Contactează-ne

Politica

Cotroceni – farul călăuzitor al puterii politice româneşti

Știre publicată în urmă cu

în data de

Încă din anul 1990, la Cotroceni a fost inaugurat noul far călăuzitor al politicii româneşti, far a cărui existenţă a fost interzisă categoric de Constituţia din 1991, aprobată prin Referendum.

Într-o ţară normală, cu o Constituţie atât de clară în materie de faruri călăuzitoare în politică, toţi preşedinţii României aveau obligaţia să stingă farul şi să-l demoleze, pentru a nu transforma Cotroceniul în principalul instrument de luptă politică. Nici Iliescu, nici Constantinescu şi nici Băsescu nu au stins lumina călăuzitoare şi nu au mutat un bolovan din edificiu, din care şi-au dirijat propriile partide, mai discret sau mai ostentativ.

Astfel ne-am trezit că instrumentul cotrocenist, de control a puterii politice, a fost predat la cheie de către Traian Băsescu lui Klaus Iohannis în 2014, în deplină stare de funcţionare şi a rămas să sperăm că Iohannis se va descotorosi de acest instrument, conform jurământului că va respecta Constituţia. Mulţi naivi au sperat că poate atunci preşedintele Iohannis va intra cu buldozerul normalităţii promise în temelia acestui edificiu neconstituţional.

Eroare, în primii săi cinci ani de mandat, preşedintele Iohannis nu a făcut altceva decât să aducă profunde ,,îmbunătăţiri” edificiului, mărindu-i capacitatea şi orizontul de penetrare în politica partidelor. Astăzi, de la Cotroceni, toate partidele şi toţi politicienii se supun directivei farului care, precum ,,Ochiul lui Sauron”, supraveghează întreaga scenă politică internă, dirijând accesul preferenţial al partidelor în rada guvernării.

De la Cotroceni, poporul român află care partid trebuie să guverneze, care partid trebuie să câştige alegerile, care partid trebuie să dispară, care partid trebuie să se reformeze şi cum să se reformeze, care partid trebuie să constituie o majoritate şi cu ce partide trebuie să constituie majoritatea, care partide trebuie să rămână pe tuşe pentru a mima opoziţia şi cât timp trebuie să rămână acestea în opoziţie.

Toate aceste prerogative au fost preluate de Cotroceni de la electoratul, pe care Preşedintele l-a redus la statutul de spectator, confiscându-i atributul de jucător. În lungile lui reverii, de pe scaunul de preşedinte al unei republici semiprezidenţiale, Klaus Iohannis dă semne, din ce în ce mai des, că îl invidiază pe Ceauşescu, care avea toată puterea la discreţie. Coordonarea politică a ţării de la Cotroceni nu trebuia să pară cuiva ca fiind nedemocratică şi mai ales neconstituţională.

De aceea, nu întâmplător, Klaus Iohannis şi-a lansat cu premeditare proiectul ,,alegeri anticipate”, lăsând astfel să credem că este dispus să predea poporului cheia deciziilor politice. Proiectul ,,alegeri anticipate” nu putea fi pus în manoperă, cu PSD aflat la guvernare. Nu poporul, ci Cotroceniul a decis înlocuirea guvernului PSD cu guvernul PNL. Ce guvern va trebui să aibă România, abia la proximele alegeri parlamentare din noiembrie este programat electoratul să se pronunţe, conform practicilor normale, consacrate din 1992 până în prezent.

Farul de la Cotroceni a decis declanşarea operaţiunii ,,Alegeri anticipate”

Vineri, 10 ianuarie, premierul Ludovic Orban a fost chemat în grabă la Cotroceni, ieşind de acolo cu un iminent firman de mazilire. Întâmpinat de presă, la pragul Înaltei Porţi, Ludovic Orban a împărtăşit acesteia marea veste, aceea că Preşedintele României l- a autorizat să anunţe poporul izbăvitoarea veste, aceea a declanşării alegerilor anticipate.

Pentru cine nu ştie, Constituţia României vizează asigurarea stabilităţii guvernării ţării, restrucţionând suficient de mult posibilitatea creării artificiale a unei crize guvernamentale. Alegerile anticipate sunt o procedură extremă, care poate fi aplicată doar într-o situaţie extremă. Constituţia noastră explicitează o astfel de situaţie extremă, atunci când apare imposibilitatea forţelor politice existente în acel moment de a instala un guvern, fiind declanşată astfel, în mod obiectiv, o criză guvernamentală.

O criză guvernamentală este un fapt firesc, nu provocat voluntar, această criză putând fi rezolvată de Preşedinte, prin dizolvarea Parlamentului, motivată ca sancţiune extremă, nu ca ,,pohta ce-am pohtit!”. Deoarece acum avem un guvern stabil, care nu se află decât cel mult într-o criză de orgolii politice, presa l-a întrebat pe Orban, la ieşirea de la Cotroceni, cum justifică Preşedintele României existenţa unei crize, pentru a-şi permite să declanşeze alte crize succesive.

Răspunsul lui Ludovic Orban a fost de noaptea minţii, dacă îl raportăm la prevederile Constituţiei. Răspunsul a fost că ,,românii au arătat la referendum, la europarlamentare şi la prezidenţiale, că nu mai acceptă PSD la guvernare”. Acest răspuns nu poate satisface decât electoratul de dreapta, nu şi pe cel de stânga.

În primul rând, la referendum românii au spus altceva. Să nu se mai legifereze prin ordonanţe în domenii sensibile. Decizia poporului a fost deja încălcată de către liberali, care au legiferat prin asumarea răspunderii, cale de legiferare mult mai nedemocratică decât legiferarea prin ordonanţe. În al doilea rând, la alegerile europarlamentare a fost vizat Parlamentul European, nu cel al României.

În al treilea rând, alegerile prezidenţiale au vizat persoane şi mai puţin partidele. Viorica Dăncilă a obţinut un scor care nu are decât semnificaţia locului II, care nu presupune vreo excludere din scena politică. Logica lui Orban şi implicit al lui Iohannis este fracturată, dacă analizăm că partide mult mai mici decât PSD au fost acceptate la guvernare, fără ca aceasta s-o fi hotărât electoratul.

La ordinul Preşedintelui Iohannis, premierul Orban este obligat să declanşeze o criză guvernamentală artificială

În anul 2012, Guvernul Ungureanu, proaspăt instalat, a căzut sub ghilotina unei moţiuni de cenzură, susţinută de majoritatea partidelor parlamentare. De atunci, în intervalul 2012 – 2019, România a avut 9 guverne, dintre care 4 în ultimii doi ani. Această statistică nu defineşte existenţa vreunei crize guvernamentale, ci doar o anumită instabilitate pe care Constituţia nu o sancţionează. PNL nu îşi dă seama că prin alegeri anticipate transformă instabilitatea într-o criză artificială, care va fi mai accentuată, datorită faptului că în anul acesta trebuie să cadă trei guverne şi să fie validat un al patrulea.

Astfel, România se va înscrie cu rulajul a 13 guverne în perioada 2012 – 2020. Se vede că Klaus Iohannis, nu numai că îi calcă pe urme lui Liviu Dragnea, dar îl şi depăşeşte. În decembrie 2016, PSD câştigă alegerile parlamentare cu 46%, dar şi-a rânduit trei guverne într-un an, dintre care Guvernul Grindeanu şi Guvernul Tudose au fost mazilite de PSD, pentru a face loc Guvernului Dăncilă. Acum urmează ca Klaus Iohannis să oblige PNL să-şi mazilească trei guverne consecutiv, începând cu proaspătul Guvern Orban, pentru a satisface ,,pohta” Cotroceniului. Din această perspectivă, soarta Guvernului Orban nu se deosebeşte cu mult de soarta Guvernului Grindeanu, dar nici de soarta Guvernului Tudose. În rest, Dumnezeu cu mila.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

„Opoziţia să tacă!“, expresie a bigotismului liberal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Joi 26 martie, ministrul Sănătăţii Victor Costache a fost obligat să demisioneze, demisie care, în contextul actualei crize medicale este un semn prost din partea guvernului, care îl va costa.

Premierul Orban a motivat, de ochii presei, că între demisia ministrului Costache şi carenţele profesionale ale acestuia, privind managementul situaţiei, ar fi o legătură. De câte ori membrii guvernului Orban au fost audiaţi în comisiile de specialitate din Parlament, Victor Costache nu a primit notă de trecere.

Comisiile i- au imputat aceleaşi carenţe manageriale, pe care ile-a imputat joi şi premierul Orban. Liberalii, printre care şi un deputat de Neamţ, Laurenţiu Leoreanu, au ţinut să ne convingă că „PSD îl critică absurd pe ministrul Sănătăţii, Victor Costache“. În fruntea susţinătorilor mesajului privind „critica absurdă pesedistă“, s-a situat bineînţeles Ludovic Orban. Joi, 26 martie, a fost ziua în care Ludovic Orban, acest adversar fără odihnă al stângii, a fost obligat să recunoască, că cel puţin în materie de carenţe ale lui Victor Costache, PSD -ul a avut dreptate şi a cerut, la rândul său, demisia ministrului.

Semnalul a fost că managementul lui Victor Costache, în criza coronavirusului, începând cu 23 ianuarie până în prezent, a fost un eşec al Guvernului Orban plin sau interimar. Întrebarea firească, la care liberalii trebuie să dea un răspuns, este „Cine plăteşte oalele sparte?“. Le plătesc oare liberalii, sau trebuie să le plătească Opoziţia, după cum sugerează aceştia. Obligându-l în sfârşit pe Victor Costache să plece acasă, Ludovic Orban dovedeşte că este sensibil, nu atât la vectorul coronavirus, cât la vectorul electoral.

Miercuri 25 martie, Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a anunţat public că bucureştenii vor intra într- un program amplu de testare a prezenţei coronavirusului. În materie de comunicare, Gabriela Firea, anunţând o măsură concretă, a fost mai eficientă decât Ludovic Orban, ale cărui anunţuri abundă în generalităţi. Miercuri seara, ca să acopere breşa de comunicare a Guvernului, Victor Costache a anunţat şi el că vrea să testeze populaţia Bucureştiului.

Desigur că premierul Orban l-a convocat instant la Cabinet, pentru a-l întreba unde l-a mâncat de a ieşit public cu anunţul testării populaţiei. Isprava ministrului Costache nu putea fi trecută cu vederea, atâta timp cât Ludovic Orban susţine public că „testarea populaţiei este o prostie“. Nu mai conta faptul că un specialist arhicunoscut, ca dr. Streinu Cercel susţine urgentarea testărilor, pentru blocarea escaladării epidemiei şi protecţia corpului medical.

Soluţia liberală în combaterea coronavirusului – pasarea pisicii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a avertizat, pe 23 ianuarie a.c., că „toate ţările trebuie să fie gata să ia măsuri pentru a ţine sub control focarul de infectare cu coronavirus“. Avertizarea a fost trimisă şi Guvernului Orban. În agenda publică a Guvernului nu au fost semnalate preocupări deosebite pe această temă, atât la finele lunii ianuarie, cât şi în luna februarie. În schimb, agenda publică a fost supraîncărcată cu preocupările preşedintelui Iohannis şi a premierului Orban, privind alegerile anticipate.

Acum, dacă în România nu există dezinfectanţi, mănuşi şi măşti, de vină este Guvernul PSD, care şi-a terminat mandatul în 4 noiembrie 2019. De numărul insuficient de spitale, precum şi de dotarea precară a multora dintre acestea, poate fi învinuit şi Guvernul PSD, precum şi guvernele anterioare, dacă ne amintim că Guvernul Boc a închis spitale.

Dar cum se poate absolvi cu atâta uşurinţă Guvernul Orban de lipsa măştilor, mănuşilor, combinezoanelor de protecţie şi dezinfectanţilor, cel puţin pentru uzul personalului medical? Ca să nu mai vorbim de cele necesare pentru uzul populaţiei… Ce a făcut Guvernul Orban, începând cu 24 ianuarie, până în prezent, pentru a avea asigurat deja acest minim necesar, care nu reprezintă nicio complexitate tehnologică?.

Guvernul Orban, prin parlamentarii săi locali, precum deputatul Laurenţiu Leoreanu, ne explică că de vină este PSD-ul, pentru că nu se găsesc în comerţ măşti, mănuşi şi dezinfectanţi. Ca să nu mai pomenim şi de lipsa medicamentelor esenţiale pentru alte afecţiuni cronice. Această tâmpenie cu pasarea pisicii, ca vină a altora, izvorâtă din preaplinul bigotismului liberal, ar fi identică cu a acuza Guvernul Orban acum, pentru faptul că în 1907 Guvernul liberal Sturdza a tras în ţărani. Singura măsură concretă a Guvernului Orban, a fost că l-a pus pe ministrul Internelor, Marcel Vela, să ne citească în direct textul celor 3 Ordonanţe militare, bătând-o şi pe Viorica Dăncilă la silabisire.

Gelozia PNL , că doar corpul medical este aplaudat

Nici nu a început să-şi facă deplin mendrele coronavirusul că nu numai Klaus Iohannis, dar şi propagandiştii liberali, au ieşit public să susţină, că măsurile implementate de Guvernul Orban, în zona medicală şi de prevenţie „sunt eficiente“.

O astfel de apreciere făcută public, când suntem încă departe de vârful cocoaşei pandemiei, nu numai că dovedeşte suficienţă, dar este şi periculoasă. Singura şansă de a readuce guvernanţii cu picioarele pe pământ este ca Opoziţia să rămână trează şi să critice Guvernul pentru orice îi trece prin cap sau orice face fără cap. Rolul Opoziţiei va fi mai benefic decât oricând, în aceste momente de restrişte.

Liberalii, în frunte cu Ludovic Orban, au o nedumerire zilnică, de ce populaţia nu iese în balcoane să-i aplaude pe ei şi de ce populaţia aplaudă numai corpul medical. Personal, sunt convins că, pentru implicarea sa în problemele prezente, corpul medical merită mult mai multă recunoştinţă.

Nu ştiu dacă liberalii sunt conştienţi că sunt departe de a fi subiect de recunoştinţă publică. Au vrut guvernarea, să-şi ducă crucea cu stoicism până la capăt. La capăt, românii vor vedea cum îşi vor repartiza recunoştinţa. Sper din toată inima, că în istorie, să nu apară alături de „Ciuma lui Caragea“ şi „Coronavirusul nu ştiu cui“

Pe timp de criză, Opoziţia trebuie să aibă un singur drept – SĂ NU TACĂ!

Deputatul nemţean Laurenţiu Leoreanu, dând semn că a desluşit principiile liberale, s-a trezit pe post de cutie de rezonanţă, rostogolind mesajul pornit de la Cotroceni la vale că „Pe timp de criză, social-democraţii au un singur drept – să tacă!“.

Nu cred că i-a scăpat domnului deputat faptul că, în prezent, social-democraţii sunt singurii care reprezintă Opoziţia în Parlamentul României. Cu alte cuvinte, Guvernul Orban nu trebuie să fie doar beneficiar al voturilor Opoziţiei, dar şi a tăcerii acesteia. Fractura de logică democratică ne poate îndreptăţi să-l bănuim pe domnul deputat, că este bântuit de „complexul renegării pesedismului“, dacă ne amintim că şi-a început cariera politică în 2004, candidând pe listele PSD-ului.

Pe drept cuvânt, s-a decretat recent că întreaga lume traversează „o stare de război“. E însă un război condus cu Constituţia în mână. Ordonanţele militare emise nu abrogă Constituţia, ci doar impun ceva mai multă ordine. Şi în perioada anilor 1939-1945 omenirea a traversat o stare de război. Dar a fost o stare de război real, care a început însă decretându-se unora că „Mai aveţi un singur drept…“. Experienţa de viaţă şi politică mă obligă să ripostez la derapajul deputatului Leoreanu, reformulându-i mesajul „Pe timp de criză, Opoziţia are un singur drept, SĂ NU TACĂ!“.

Citește știrea

Actualitate

”Guvernul a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Şapu- Nazare

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare a declarat că guvernul a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic, decizia fiind luată în urma consultării cu mediul privat.

“În urma consultărilor cu mediul privat, Guvernul Orban a simplificat procedurile de acordare a şomajului tehnic. Astfel, una din cele mai importante decizii este aceea că angajatorii nu mai trebuie să avanseze din propriile resurse financiare plăţile către angajaţii care beneficiază de şomaj tehnic.

Plăţile se vor face direct  de către AJOFM, după 15 zile în loc de 30 de zile, aşa cum era prevăzut iniţial. O primă tranşă se va deconta la începutul lunii aprilie, pentru perioada 16 – 31 martie, urmată de o a doua, la începutul lunii mai, pentru perioada 1 – 16 aprilie. Pentru a cîştiga timp şi pentru a elimina eventualele disfuncţionalităţi cauzate de birocraţie, angajatorii pot depune cererile şi on-line. Indemnizaţia de şomaj tehnic reprezintă 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu pe economie.

Angajatorii care vor primi sume pentru plata angajaţilor trecuţi în şomaj tehnic, au obligaţia să le vireze în maxim trei zile din momentul încasării acestora. O altă prevedere importantă o reprezintă facilităţile acordate altor categorii de profesionişti, cluburi sportive, persoane fizice, întreprinderi individuale, PFA. Şi aceştia vor primi 75% din salariu mediu brut pe ţară, în baza unei declaraţii pe propria răspundere”, a declarat Eugen Ţapu – Nazare, vicelider al Grupului PNL din Senatul României.

Citește știrea

Actualitate

Facilităţi pentru transportatori şi coridoare speciale pentru alimente şi medicamente

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ “este un demers extrem de necesar, pentru ca fluxul aprovizionării cu medicamente, alimente, alte produse de bază să nu fie întrerupt”, a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu

Pentru a preîntîmpina eventualele dificultăţi ale conducătorilor auto, angajaţi ai operatorilor de transport rutier români, Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, a intervenit la statele membre ale Uniunii Europene, pentru ca autorităţile de control ale acestora să ia în calcul prelungirea valabilităţii tuturor documentelor eliberate de Autoritatea Rutieră Română (ARR), care ar putea expira în perioada în care este instituită starea de urgenţă.

Este vorba despre: licenţele comunitare şi copiile conforme ale acestora; certificatele de transport în cont propriu şi copiile conforme ale acestora; licenţele pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi desfăşurate de autogări şi intermediere a operaţiunilor de transport rutier; autorizaţiile de transportul alternativ / în regim de închiriere; autorizaţiile pentru transportul rutier naţional contra cost şi copiile conforme ale acestora; autorizaţiile pentru şcolile de conducători auto; atestatele/certificatele profesionale. ”Este un demers extrem de necesar, pentru ca fluxul aprovizionării cu medicamente, alimente, alte produse de bază să nu fie întrerupt.

Totodată, ministrul Lucian Bode a solicitat şi stabilirea de urgenţă a unor coridoare de transport, pentru transporturile rutiere, feroviare şi portuare, prin toate punctele de frontieră, inclusiv prin cele închise în această perioadă publicului”, a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu – Nazare.

Ministrul Lucian Bode a propus şi exceptarea, pentru o perioadă de 30 de zile, a măsurilor privind perioadele de conducere şi odihnă ale şoferilor, pentru transportul naţional şi internaţional de mărfuri. Ministrul român a mai solicitat Comisiei Europene şi identificarrea posibilităţilor de finanţare pentru sprjinirea companiilor care activează în domeniul transporturilor.

”La nivelul Uniunii Europene, deciziile trebuie să fie unitare, pentru că doar aşa putem asigura funcţionarea economiilor europene, chiar şi în situaţii dificile. Zona transporturilor este poate cea mai importantă componentă a economiei româneşti, fără de care toate industriile pot intra în colaps. De aceea, am discutat şi cu reprezentanţii industriei de transport din România şi am stabilit o serie de decizii comune, inclusiv nevoia de accesare a unor scheme de ajutor de stat pentru toate modurile de transport, care să permită ca, la încheierea perioadei de criză, firmele româneşti de transport să-şi revină rapid”, a declarat ministrul Lucian Bode.

Acest nou set de măsuri apare pe fondul suspendării în România a tuturor curselor spre şi dinspre Italia şi Spania pentru 14 zile, sistarea transportului internaţional de persoane pe relaţia cu Italia, carantinarea pentru 14 zile a navelor provenite din zonele roşii, dar şi suspendarea anumitor trase feroviare de călători pînă la 31 martie 2020.

Citește știrea

Trending