Publicitate

■ salariul minim brut pe ţară să fie 2.080 de lei, începînd cu 1 decembrie 2018 ■ se doreşte ca leafa minimă pentru unii angajaţi să fie diferenţiată în funcţie de studiile superioare şi de vechime ■ Asociaţia Oamenilor de Afaceri critică măsura ■

Într-un climat social-politic extrem de încordat, cu acuze pe diverse teme între Opoziţie şi Putere, o măsură care se referă la o nouă creştere a salariului minim brut pe ţară a fost a lansată în spaţiul public. Asta în contextul în care un deputat liberal a prezentat un document trimis Comisiei Europene de guvernanţi în care se pomenea de îngheţarea salariilor în sectorul bugetar anul viitor la nivelul din decembrie 2018, lucru ce ar însemna că nici pomeneală de vreo creştere salarială. Revenind la leafa minimă, recent, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat actul care stă la baza propunerii de creştere a retribuţiei la 2. 080 de lei. Documentul arăta următoarele: „1. Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2080 lei/ lună, începînd cu 1 noiembrie 2018. 2. Introducerea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2. 350 lei/ lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sînt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupaţiilor din România, începînd cu 1 noiembrie 2018. 3. Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2. 350 lei/ lună pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începînd cu 1 noiembrie 2018. 4. Introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată / cîştig salarial mediu brut la cel puţin 45% începînd cu anul 2020“. Conform Mediafax, Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, a întărit toate acestea într-o postare pe Facebook: „Ne dorim ca de la data de 1 noiembrie şi sper să putem lua pînă atunci o hotărîre în Guvern, un salariu minim brut pe ţară garantat la 2. 080 lei pe lună şi să introducem un salariu de bază minim brut pe ţară 2. 350 de lei pentru angajaţii cu studii superioare şi angajaţii cu minim 15 ani vechime“. Oficialul a mai susţinut că nu s-a „blocat Guvernul“ aşa cum spune Opoziţia şi că va găsi fondurile necesare plăţii pensiilor şi salariilor pentru anul viitor. „Iar «s-a blocat guvernul», iar «nu mai sunt bani de pensii şi salarii», iar «nu se aplică legea salarizării». Asta aud de la opoziţie din două în două luni. Şi iar răspundem: aşa cum nu ne-am blocat pînă acum şi cum am găsit fondurile necesare plăţii pensiilor şi salariilor, aşa se va întîmpla şi anul viitor“. Precizările vin după ce senatorul PNL Florin Cîţu a afirmat că PSD va introduce, de anul viitor, măsuri de austeritate şi nu va mai aplica Legea salarizării unitare. Liberalul a prezentat în acest sens un document trimis CE prin care coaliţia de guvernare promite îngheţarea salariilor în sectorul bugetar în 2019. După cum se ştie, de la 1 ianuarie a acestui an, salariul minim brut pe economie are o valoare de 1. 900 lei lunar pentru un program complet de lucru de 166, 666 ore, reprezentînd 11, 40 lei pe oră. Totuşi, premierul a anunţat că măsura de creştere a salariului minim nu va opera de la 1 noiembrie, ci de la 1 decembrie 2018, sau 1 ianuarie 2019.

Devansarea creşterii salariului minim reprezintă o măsură populistă

Devansarea creşterii salariului minim de la 1 ianuarie 2019 este criticată de reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, care au precizat într-un comunicat că este o măsură populistă. Pentru a-şi susţine poziţia, AOAR a atras atenţia asupra încetinirii creşterii economice în 2018, de circa 4, 4% în prezent, faţă de nivelul de 5, 3% menţinut ca premisă la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an: „În astfel de condiţii, anunţarea devansării creşterii salariului minim pe economie reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectînd negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare“. În comunicat s-a mai precizat că prevederile din Programul de guvernare privind îmbunătăţirea relaţiei Guvern-mediul de afaceri rămîn simple declaraţii politice, electorale. „Toate măsurile adoptate de guvernele ce s-au succedat de la 1 ianuarie 2017 au pus la grea încercare companiile, afectînd încrederea şi performanţa mediului socio-economic. Pericolul ignorării de către decidenţii politici a cererilor fundamentate venite dinspre mediul de afaceri constă în reducerea semnificativă a investiţiilor, amplificarea tensiunilor pe piaţa muncii şi o mai accentuată încetinire a creşterii economice“. Reprezentanţii AOAR au reamintit că au atras atenţia că măsurile de creştere a salariilor înainte de revizuirea temeinică a legislaţiei relevante, în multe cazuri contradictorie, nu-şi vor atinge scopul de interes public. „Dincolo de concurenţa neloială făcută mediului privat, creşterea salariilor în administraţia publică, sănătate şi educaţie, fără aplicarea unor criterii de performantă, nu a dus la o îmbunătăţire a acestor servicii pentru firme şi cetăţeni. AOAR dezaprobă lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte informatizarea serviciilor publice, contrar declaraţiilor şi angajamentelor exprese, repetate de către toţi decidenţii politici. Consecinţa lipsei informatizării administraţiei publice şi a celei locale este accentuarea presiunilor vizînd creşterea numărului de angajaţi (peste 15. 000 de noi angajaţi în sistemul public în 2017) , motivată de gradul mare de incărcare“, au mai apreciat reprezentanţii AOAR. Odată cu noua creştere se vor majora asigurările sociale şi de sănătate, posibil şi valoarea punctului de amendă contravenţională. Statistic, leafa minimă a evoluat astfel: la 1 ianuarie 2006 era de 330 ron, la 1 ianuarie 2007 a crescut la 390 ron, la 1 ianuarie 2008 valoarea era de 500 ron, la 1 octombrie 2008 – 540 ron, la 1 ianuarie 2009 – 600 ron. Această ultimă valoare a rămas în vigoare pînă la 1 ianuarie 2011, cînd s-a decis creşterea la 670 lei, pentru ca la 1 ianuarie 2012 să fie 700 de lei. Anul 2013 a adus două majorări: 1 februarie – 750 lei, iar la 1 iulie – 800 de lei. La fel s-a petrecut şi în 2014 – 1 ianuarie 850 lei şi 900 de lei de la 1 iulie. Salariul minim la 1 ianuarie 2015 a fost iar crescut, la 975 de lei, pentru ca de la 1 iulie să fie 1. 050 de lei. Apoi, la 1 mai 2016 valoarea era de 1. 250 ron, la 1 februarie 2017 s-a majorat la 1. 450 de lei, pentru ca la începutul acestui an să fie de 1. 900 ron. Tot în acest an, prin august, guvernanţii anunţau că o nouă lege va face ca fiecare pensie să fie cel puţin dublată pînă în 2021, ele urmînd să crească etapizat. În ceea ce priveşte salariile în sectorul bugetar, la anul era prevăzută o creştere de 25%, fiind anunţate şi alte majorări.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.