Contactează-ne

Sanatate

Controverse

Știre publicată în urmă cu

în data de

Mărturisesc că am citit cu interes articolul colegului Richard Constantinescu „Dar tricoul, doamnă, cât e tricoul?“, publicat în ultimul număr al Vieţii Medicale, material care aduce în actualitate aspecte deloc lipsite de semnificaţii. Nu-mi ascund însă surpriza faţă de argumentele, pledoariile şi raţionamentele evocate. Fără nici o intenţie de a mă afla în treabă sau a-l supăra pe distinsul autor şi coleg, consider că textul uzează, totuşi, de unele clişee forţate. Ca atare, şi discursul D-sale capătă o nuanţă de inconsistenţă sau de artificial. În fond, este vorba de capacitatea sau, dimpotrivă, de inabilitatea unora de a se adapta noului, asaltului unor practici mai mult sau mai puţin străine nouă (unele de import sau second hand) şi în cele din urmă modei sau schimbărilor profunde ale vieţii şi societăţii noastre, cu aplicaţii, bineînţeles, la relaţia dintre medic şi cei cu care vine în contact. Nimic mai adevărat, nu haina îl face pe om. Dar ţinuta DA. Nu întâmplător, comunităţile de pretutindeni au apelat le uniforme, distincte pentru orice domeniu şi cu atât mai mult când e vorba de profesia de medic, la care cel care apelează se află într-o situaţie specială, marcată de o stare psihică particulară, dominată de necunoscut şi de anxietate, dacă nu de teama de moarte. Din acest punct de vedere, cred că atunci când e vorba de ţinuta medicului, compromisul şi rabatul nu îşi au locul şi nu pot fi acceptate cu seninătate. Oricum am întoarce lucrurile, un medic evident neîngrijit, nebărbierit, cu halatul sau bluza mototolite sau de-a dreptul murdare, nu dă bine, cum se spune. Respectul faţă de sine, indubitabil şi benefic, nu se mai revarsă asupra pacientului. Primul lui raţionament nu este greu de bănuit: „cum să se îngrijească doctorul de mine, când nu se îngrijeşte de propria persoană?“. Şi dacă autorul vorbeşte despre cei care ţin la îmbrăcămintea tradiţională a medicului, respectiv la halatul sau bluza albă, nu este deloc întâmplare. Pentru că ea defineşte o categorie aparte de semeni, căruia pacientul îi cere ajutorul. Şi albul semnifică, înainte de toate, ca nici o altă culoare, curăţenia şi decenţa. Sigur că bolnavul va fi impresionat de un halat curat, călcat, ca şi de celelalte elemente de îmbrăcăminte. Mă îndoiesc însă că doborât de o durere care-i ia respiraţia, va zburda de fericire la vederea medicului purtător al unui piercing sau tatuaj. Să fim serioşi ! Nu sunt elementele cele mai demonstrative ale demnităţii şi seriozităţii. La urma urmelor şi alegerea unui tricou poate spune multe şi nu văd cum un craniu desenat pe tricou (amintit de autor) poate face plăcere unui bolnav stăpânit de ideea bolii şi chiar a morţii. Oricât m-ar blama cineva, nu pot să-mi ascund repulsia organică faţă de tatuaje. Evit să intru în contact cu orice persoană maculată de bună voie, care agresează frumuseţea şi armonia propriului trup. Îi refuz strângerea de mână, aşa cum o refuzi pe a unui meşter murdar de ulei. Pentru mine, e vorba de persoane slabe, neputincioase, grav frustrate, marcate de neîmpliniri de tot felul, care nu pot suscita prin nimic atenţia şi interesul celorlalţi, aşa că apelează la resurse exterioare. Mă înfior când îi văd pe cei care-şi etalează, cu superioritate ingenuă, podoaba de împrumut. Cum să accept această monstruozitate, cu atât mai mult cu cât ştiu că o fac pentru toată viaţa? Ce este, de fapt, un tatuaj? Artă? Nici vorbă. Rafinament, spirit elevat, inteligenţă, talent, cultură? Nici atât. Da, admit, am o toană, vreau să am un simbol, o amuletă, o amintire la care ţin, o plasez într-o zonă acoperită sau intimă. De ce ar trebuie s-o arăt, s- o expun altora? Surprinde autorul când afirmă că „în mediul universitar românesc, omul se ia încă după port“. Nimic mai firesc. Povestea cu costumul demodat, din fire sintetice, a ciorapilor flauşaţi şi a pantofilor scâlciaţi aparţine trecutului. Generaţia mea le-a purtat, fiindcă nu dispunea de altceva. Hainele (de alimente nu mai vorbesc) raţionalizate, pe puncte şi cartelă nu sunt invenţii, ci realităţi pe care generaţia mea le-a trăit, nu sunt citite ori inventate. Am trăit, fără nici un fel de ranchiună sau reproşuri, zodia sacoului şi a cravatei pe care le împrumutam unii de la alţii, când era vorba de examenele cu profesorii Buţureanu, Chipail, Iliescu, Dobrovici, Vancea sau Ţupa. Şi câţi alţii. Şi asta fiindcă şi ei îşi respectau studenţii şi veneau îmbrăcaţi cu costum şi cravată, fie iarnă, fie luna lui Cuptor. Îl admiram pe profesorul Brătianu, proaspăt surghiunit de la Timişoara. Lua masa la cantina studenţească, însoţit de tânăra-i soţie. Amândoi purtau tricouri, tenişi şi rucsac, semne ale lipsei de morgă deşartă. Dar la cursuri sau examene revenea la costum şi cravată. Îl judeca cineva pe profesorul Bancu, că venea la reuniunile noastre cu blugi şi adidaşi, la vremea în care ambele erau inaccesibile oricui? Nu, dar asta se petrecea numai până la uşa sălilor de conferinţe. În cele din urmă, orice persoană este liberă să-şi afiţeze propriul „look“, are dreptul să-şi aleagă ţinuta dorită. Dar în contextul în care devine, cât de cât, persoană publică, trebuie să ţină cont de poziţia sa şi e obligat să aibă în vedere interlocutorul sau partenerii de dialog. Pentru a încheia, transcriu cu fidelitate finalul apoteotic al articolului: „Recomandare către şefii de clinică: validaţi colegii mai tineri, chiar şi pe cei cu tatuaje, piercing şi espadrile şi creaţi o atmosferă sigură, creativă, nu creatoidă, în care persoanele ce par diferite, excentrice să nu fie devaloriozate!“. Autorul nu ne spune nimic despre validarea legată de pregătirea şi prestaţia rezidenţilor care vor deveni persoane publice pe cont propriu. Personal, mă îndoiesc că nota finală a stagiului de rezident ar reflecta (în minus sau plus) ţinuta proaspătului specialist. Şi mai departe: „Către rezidenţi: nu vă mai preocupaţi de ameninţarea stereotipică şi veţi constata cum anxietatea dispare şi vi se îmbunătăţeşte performanţa“. Ce simplu ar fi?!? Din păcate, viaţa nu acţionează cu cuvinte alese şi nici cu dulcegării. Ea pune în operă mult mai multe praguri şi îndemnuri, oprelişti şi libertăţi. Fericiţi cei pregătiţi să le facă faţă.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Richard Constantinescu

    20 septembrie 2019 at 11:05 AM

    Mă bucur că dl dr. Răzeșu a publicat și în „Monitorul” textul-replică la articolul meu: https://richardconstantinescu.wordpress.com/2019/08/19/dar-tricoul-doamna-cat-e-tricoul/
    E bine să se cunoască și materialul pe care l-am scris urmare a textului „Controverse”:https://richardconstantinescu.wordpress.com/2019/09/05/deflorarea-umbrei/

    Cu prietenie,
    Richard Constantinescu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Infecţiile, pneumoniile şi gripa sînt în “creştere”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ a fost necesară internarea în spital a 99 de persoane cu infecţii respiratorii şi pneumonii ■ sînt şi patru cazuri de gripă ■

La unităţile sanitare din judeţul Neamţ, în intervalul 6-12 ianuarie, s- au prezentat un număr mare de persoane bolnave de infecţii respiratorii acute, pneumonii şi gripă, o parte dintre acestea necesitînd internarea în spital.

„În intervalul 6 -12 ianuarie de supraveghere medicală, la nivelul judeţului Neamţ s-au înregistrat un număr total de infecţii respiratorii de 1.096, la persoane de diferite vîrste. Dintre acestea, în 38 de cazuri a fost nevoie de internarea în spital. Numărul de cazuri de infecţii respiratorii a fost în creştere uşoară faţă de săptămîna anterioară cînd s-au înregistrat doar 626 de cazuri.

În ceea ce priveşte pneumoniile, în intervalul amintit s-au înregistrat 278 de cazuri, cu 61 de internări. Şi la pneumonii numărul de îmbolnăviri a fost mai ridicat, faţă de săptămîna anterioară, cînd s-au înregistrat 187 cazuri, cu 69 de internări. În perioada la care facem referire au existat şi trei cazuri de gripă la persoane cu vîrste între 15 şi 49 de ani şi un caz la vîrsta cuprinsă între 50 şi 67 de ani, raportata de Secţia Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean Neamţ“, a declarat Vasile Baghiu, psiholog la Direcţia de Sănătate Publică Neamţ.

Medicii recomandă măsuri severe de igienă a mîinilor, aruncarea la coş a batistelor de unică folosinţă întrebuinţate, evitarea staţionării în frig, prezentarea la medicul de familie în caz de îmbolnăvire, evitarea automedicaţiei. Se recomandă, de asemenea şi o îmbrăcăminte corespunzătoare sezonului, evitarea staţionării timp îndelungat în frig.

O atenţie deosebită trebuie acordată aerisirii spaţiilor de locuit, a birourilor şi a sălilor de clasă. Se mai recomadă o alimentaţie bogată în legume şi fructe, dar şi în proteine. În caz de gripă nu se administrează antibiotice şi este indicată imunizarea organismului prin administarea de vaccin antigripal.

La Direcţia de Sănătate Publică şi la medicii de familie există în stoc 1.026 doze de vaccin antigripal. La nivelul judeţului Neamţ au fost vaccinate pînă acum 40.867 persoane, cu vaccin gratuit livrat de către Ministerul Sănătăţii, în intervalul 6-12 ianuarie imunizîndu-se 1.253 persoane.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Posturi de şefi în spital sînt scoase la concurs

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ conducerea unităţii sanitare romaşcane a scos la concurs 18 posturi de conducere de la tot atîtea secţii ■ titularii au ieşit la pensie sau le-a expirat contractul de management ■

Conducerea Spitalului Municipal de Urgenţă Roman a publicat pe site-ul unităţii şi în revista de specialitate Viaţa Medicală din 10 ianuarie 2020 anunţul de scoatere la concurs a posturilor de conducere de la mai multe secţii.

Este vorba despre Medicină Internă, Recuperare Medicină Fizică şi Balneologie, Cardiologie, Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie, Chirurgie Generală, Ortopedie-Traumatologie, Anestezie şi Terapie Intensivă, Boli Infecţioase, Psihiatrie, Neurologie, Pediatrie, Laborator Analize Medicale, Laborator Analize şi Imagistică Medicală, Serviciul Anatomie Patologică, Serviciul de Supraveghere şi Prevenire a Infecţiilor Asociate Actului Medical, Compartiment Primiri Urgenţe şi Farmacia cu circuit închis.

„Posturile sînt scoase la concurs motivat de două situaţii: la o parte din secţii a expirat contractul de management de 4 ani, iar la altele e vorba de ieşirea la pensie, în situaţia în care titularul postului a împlinit vîrsta standard de pensionare, de 67 de ani“, a precizat Andrea Trifan, purtătorul de cuvînt al unităţii senitare.

Concursurile de ocupare a posturilor se vor organiza în conformitate cu prevederile OMS 1406 din 2006 şi articolul 184 din Legea 95/2006 şi Ordinul Ministerului Sănătăţii 869/2015, cu modificările survenite ulterior.

Candidaţii care vor să se înscrie la concurs trebuie să o facă în termen de 15 zile de la apariţia anunţului publicat în Viaţa Medicală, trebuie să depună un dosar cu documente care să ateste studiile, gradul profesional, acte doveditoare ale punctajului ce poate fi obţinut, declaraţie pe proprie răspundere că nu au condamnări penale şi nu se află în incompatibilitate, certificate care să ateste starea de sănătate, adeverinţe din care să rezulte că în ultimii 2 ani n-au fost sancţionaţi pe linie administrativă de către conducerea unităţii sanitare şi nici de către Colegiul Medicilor, copie după autorizaţia de liberă practică sau certificat de membru al Colegiului Medicilor, copie după carnetul de muncă, care să ateste vechimea în specialitate, un proiect de management pentru postul pe care doreşte şi o taxă de 150 lei.

Concursul va fi programat de la a 31 zi pînă la a 90-a zi, de la publicarea anunţului, în funcţie de graficul stabilit de conducerea unităţii sanitare. Concursul va consta într-o probă scrisă cu subiecte din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările ulterioare, precum şi subiecte din legislaţia secundară aferentă.

La interviu fiecare candidat va susţine un proiect de management, o probă scrisă, o probă clinică sau practică. La concurs se pot prezenta medici, farmacişti, biologi, chimişti, biochimişti, specialişti cu o vechime de cel puţin 5 ani în specialitate, excepţie făcînd postul de farmacist şef, la care se cere o vechime de minim 2 ani. Există şi o serie de restricţii care ţin de medicii ce au împlinit vîrsta standard de pensionare, 67 de ani.

Cu aprobarea managerului şi în cazul în care candidatul care a împlinit 67 de ani şi este doctor în medicină, vîrsta la care cel aflat în această situaţie poate continua să fie şef de secţie pînă la 70 de ani. O altă restricţie se referă la persoanele care au fost sancţionate pe linie admnistrativă, în ultimii 2 ani, de către conducerea administrativă a unităţii sau de către Colegiul Medicilor.

Relaţii suplimentare despre concurs se pot obţine de la Serviciul Resurse Umane sau la telefon 0731/665522.

Citește știrea

Actualitate

General prof. univ. dr. Vasile Cândea, o personalitate a chirurgiei cardiovasculare româneşti, a plecat dintre noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ziua de 14 ianuarie 2020 a fost una tristă pentru medicina românească, o zi în care ne-a părăsit una din marile ei personalităţi – prof. univ. dr. Vasile C+NDEA, general cu patru stele, pionier al chirurgiei cardiovasculare în ţară, un om înzestrat de Dumnezeu cu multiple calităţi: cercetător de elită, chirurg de excepţie, profesor cu har, conducător angajat, lucid şi vizionar, luptător pentru binele ţării şi al semenilor săi.

Vasile Cândea s-a născut la 24 mai 1932 la Lisa-Vânători, Teleorman, a urmat şcoala elementară în Viişoara, liceul în Turnu Măgurele, Facultatea de medicină generală a UMF Bucureşti şi a obţinut în 1975 titlul de doctor în medicină cu lucrarea intitulată “Contribuţii la participarea sistemului limfatic în şoc”.

A ocupat diverse funcţii: medic de medicină generală, medic militar de unitate, medic secundar de Chirurgie generală la Spitalul Militar Central Bucureşti, medic principal la Serviciul de Chirurgie şi apoi şeful Secţiei de Chirurgie-Cardiovasculară al aceluiaşi spital, Director al Institutului de Boli cardiovasculare Prof. C.C. Iliescu din Bucureşti, profesor universitar al UMF Carol Davila şi al Universităţii Titu Maiorescu Bucureşti, conducător de doctorat. În aceeaşi măsură a înaintat în grad şi ca medic militar, de la gradul de locotenent major la cel de general de armată (cu patru stele) în 2004 şi a fost şi deputat.

A adus contribuţii originale la: studiul sistemului limfatic în stările de şoc traumatic; a dezvoltat conceptul “celulă de şoc” prin investigaţii clinice în chirurgia cordului deschis, sub circulaţie extracorporală prin analiza suferinţei miocardului în by-pass-ul cardio-pulmonar; studiul biologiei ficatului, pulmonului, pancreasului şi aparatului urinar în by-pass-ul cardio-pulmonar; studiul tulburărilor imune în circulaţia extracorporală; a introdus procedee şi tehnici noi în chirurgia cardiovasculară; etc.

Activitatea ştiinţifică a profesorului Vasile Cândea s-a concretizat în peste 750 de articole şi comunicări ştiinţifice în ţară şi străinătate, în publicarea unor monografii şi tratate medicale importante, între care menţionăm: “Insuficienţa cardiacă”; “Sistemul arterial aortic”; “Sistemul limfatic în şocul traumatic”; “Patologie chirurgicală”; “Chirurgie vasculară – bolile arterelor”; “Bolile venelor şi limfaticelor”; “Tratat de Cardiologie”; “Tratamentul chirurgical al valvulopatiilor”; “Ecocardiografie perioperatorie” etc.

De-a lungul carierei a organizat şi a participat la sute de reuniuni ştiinţifice în ţară şi peste graniţă. A beneficiat de stagii de documentare şi schimburi de experienţă la: Clinica de Chirurgie Cardiovasculară din Viena (1988); Spitalul Lariboisiere din Paris; Academia de Medicină Militară din Praga şi din St Petersburg; Spitalul Wilford, San Antonio, Texas; Laboratoarele Carbomedics- Sulzer San Diego, SUA; Spitalul Saint Luc din Bruxelles – unde în colaborare cu prof. Noirhomme a efectuat implantarea primei inimi artificiale autonome de tip Novocar din sud-estul Europei, etc. Profesorul a fost membru al unor prestigioase societăţi ştiinţifice româneşti şi străine, precum: Societatea Balcanică de Chirurgie Vasculară şi Angiologie, Societatea Europeană de Chirurgie Cardiovasculară, Societatea Internaţională de Angiologie, Societatea Medicilor şi Farmaciştilor Militari, Colegiul Francez de Chirurgie Vasculară, a fost Secretar General al Antantei Medicale Mediteraneene, etc. A fost membru titular fondator şi preşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, al Academiei de Ştiinţe Naturale din Rusia şi al Academiei de Ştiinţe Ecologice din Moldova.

Doctorul Cândea a aşezat România între ţările avansate în chirurgia inimii, domeniu în care a colaborat cu însuşi celebrul chirurg sud-african Marius Barnard, a fost creatorul Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central din Bucureşti, instituţie de prestigiu a sistemului de sănătate românesc, pe care a slujit-o cu abnegaţie, competenţă şi devotament decenii în şir, reuşind să formeze aici o şcoală de elită de medici şi chirurgi.

Activitatea prodigioasă a profesorului Cândea pe tărâm ştiinţific, didactic, medical şi managerial a fost onorată de-a lungul vieţii cu numeroase titluri, ordine şi premii, între care enumerăm: titlul de Doctor Honoris Causa acordat de zece universităţi din ţară şi din Moldova; Premiul Gh. Marinescu al Academiei Române şi Premiul Nicolae Teodorescu al AOSR; Cetăţean de Onoare al comunei natale Viişoara şi al oraşului Mioveni; Ordinul Naţional Steaua României în Grad de Cavaler şi Ordinul “Meritul Militar” clasele 3,2,1 etc.

Profesorul Vasile Cândea a fost cel care, prin Legea 31/2007, a reuşit să readucă Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România la statutul de Academie pe care l-a avut la înfiinţare, în 1935, instituţie pe care a reprezentat-o cu cinste şi a slujit-o cu abnegaţie şi devotament timp de două decenii în calitate de preşedinte. A fost totodată cel care a apreciat activitatea Centrului AOSR din Piatra Neamţ (înfiinţat în 1985 pe lângă Filiala din Iaşi), consimţind ca el să devină filială de sine stătătoare, singura care nu se află într-un centru universitar. A susţinut permanent această filială, a avut o relaţie specială cu doctorul Costache Andone, preşedintele ei timp de mai mulţi ani, a fost prezent în numeroase ocazii la reuniunile ştiinţifice organizate de membrii filialei în oraşul Piatra Neamţ şi în judeţul Neamţ.

Prin dispariţia profesorului Vasile Cândea, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Corpul medical românesc, Filiala AOSR Piatra Neamţ, noi toţi, pierdem o mare personalitate a medicinei şi chirurgiei cardiovasculare, un savant şi practician de reputaţie naţională şi internaţională, un model de implicare şi profesionalism, OMUL care şi-a dedicat întreaga existenţă salvării semenilor, un iscusit conducător, un bun coleg şi un mare prieten. Drum bun printre stele Domnule Preşedinte! Fie-vă viaţa astrală la fel de rodnică precum cea pământească!

 

(Prof. univ. dr. Gogu GHIORGHIŢĂ, preşedintele Filialei AOSR din

Piatra Neamţ)

Citește știrea

Trending