Contactează-ne

Politica

Congresul PSD relansează un singur proiect de ţară – regionalizarea

Știre publicată în urmă cu

în data de

Agenda politică a românilor, când au timp de aşa ceva, este completată cu un eveniment care, ipotetic, ar trebui să constituie un eveniment aproape istoric, Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat. Astăzi, sâmbătă 10 martie, la Sala Palatului, peste 4.000 de pesedişti, aleşi pe sprânceană şi pe criterii, în frunte cu liderii lor de judeţe, au şansa să fie parte a istoriei, participând la Congresul declanşat la cererea expresă a preşedintelui Liviu Dragnea. Jaloanele congresului au fost fixate la şedinţa Comitetului Executiv Naţional de luni 5 martie, care au avut darul să stârnească interesul opiniei publice. Statutar, Comitetul Executiv Naţional trebuia să definească scopul Congresului şi să-i stabilească „ordinea de zi“, repere urmărite cu interes de amicii şi inamicii Partidului Social Democrat. Rostul unui congres extraordinar este impus de rezolvarea unei situaţii de excepţie în viaţa unui partid. Ca partid de guvernământ, principalul obiectiv al unui congres extraordinar ar trebui să fie bilanţul guvernării, atunci când guvernarea este controversată. În realitate, s-a dovedit că membrii Comitetului Executiv Naţional au fost surprinşi de cererea lui Dragnea, de a aproba declanşarea unui congres, cu atât mai mult cu cât, doar cu o lună în urmă, acesta considera ca exclusă şi inutilă o astfel de declanşare. Conjunctural, Liviu Dragnea şi-a dorit un eveniment care să-i repare imaginea şi în care să fie reconfirmat ca preşedinte al Partidului Social Democrat, deşi Statutul nu prevede o astfel de procedură. Pe lângă reconfirmare, ca eveniment central, CExN a mai aprobat şi altă cerere a lui Dragnea, aceea de a fi vacantate toate posturile de vicepreşedinţi, de preşedinte executiv şi de secretar general, în locul cărora, Congresul să voteze persoane de pe o listă scurtă a liderului. Lista a stârnit deja controverse în partid, susţinându-se că la acest Congres extraordinar nu trebuie votate funcţii. Ca să-şi justifice rolul de organ central şi colectiv de conducere, membrii Comitetului Executiv Naţional au mai băgat pe ordinea de zi şi evaluarea unor miniştri, cu care să umple ziua de lucru a congresmenilor. După aprobarea listei de preocupări ale Congresului, în şedinţa CExN, Dragnea a lansat şi unele teme pe care colegii trebuie să se pregătească să le susţină în dezbateri. De exemplu, Dragnea a lansat critici la adresa unor colegi de partid, care abuzează de ieşirile în presă şi la TV, prilej de a-şi mediatiza opiniile, altele decât cele ale lui. Membrii Comitetului Executiv Naţional l-au asigurat pe Dragnea de loialitatea lor şi de sprijinul lor pentru uralele din Sala Palatului, inclusiv de votul unanim în reconfirmarea sa, inutilă ca procedură, pentru funcţia de preşedinte. Infuzat cu doza de încredere a Comitetului Executiv Naţional, după şedinţa de luni, Dragnea a ieşit şi-a declarat pentru prima oară public, sprijinul său neezitant, pentru concluziile raportului ministrului Justiţiei Tudorel Toader. Concluzia finală a raportului a fost revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, şefa Ditecţiei Naţionale Anticorupţie, revocare pe care Dragnea a dezavuat-o public permanent. Acum Dragnea este de acord cu revocarea, inconsecvenţă care ridică semne de întrebare şi de interpretare. De la data raportului şi până la acest 5 martie, Tudorel Toader a fost pe post de cuc, neputându-şi plasa raportul în cuibul PSD, pentru susţinere, spre nedumerirea propriului electorat. Dacă la Congres, PSD face zid în jurul lui Dragnea, pentru al proteja de deranjul justiţiei, unii sunt tentaţi să creadă că zidul din jurul lui este menit a-l proteja pe acesta de valul de democratizare internă pornit, care riscă să-l anonimizeze pe acesta într-o conducere colectivă. Democratizarea internă nu trebuie să legitimizeze o opoziţie în Partidul Social Democrat, ci apariţia unor noi lideri şi a unei dezbateri de opinii, în lipsa cărora şansele de supravieţuire a acestui partid, pe termen mediu şi lung, sunt compromise.

Care este „utilitatea“ Congresului extraordinar al Partidului Social Democrat?

După unii nostalgici, un Congres al Partidului Social Democrat ar trebui să constituie un eveniment important în viaţa naţiunii sau măcar a formaţiunii. Nu mai e un secret că formaţiunea traversează o criză internă, care se agravează, pe măsura trecerii timpului. Criza a fost declanşată de voinţa liderului Liviu Dragnea de a rândui trei guverne întru-un singur an la guvernare, premieră de necontestat. În menţinerea crizei, o cotă semnificativă au avut-o şi bâlbele programului de guvernare, pe care l-a năşit tandemul Dragnea – Vâlcov. Nemaipunând la socoteală şi precedentul cu nominalizarea lui Sevil Shhaideh pentru funcţia de premier, în ianuarie 2017. Rulajul guvernelor a prelungit criza de la Grindeanu la Tudose şi de la Tudose la Dăncilă. Dăncilă s-a pricopsit cu o criză, din care habar nu are cum să iasă, nici dacă va fi numită preşedinte executiv al Partidului Social Democrat. În legătură cu această criză perpetuă, electoratul formaţiunii social-democrate nu putea rămâne pasiv. Va analiza Congresul oare resorturile acestei crize, singura raţiune de a se convoca un Congres extraordinar? Exclus!, conform zicerii lui Dragnea. Ar însemna să fie analizat în primul rând Dragnea, responsabil cu gestiunea acesteicrize. Ca urmare a crizei traversate de un an încoace, Partidul Social Democrat a scăzut în sondaje la aproape 30 %, iar Dragnea la 9%. El are are cota cea mai scăzută din piaţa liderilor naţionali existenţi. Curios sau nu, pentru reflexele baronilor PSD, Dragnea nu a fost niciodată locomotiva partidului, dar a fost plasat în faţă, nu ca împingător, ci ca împins. Paradoxal, dar principalii lui contestatari sunt tocmai studenţii, cărora li s-a asigurat transportul gratuit cu trenul, când vor şi unde vor. Mai mult călătoresc, decât învaţă, dar au timp de contestări. Printre cei peste 4.000 de delegaţi, aleşi să ocupe scaunele şi strapontinele Sălii Palatului, nu va exista unul care să se aventureze în analiza cauzelor crizei. Delegaţii fiecărui judeţ vor veni să-şi depună „credinţionalele“ faţă de Dragnea, asortate cu uralele adresate acestuia sau huiduielile adresate celor cu spirit critic la microfon. În legătură cu scăderea în sondaje a Partidului Social Democrat, unii pacifişti din interior, cu acces la aghiazmator, ne sfătuiesc să nu disperăm, pentru că într-o guvernare simpatia electoratului nu este „liniară“. Ci scade în mod firesc. Sunt de acord că scade, în cazul guvernărilor catastrofale, cu rezultate sub aşteptările electoratului. Din 1990 şi până în 2016 avem suficiente exemple în acest sens. Însă programul de guvernare al Partidului Social Democrat, fiind excesiv de ambiţios, în conţinutul şi realizările prezentate public, rămâne să te întrebi care este cauza scăderii în sondaje. Nu ne putem reprima o întrebare; cum vor putea fi puse în acord la Congres, programul ambiţios de guvernare, cu scăderea în sondaje. Delegaţilor congresului le este dirijată atenţia, pe alte cauze, decât cele reale. De exemplu, Ecaterina Andronescu a concluzionat în Comitetul Executiv Naţional că principalele cauze ale crizei sunt certurile interne. Liviu Dragnea, mai nuanţat, a concluzionat că în partid nu mai există un mesaj unitar, că există multe exprimări diferite, în spaţiul public. Acestea sunt concluziile la botul calului, fără nici o analiză aprofundată, în lipsa căreia, delegaţii prezenţi în sală vor oferi lui Dragnea un partid pe tavă, în care toate vocile rămase în conducere vor fi aliniate unicului discurs. Va fi anihilată orice urmă a diversităţii de opinie. Congresul ar trebui să fie mai mult axat pe analiza crizei, dar şi pe analiza aplicării programului de guvernare. Doar acest Congres extraordinar este autorizat să ia deciziile cruciale care se impun în actul de guvernare, tandemul Dragnea – Vâlcov. Dacă Vâlcov este o valoare, acesta ar trebui să prezinte programul în faţa Congresului, care îl poate aproba. În realitate, Vâlcov prezintă programul doar în faţa lui Dragnea şi acesta aprobă. Avem impresia unui deja-vu. În strategia sa internă de partid, Dragnea exploatează orgoliile, slăbiciunile şi lăcomia baronilor locali. Congresul actual este menit să strângă zăbala liderilor locali, prin oferte de momeli, care să elimine orice tentativă a acestora de a realiza alianţe, care să constituie o opoziţie internă. Deja s-au remarcat reacţii felurite în spaţiul public. Gabriela Firea, primarul Capitalei, persoana cu voturile cele mai multe după Klaus Iohannis, este dispusă să-şi înainteze demisia din toate funcţiile de partid. Nu a dus ideea până la capăt şi să ne spună din ce cauză. Realizatorul Rareş Bogdan, de la Realitatea TV, conchide că „politicile Partidului Social Democrat creează emoţii la Bruxelles“. Bine că nu creează panică. Ostracizatul Codrin Ştefănescu ameninţă că „la Congres voi avea un speach care va zgudui munţii“, menit să impresioneze pe cei 4.000 de delegaţi din sală. Nu ştie, săracul, cineva fi adus în sală. Presa în general titrează că „se vor da bătălii crunte în Partidul Social Democrat la Congres“. Aiurea, nu va fi nici o bătălie. Cine să o poarte? Doar Dragnea contra Dragnea? Concret, Congresul nu are nici o miză care să ne entuziasmeze, ci doar ne îngrijoreze.

Primii paşi spre regionalizarea ţării, pornesc din Partidul Social Democrat. Dedesubturile noilor funcţii de vicepreşedinşi

Liviu Dragnea a făcut public, în ultimele zile, faptul că va simplifica lucrările Congresului. Nu mai vrea vot de reconfirmare în Congres, pentru că pupincurismul intern de partid a funcţionat eficient, mulţi lideri teritoriali şi-au permis să producă „rezoluţii de susţinere“ peste capul votanţilor direcţi ai lui Dragnea pentru funcţia de preşedinte al partidului. Trecem peste faptul că în Statutul Partidului Social Democrat nu există instituţia „reconfirmării pe funcţie“ şi nici găselniţa cu „rezoluţia de susţinere“. În plus, la Congres nu se va face un bilanţ al guvernării, ci doar o simplă şi inofensivă evaluare a activităţii unor miniştri PSD, pentru a compensa frustrările unor baroni locali. Principala preocupare a delegaţilor va fi canalizată pe formula verificată, privind apetenţa delegaţilor de a asista la decăderea unora sau mărirea altora, după formula „Pâine şi circ“. Liviu Dragnea a solicitat şi Comitetul Executiv Naţional a acceptat ca preşedintele executiv, secretarul general şi vicepreşedinţii să fie înlocuiţi chiar dacă mandatul lor nu s-a terminat. Dragnea doreşte înlocuirea gărzii vechi, cu alta mai maleabilă. Noutatea este că cei 16 vicepreşedinţi nou aleşi vor fi preşedinţi ai celor 8 regiuni de dezvoltare, câte doi de fiecare regiune, obligatoriu o femeie şi un bărbat. Egalitate de şanse oferită, după 8 martie. Soluţia cu „regiunile de dezvoltare“ este extrem de forţată şi nefuncţională. Regiunile de dezvoltare nu sunt structuri administrative şi nu-şi găsesc suportul decât în intenţia prelungirii Ministerului Dezvoltării în teritoriu, creând un paralelism între guvern şi vicepreşedinţi, care vor dori să se amestece în dirijarea fondurilor pe regiuni. Valoarea practică a acestei măsuri, în afară de „egalizarea şanselor de sex“, este mai mult decât discutabilă. Măsura este mai mult un pretext, preluată din practica schimbării guvernelor. Orice premier instalat, dacă dorea schimbarea conducerilor la eşaloanele II şi III din guvern, aranja o modificare a structurii guvernului pe ministere, sau măcar a titulaturii ministerelor, făcând astfel loc noii clientele de partid. Până acum, fiecare vicepreşedinte putea avea în sarcină să răspundă de activitatea unor organizaţii judeţene. Atribuţiile acestor vicepreşedinţi erau greu de realizat şi cuantificat, atâta timp cât preşedinţii organizaţiilor judeţene făceau toate eforturile să colaboreze direct cu Liviu Dragnea. În aceste circumstanţe, vicepreşedinţii aveau rol decorativ. Măsura recentă are rolul de a lărgi atribuţiile, asigurând salturi spectaculoase în ierarhia de partid şi de a îndepărta baronii locali de Dragnea, aceştia fiind obligaţi să facă echipă cu vicepreşedinţii desemnaţi şi să lucreze direct cu ei. Din experienţa cumulată, pot aprecia că o astfel de structură creată, ca interfaţă, va fi mai mult parazită decât eficientă. Trebuie desluşit un fapt, că acest model în afară de lărgirea paletei de oferte din interiorul partidului, poate fi considerat ca precursor al realizării visului mai vechi al lui Dragnea, acela de reîmpărţire administrativă a ţării în cele 8 regiuni tradiţionale. Din cei 16 vicepreşedinţi se vor recruta primii 8 guvernatori ai acestor regiuni ale României viitoare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

USR şi-a stabilit candidatul pentru Primăria Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Marius Irimia are 38 de ani şi este inginer silvic

Adunarea Generală a filialei USR Piatra Neamţ a ales, la finalul săptămînii trecute, candidatul pentru funcţia de primar al municipiului Piatra Neamţ. Este vorba despre Marius Ioan Irimia, un tînăr inginer silvic în vîrstă de 38 de ani.

„Sînt foarte bucuros că într-un timp relativ scurt am reuşit să-mi conving colegii de filială să-mi acorde votul lor, motiv pentru care le mulţumesc. Nu îi voi dezamăgi. Pentru cei care nu mă cunosc, sînt un pietrean care, din cînd în cînd, descoperă cîte o “comoară”, contribuind astfel la îmbogăţirea patrimoniului arheologic al judeţului Neamţ şi la completarea informaţiilor privind istoria acestor locuri.

Sînt un patriot convins, iubesc acest frumos oraş de munte şi sînt interesat de protejarea mediului, dar sufăr cînd văd cum autorităţile locale actuale refuză să promoveze cu adevărat potenţialul turistic pe care îl avem. Mă consider un om simplu, serios, perseverent, responsabil, pun suflet în toate lucrurile în care mă implic şi ştiu că împreună cu un grup de oameni bine intenţionaţi putem face o schimbare, schimbarea de care avem nevoie pentru ca acest oraş să devină un adevărat oraş turistic. Eu am considerat că acest grup este USR şi voi fi implicat total pentru împlinirea acestui deziderat”, a declarat Marius Irimia.

Marius Ioan Irimia are 38 de ani, este căsătorit şi este tatăl unei fetiţe de 7 ani. De profesie inginer silvic, Marius Irimia este absolvent al Facultăţii de Silvicultură din Suceava, iar din anul 2007 lucrează în cadrul Administraţiei Parcului Natural Vînători Neamţ, unde s-a specializat în protejarea mediului, promovarea turismului şi crearea hărţilor digitale.

„Îl felicit pe Marius Irimia pentru că a cîştigat încrederea colegilor şi pentru modul în care şi-a pregătit programul şi l-a prezentat la dezbaterile interne. Este un coleg valoros şi va fi un candidat puternic. Alegerile locale sînt tot mai aproape, astfel că în perioada următoare vor avea loc multe astfel de evenimente în interiorul USR Neamţ. Vom avea candidaţi în toate oraşele şi în cea mai mare parte a localităţilor din mediul rural.

USR va creşte mult pînă la alegerile locale. Lansez din nou invitaţia tuturor nemţenilor care doresc să se implice alături de noi în comunităţile din care fac parte: nu staţi deoparte, doar implicîndu-vă direct puteţi contribui la dezvoltarea unei comunităţi”, a declarat deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ.

În următoarele săptămîni, filiala USR Piatra Neamţ îşi va definitiva lista pentru Consiliul Local, în timp ce la mijlocul lunii februarie va fi votată şi lista de candidaţi la Consiliul Judeţean.

Citește știrea

Actualitate

Alegerile anticipate – proiectul lui Klaus Iohannis de a rămâne în istorie ca făuritorul celei de-a treia Republici

Știre publicată în urmă cu

în data de

Singurul proiect de ţară a lui Klaus Iohannis, a fost „România educată“, pentru care acesta a organizat sau participat la peste 60 de evenimente, a căror subiect unic a vizat educarea populaţiei României în spiritul urii faţă de PSD. Nu a existat eveniment în care, indiferent de temă, Preşedintele să nu includă şi tema sa preferată, aceea de a ataca PSD, din toate poziţiile, susţinând desfiinţarea acestuia. La atât s-a rezumat efectul proiectului „România educată“, efect care poate fi pomenit în istorie, precum „Ciuma lui Caragea“. Pentru a satisface ambiţia şefului suprem, cu sediul la Cotroceni, aceea de a rămâne pomenit totuşi în istorie, liberalii şi sateliţii lor ar trebui să înceapă în primul rând cu modificarea Constituţiei. Trebuie croită o nouă Constituţie, după comportamentul Preşedintelui, în aşa fel, încât orice ar face acesta în viitor să nu-l mai poată acuza nimeni, că o încalcă. Nu de alta, dar în România nu există un exerciţiu democratic, cel al sancţionării unui Preşedinte, încă de la prima încălcare a prevederilor Constituţiei. Liberalii ar trebui să urmărească stresul prin care trece preşedintele Donald Trump, deoarece Congresul SUA a declanşat procedura de destituire, pentru că a încălcat o prevedere constituţională. Faţă de americani, toleranţa politicienilor români este menită să îngroape firava noastră democraţie. În loc să asigure un climat favorabil instalării normalităţii, Guvernul Orban preferă să lanseze abrupt proiectul reconstrucţiei României, fără a face dovada că ar avea habar ce fel de Românie doresc în mod real românii. Ambiţia supremă a Preşedintelui Iohannis, pentru cel de al doilea mandat, este reconstrucţia din temelii a actualei Românii, pentru ca el să rămână în istorie ca făuritor al celei de a treia Republici, prin lansarea noului proiect „O Românie normală“. Nu cred că există vreun român care să nu-şi dorească să trăiască într-o Românie normală. Dar tezele acestui proiect, mediatizate până în prezent, sunt dominate de nihilism, nu la constructivism. După Klaus Iohannis şi liberalii acestuia, în România celor 30 de ani nu s-a construit nimic bun, ceea ce impune „reconstruirea României“, ca o treia Republică, de la firul ierbii. Cum va arăta cea de a treia Republică, nu s-au trasat încă jaloanele, doar vorbe în vânt. Înainte de a scoate proiectul „O Românie normală“, din fişetul cu cifru secret al Cotroceniului, Klaus Iohannis a anunţat că vrea declanşarea alegerilor anticipate.

Pentru a asigura intrarea în istorie a lui Klaus Iohannis, PNL creează o criză politică artificială.

Alegerile anticipate sunt ultima soluţie democratică de a rezolva cea mai gravă criză politică, aceea în care toate forţele politice parlamentare nu reuşesc să aprobe un guvern. În România, în acest moment, nu există o astfel de criză şi liberalii, de la vlădica de la Cotroceni şi până la opinca de la Văscăuţii din Deal, nu o pot justifica cu nici un argument constituţional. După cum ne explică K.W. Iohannis, criză se numeşte şi atunci când în Parlament există o Opoziţie prea puternică. Acesta consideră că un Parlament normal este doar acel Parlament în care Opoziţia este nesemnificativă. Pentru aceasta se impune ca PSD să dispară, să se pulverizeze, iar pulberea să nu depăşească 15 % în Parlament şi în teritoriu. Personal, în guvernările PSD din 2017 – 2019 m-am simţit inconfortabil, deoarece Opoziţia de atunci, dominată de PNL, era nevolnică şi nu-mi asigura protecţia normalităţii. Din această cauză, PSD a instalat o stare de haos, care i-a dăunat grav ulterior. Astăzi, în guvernarea PNL, mă simt mult mai confortabil, deoarece Opoziţia reprezentată de PSD fiind foarte puternică, asigură un echilibru în Parlament, pentru a nu se reinstala haosul. Militând pentru pieirea PSD -ului, care reprezintă acum Opoziţia, Klaus Iohannis militează pentru Noul Haos, cu condiţia ca acesta să fie de factură liberală. Klaus Iohannisne ne împuie capul, cu rost şi fără rost, cu necesitatea alegerilor anticipate, motivând cu scorul obţinut de el în alegerile prezidenţiale. După gândirea lui cu premeditare, ori de câte ori un lider câştigă prezidenţialele României, este un prilej de a provoca o criză, numai bună de a fi rezolvată prin alegeri anticipate. Deoarece în horoscopul politic al lui Klaus Iohannis a fost scris că trebuie să rezolve o criză, acesta a preluat din Geneză, decretând „Să fie criză!. Şi criză se făcu“.

Ludovic Orban, la mâna PSD

Premierul Orban este cu fundul în două luntre. Vrea alegeri anticipate, dar nu demisionează. Dacă nu-l dă jos PSD -ul, nu vom avea alegeri anticipate. Ludovic Orban este depăşit de propria lui subtilitate. Liberalii au decis că primul pas pentru alegeri anticipate, trebuie să-l facă PSD, prin a propune o moţiune de cenzură. Liberalii consideră că PSD trebuie forţat să depună moţiunea izbăvitoare, bombardând Parlamentul cu proiecte de legi, prin asumarea răspunderii, pe teme care să-i enerveze pe social democraţi. Asumarea răspunderii nu este lansată pe teme aşteptate de români, ci pe teme neagreate de PSD. S-a decis în forumul liberal, ca în această fază, asumarea răspunderii să se realizeze pe tema alegerii primarilor în două tururi. Este o temă total falsă, deoarece există o decizie a Curţii Constituţionale care interzice schimbarea legii electorale mai devreme de 6 luni până la data alegerilor. Problema alegerii primarilor în două tururi poate fi considerată reală doar în condiţia în care această lege ar intra în vigoare pentru alegerile din 2014. Aceasta nu justifică acum asumarea răspunderii pe această lege. Guvernul ar trebui să-şi asume răspunderea pentru guvernarea ţării, nu pentru rezolvarea diferendelor PNL-ului cu PSD-ul.

Alegerea primarilor, într-un tur sau două, la fel de democratică şi constituţională

Cei care mai ţin cont că România se conduce pe bază de Constituţie, nu pe bază de directive de partid sau alte mofturi, ştiu că alegerea primarilor, într-un tur sau două, este la fel de constituţională. În esenţă, ambele soluţii politice nu intră în conflict cu litera şi spiritul Constituţiei. Alegerea primarilor într-un singur tur nu este nici antidemocratică, după cum vor să ne convingă liberalii, pentru că astfel ar fi intervenit Curtea Constituţională. În consecinţă, dacă vreun lider sau lideraş liberal susţine public că soluţia constituţională, de a alege primarii într-un singur tur, nu face parte din normalitate, se ajunge la filozofia de bodegă că nu tot ce este constituţional, este şi democratic. Bătutul câmpilor a devenit principalul program de guvernare liberal. Teoria, cu care liberalii şi Klaus Iohannis ne sufocă zilnic, ca şi propaganda TV de pe vremea lui Ceauşescu, este că trebuie să consolidăm democraţia demolând tot ceea ce este democratic. Cu alte cuvinte, democraţia PNL -istă trebuie să înlocuiască democraţia PSD -istă, chiar şi acolo unde Constituţia nu a fost lezată. Dacă o ţinem tot aşa, ori de câte ori sondajele şi urnele ne oferă „succesuri“ conjuncturale, „România normală“ rămâne doar un deziderat. PSD a anunţat, spre uşurarea lui Orban, că depune o moţiune de cenzură pe asumarea Guvernului Orban. Dacă liberalii vor alegeri anticipate, aceştia trebuie musai să voteze moţiunea. În caz contrar, alegerile anticipate trâmbiţate vor rămâne doar o fata Morgana în variantă liberală.

Citește știrea

Advertorial

”Alegerea primarilor în două tururi înseamă consolidarea democraţiei”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmă senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Țapu Nazare a declarat recent că ”alegerea primarilor în două tururi înseamă consolidarea democraţiei”.

Partidul Naţional Liberal rămîne consecvent deciziei de alegere a primarilor în două tururi de scutin, indiferent de poziţia exprimată de Partidul Social Democrat. În acest sens, Cabinetul Orban va identifica toate căile constituţionale de punere în aplicare a acestei decizii, după cinci ani în care PSD s-a opus constant revenirii la sistemul de alegeri a primarilor în două tururi.

Există serioase temeri că PSD va continua să saboteze discutarea acestei teme în plenul Parlamentului, principala sa grijă fiind conservarea rezultatelor în cele peste 1.700 de localităţi în care are primari. O decizie a cabinetului Orban în acest sens este aşteptată şi de marea majoritate a cetăţenilor Rom=niei care, la ultimele alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale, s-au pronunţat clar pentru normalitate, o normalitate din care PSD nu poate să facă parte pentru modul cinic în care a guvernat în ultimii ani.

Alegerea primarilor în două tururi de scrutin este încă un pas pentru consolidarea democraţiei. Acest tip de vot conferă o legitimitate crescută primarilor care trebuie să fie aleşi cu votul majorităţii comunităţilor locale. Cazuri în care un primar a fost ales cu voturile a doar 15% – 20% dintre locuitori nu trebuie să mai existe”, a declarat Eugen Ţapu Nazare, viceliderul Grupului PNL din Senat.

Citește știrea

Trending