipulanţi, ori agenţi de securitate, ori montatori structuri metalice.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Corupţie cu epoleţi. O sentinţă cu executare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ agentul de poliţie Cristinel Florinel Alistar a fost găsit vinovat de trafic de influenţă şi a fost condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare ■ pedeapsa a fost redusă de Curtea de Apel după ce Tribunalul aplicase o sancţiune de 4 ani şi 7 luni ■ în acelaşi dosar, alt om al legii a fost condamnat cu suspendare pentru că a recunoscut faptele ■ ambilor li s-a interzis să mai fie poliţişti ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Poliţistul Cristinel Florine Alistar a fost găsit vinovat de trafic de influenţă şi, pe 4 decembrie 2019, Curtea de Apel Bacău l-a condamnat prin sentinţă definitivă la 3 ani şi 4 luni de închisoare.

Instanţa de fond, Tribunalul Neamţ, aplicase 4 ani şi 7 luni de detenţie, dar omul legii a declarat apel şi a obţinut o pedeapsă mai mică.

„Admite apelul declarat de inculpatul Alistar Cristinel Florinel împotriva sentinţei penale nr.24/P din 27.03.2018 pronunţată de Tribunalul Neamţ în soluţionarea dosarului penal nr.1715/103/2016. Desfiinţează sentinţa penală apelată doar în ceea ce priveşte cuantumul pedepselor principale pentru fiecare infracţiune în parte, precum şi cu privire la cuantumul pedepsei rezultante principale la care a fost condamnat inculpatul Alistar Cristinel Florinel, reţine cauza spre judecare cu privire la aceste aspecte şi, în fond, hotărăşte următoarele:

Reduce cuantumul pedepselor principale pentru fiecare dintre cele 3 infracţiuni de trafic de influenţă pentru care a fost condamnat inculpatul Alistar Cristinel Florinel de instanţa de fond, prevăzute fiecare de art.291 alin.1 Cod penal, raportat la art.6 si art.7 lit.c din Legea 78/2000, de la 2 (ani) şi 9 (noua) luni închisoare la 2 (doi) ani închisoare. Constată că pedeapsa principală rezultantă de executat pentru inculpatul Alistar Cristinel Florinel, conform art.39 alin.1 lit.b Cod penal, în urma reducerii pedepselor principale pentru fiecare infracţiune în parte, este de 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

Pedeapsa principală rezultantă de executat pentru inculpatul Alistar Cristinel Florinel: 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu sînt contrare prezentei decizii“, conform instanţei. În cauză a mai fost condamnat şi un alt poliţist, Sorinel Nicolae Blagocin. Acesta şi-a admis faptele la, Tribunalul Neamţ, magistraţii au fost mai blînzi şi pentru aceleaşi acuze au  aplicat o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni de detenţie, pentru care s-a dispus suspendarea executării.

Ambii au pedepse complementare de cîte 2 ani, timp în care le-au fost interzise anumite drepturi: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În plus, nu mai pot fi poliţişti deoarece li s-a interzis dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfăşura activitatea de care s-au folosit pentru săvîrşirea infracţiunii. În cauză a fost inculpat şi un civil, Cornel Bodescu, care prin sentinţa de pe 27 martie, a primit o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni de detenţie, cu suspendare. Conform actelor de urmărire penală, cei doi oameni ai legii ar fi pretins, împreună sau separat, bani de la mai multe persoane cu belele penale, promiţînd că pot interveni în soluţionare dosarelor doritorilor.

Faptele ar fi avut loc timp în perioada 2010 – 2014, iar la un moment dat unii şi-au dat seama că au fost ţepuiţi şi i-au denunţat pe cei doi poliţişti. Pe 2 aprilie 2016, atît Blagogin, cît şi Alistar au fost reţinuţi, ulterior ei fiind arestaţi. După o vreme au scăpat de cătuşe, fiind cercetaţi şi judecaţi în stare de libertate.

La data reţinerii, Parchetul a comunicat faptul că un prim denunţ împotriva poliţiştilor ar fi avut loc în februarie 2015. O nemţeancă s-a prezentat la anchetatori şi le-a spus că fratele ei a fost cercetat pentru furt şi ulterior condamnat la un an şi patru luni de închisoare. Şi ea a avut probleme, fiind cercetată pentru mărturie mincinoasă.

Aşa stînd lucrurile, ar fi fost contactată de cei doi poliţişti, care i-au atras atenţia că pentru faptele ei riscă închisoarea, dar că pentru 1.000 de euro pot interveni la procurorul de caz pentru o soluţie favorabilă, totul avînd loc în noiembrie 2014. Un al doilea denunţ a venit tot în februarie, cînd un şofer a reclamat faptul că ar fi fost depistat în trafic cu o alcoolemie peste limita legală, timp în care era în termenul de încercare pentru altă faptă.

A vorbit cu un prieten care i-a spus că îl cunoaşte pe Alistar, fost coleg de clasă, iar acesta l-ar putea ajuta. Denunţătorul a intrat în legătură cu omul legii, iar acesta i-a promis că va interveni la un procuror de la Tîrgu Neamţ. Ar fi trebuit ca alcoolemia denunţătorului să ajungă sub limita legală, dar totul costa 3.000 de euro. Pentru a rezolva treaba, poliţistul ar fi primit 7.000 de lei şi 500 de euro, dar nu a dus promisiunea la bun sfîrşit, fiind denunţat pe 13 februarie.

O altă faptă ar fi avut loc în 2011 şi ar fi fost săvîrşită de Blagocin, care ar fi pretins produse alimentare pentru a interveni la un coleg ce instrumenta un dosar de loviri şi alte violenţe. La o a patra faptă, din octombrie 2014, cei doi ar fi pretins 4.000 de euro de la un bărbat care era cercetat de procurorii din Tîrgu Neamţ pentru vătămare corporală din culpă şi conducere sub influenţa alcoolului.

Rolul inculpaţilor ar fi fost de a interveni la Medicina Legală pentru o alcoolemie sub limita legală.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Adolescent accidentat pe zebră

Știre publicată în urmă cu

în data de

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Un adolescent de 17 ani, din Poienari, a ajuns la spital, pe 9 decembrie, după ce a fost accidentat pe o trecere de pietoni, în Roman, de un şofer neatent.

“Din primele cercetări efectuate de polițiști a reieșit că, în timp ce un bărbat de 43 de ani, din Miron Costin conducea un autoturism pe Bulevardul Republicii, ajuns la intersecția cu strada Ion Creangă a surprins și accidentat un tînăr de 17 ani, din Poienari, care se angajase în traversarea străzii, regulamentar, pe trecerea pentru pietoni.

În urma impactului, a rezultat rănirea minorului care a fost preluat și transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, au transmis poliţiştii nemţeni.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Trending