Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Consilier local dispãrut

Știre publicată în urmă cu

în data de

• medicul de familie din Secuieni a dispãrut de acasã de douã sãptãmîni • Ioan Bosînceanu este si consilier local al PD • sotia acestuia îl considerã victimã a unei crime sau accident • politistii cred cã acesta a înghetat ori s-a sinucis •

Doctorul Ioan Bosînceanu, în vîrstã de 60 de ani, medic de familie în comuna Secuieni si consilier local din partea PD, a dispãrut de acasã de douã sãptãmîni. Emilia Bosînceanu, sotia doctorului, asistent la cabinetul din Secuieni, a declarat cã a devenit, între timp, chiar victima unor glume de prost gust, din partea unor „binevoitori anonimi“. „Nu avem nici o veste despre sotul meu. În schimb, «gura lumii» este rea. Sãptãmîna asta, cineva a spus cã Ioan ar mai fi plecat de acasã, ceea ce nu este adevãrat. Nu stiu ce sã mai cred despre aceastã disparitie. Nu stiu sã fi avut dusmani, era un om care ajuta pe toatã lumea, la orice orã. Nu pot sã îmi dau seama ce s-a întîmplat. L-am cãutat pe la toate rudele si cunostintele, nimeni nu stie nimic. Cred cã ori «i-a dat cineva în cap», crezînd cã are bani, ori l-a lovit o masinã, iar vinovatii au sters urmele. Sper sã fie gãsit în viatã si sã fi avut, de fapt, o amnezie, desi nu îl stiam suferind de asa ceva, ori de afectiuni psihice. Mã doare faptul cã apar «glume». De exemplu, sãptãmîna trecutã, o voce de femeie a sunat si mi-a spus cã sotul meu trãieste, fiind undeva în zona comunei Fãurei. Cînd am întrebat cine este, a închis. L-am tot cãutat, cu Politia, cu fratii lui si cu toatã lumea, peste tot, însã fãrã rezultat. Sperãm sã fie gãsit teafãr“, a spus, printre lacrimi, Emilia Bosînceanu. De douã sãptãmîni, sãtenii bolnavi nu au putut apela la medic, cu toate cã ar fi avut nevoie de o retetã, un certificat medical sau alte acte. Nu mai vorbim de consultatii. Unii oameni au mers chiar la postul local de politie, cerînd oamenilor legii sã le stampileze biletele de trimitere. Situatia s-a rezolvat, temporar, prin intermediul medicului Viorel Gosman, din satul Butnãresti. „Acest caz este unul bizar. Domnul doctor era, în plus, si consilier local PD. Noi am alcãtuit echipe cu oameni de la Legea ajutorului social si am «periat» toatã zona. Am împînzit cîmpurile si cursurile apelor cu zeci de persoane, în zadar. Nici urmã de domnul doctor. Am anuntat si comunele învecinate, noi si politistii, în speranta cã se va auzi ceva. «Filmul» se rupe la un bar din Butnãresti, unde a fost vãzut ultima datã, în noaptea de 17 februarie, în jurul orei 24. Nu putem sti, acum, ce s-a întîmplat“, a declarat Cristian Bejenariu, viceprimarul comunei Secuieni.

Politistii asteaptã… dezghetul Lucrãtorii Postului de Politie Secuieni au înregistrat, în acest caz, un dosar penal de disparitie. Între timp, medicul Bosînceanu a fost dat în urmãrire localã. Din cercetãrile preliminare, s-ar pãrea cã dispãrutul ar fi avut, totusi, o crizã amnezicã, înainte de a se face nevãzut în noapte. „Este vorba despre un om educat, fost ofiter, între altele, si un foarte bun diagnostician. În urma investigatiilor, a reiesit faptul cã Ioan Bosînceanu, în seara respectivã, a consumat alcool în Secuieni, dupã care, în jurul orei 23, a ajuns la Butnãresti, la un bar de la iesirea spre Giulesti. A stat acolo pînã în jurul orei 24, cînd persoana de serviciu i-a spus cã închide si sã se ducã acasã. Din declaratiile barmanitei a reiesit cã doctorul, care motãise cu capul pe masã, sustinea cã intentioneazã sã ajungã «la Butnãresti»… chiar la acel bar. Asadar, reiese cã avea anumite probleme de memorie. În cele din urmã, dupã ce a iesit, a plecat în directia opusã fatã de casã, cãtre Giulesti, iar aici se opresc toate datele noastre certe. Am verificat în Giulesti, unde nu existã cîrciume, si nimeni nu l-a vãzut. Doctorul nu avea bani, acte sau bunuri de valoare la el, care sã fi tentat pe cineva. Credem cã acesta ori a cãzut în zãpadã, ori, amnezic fiind, a plecat fãrã directie. Nu se exclude nici posibilitatea unui act suicidal, întrucît acesta avea unele probleme de sãnãtate, jenante în anumite ipostaze, precum si o problemã cu bãutura. S-ar pãrea cã avea probleme si pe linie profesionalã. Facem cercetãri, am luat legãtura cu toate localitãtile învecinate, însã nu avem nimic concret. Au mai fost telefoane, cum cã ar fi fost vãzut în Dulcesti sau Fãurei, însã am verificat si nu a reiesit nimic. Dacã a decedat, cel mai probabil va fi descoperit dupã dezghet. Dacã nu, sperãm sã aparã cît mai curînd, întrucît, fiind medic, implicatiile sînt mari. Am postat afise peste tot în comunã, în speranta cã va fi gãsit“, au declarat lucrãtorii Postului de Politie Secuieni. Reamintim cã medicul Ioan Bosînceanu, tatãl a doi copii, a fost dat dispãrut pe 20 februarie, de cãtre rude. Acesta a fostã vãzut ultima datã într-un bar din Butnãresti. Consilierul local are 1,80 metri înãltime, 90 de kilograme, constitutie solidã. În momentul disparitiei era îmbrãcat cu o scurtã din stofã, de culoare gri, pulover alb cu gri si pantaloni bleumarin, din tergal. Bãrbatul avea în picioare bocanci de culoare neagrã, iar pe cap o cãciulã din blanã de nutrie, de culoare maroniu-roscat. FOTO: Doctorul Ioan Bosînceanu a dispãrut fãrã urmã, de douã sãptãmîni

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending