Contactează-ne

Politica

Congresul PSD relansează un singur proiect de ţară – regionalizarea

Știre publicată în urmă cu

în data de

Agenda politică a românilor, când au timp de aşa ceva, este completată cu un eveniment care, ipotetic, ar trebui să constituie un eveniment aproape istoric, Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat. Astăzi, sâmbătă 10 martie, la Sala Palatului, peste 4.000 de pesedişti, aleşi pe sprânceană şi pe criterii, în frunte cu liderii lor de judeţe, au şansa să fie parte a istoriei, participând la Congresul declanşat la cererea expresă a preşedintelui Liviu Dragnea. Jaloanele congresului au fost fixate la şedinţa Comitetului Executiv Naţional de luni 5 martie, care au avut darul să stârnească interesul opiniei publice. Statutar, Comitetul Executiv Naţional trebuia să definească scopul Congresului şi să-i stabilească „ordinea de zi“, repere urmărite cu interes de amicii şi inamicii Partidului Social Democrat. Rostul unui congres extraordinar este impus de rezolvarea unei situaţii de excepţie în viaţa unui partid. Ca partid de guvernământ, principalul obiectiv al unui congres extraordinar ar trebui să fie bilanţul guvernării, atunci când guvernarea este controversată. În realitate, s-a dovedit că membrii Comitetului Executiv Naţional au fost surprinşi de cererea lui Dragnea, de a aproba declanşarea unui congres, cu atât mai mult cu cât, doar cu o lună în urmă, acesta considera ca exclusă şi inutilă o astfel de declanşare. Conjunctural, Liviu Dragnea şi-a dorit un eveniment care să-i repare imaginea şi în care să fie reconfirmat ca preşedinte al Partidului Social Democrat, deşi Statutul nu prevede o astfel de procedură. Pe lângă reconfirmare, ca eveniment central, CExN a mai aprobat şi altă cerere a lui Dragnea, aceea de a fi vacantate toate posturile de vicepreşedinţi, de preşedinte executiv şi de secretar general, în locul cărora, Congresul să voteze persoane de pe o listă scurtă a liderului. Lista a stârnit deja controverse în partid, susţinându-se că la acest Congres extraordinar nu trebuie votate funcţii. Ca să-şi justifice rolul de organ central şi colectiv de conducere, membrii Comitetului Executiv Naţional au mai băgat pe ordinea de zi şi evaluarea unor miniştri, cu care să umple ziua de lucru a congresmenilor. După aprobarea listei de preocupări ale Congresului, în şedinţa CExN, Dragnea a lansat şi unele teme pe care colegii trebuie să se pregătească să le susţină în dezbateri. De exemplu, Dragnea a lansat critici la adresa unor colegi de partid, care abuzează de ieşirile în presă şi la TV, prilej de a-şi mediatiza opiniile, altele decât cele ale lui. Membrii Comitetului Executiv Naţional l-au asigurat pe Dragnea de loialitatea lor şi de sprijinul lor pentru uralele din Sala Palatului, inclusiv de votul unanim în reconfirmarea sa, inutilă ca procedură, pentru funcţia de preşedinte. Infuzat cu doza de încredere a Comitetului Executiv Naţional, după şedinţa de luni, Dragnea a ieşit şi-a declarat pentru prima oară public, sprijinul său neezitant, pentru concluziile raportului ministrului Justiţiei Tudorel Toader. Concluzia finală a raportului a fost revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, şefa Ditecţiei Naţionale Anticorupţie, revocare pe care Dragnea a dezavuat-o public permanent. Acum Dragnea este de acord cu revocarea, inconsecvenţă care ridică semne de întrebare şi de interpretare. De la data raportului şi până la acest 5 martie, Tudorel Toader a fost pe post de cuc, neputându-şi plasa raportul în cuibul PSD, pentru susţinere, spre nedumerirea propriului electorat. Dacă la Congres, PSD face zid în jurul lui Dragnea, pentru al proteja de deranjul justiţiei, unii sunt tentaţi să creadă că zidul din jurul lui este menit a-l proteja pe acesta de valul de democratizare internă pornit, care riscă să-l anonimizeze pe acesta într-o conducere colectivă. Democratizarea internă nu trebuie să legitimizeze o opoziţie în Partidul Social Democrat, ci apariţia unor noi lideri şi a unei dezbateri de opinii, în lipsa cărora şansele de supravieţuire a acestui partid, pe termen mediu şi lung, sunt compromise.

Care este „utilitatea“ Congresului extraordinar al Partidului Social Democrat?

După unii nostalgici, un Congres al Partidului Social Democrat ar trebui să constituie un eveniment important în viaţa naţiunii sau măcar a formaţiunii. Nu mai e un secret că formaţiunea traversează o criză internă, care se agravează, pe măsura trecerii timpului. Criza a fost declanşată de voinţa liderului Liviu Dragnea de a rândui trei guverne întru-un singur an la guvernare, premieră de necontestat. În menţinerea crizei, o cotă semnificativă au avut-o şi bâlbele programului de guvernare, pe care l-a năşit tandemul Dragnea – Vâlcov. Nemaipunând la socoteală şi precedentul cu nominalizarea lui Sevil Shhaideh pentru funcţia de premier, în ianuarie 2017. Rulajul guvernelor a prelungit criza de la Grindeanu la Tudose şi de la Tudose la Dăncilă. Dăncilă s-a pricopsit cu o criză, din care habar nu are cum să iasă, nici dacă va fi numită preşedinte executiv al Partidului Social Democrat. În legătură cu această criză perpetuă, electoratul formaţiunii social-democrate nu putea rămâne pasiv. Va analiza Congresul oare resorturile acestei crize, singura raţiune de a se convoca un Congres extraordinar? Exclus!, conform zicerii lui Dragnea. Ar însemna să fie analizat în primul rând Dragnea, responsabil cu gestiunea acesteicrize. Ca urmare a crizei traversate de un an încoace, Partidul Social Democrat a scăzut în sondaje la aproape 30 %, iar Dragnea la 9%. El are are cota cea mai scăzută din piaţa liderilor naţionali existenţi. Curios sau nu, pentru reflexele baronilor PSD, Dragnea nu a fost niciodată locomotiva partidului, dar a fost plasat în faţă, nu ca împingător, ci ca împins. Paradoxal, dar principalii lui contestatari sunt tocmai studenţii, cărora li s-a asigurat transportul gratuit cu trenul, când vor şi unde vor. Mai mult călătoresc, decât învaţă, dar au timp de contestări. Printre cei peste 4.000 de delegaţi, aleşi să ocupe scaunele şi strapontinele Sălii Palatului, nu va exista unul care să se aventureze în analiza cauzelor crizei. Delegaţii fiecărui judeţ vor veni să-şi depună „credinţionalele“ faţă de Dragnea, asortate cu uralele adresate acestuia sau huiduielile adresate celor cu spirit critic la microfon. În legătură cu scăderea în sondaje a Partidului Social Democrat, unii pacifişti din interior, cu acces la aghiazmator, ne sfătuiesc să nu disperăm, pentru că într-o guvernare simpatia electoratului nu este „liniară“. Ci scade în mod firesc. Sunt de acord că scade, în cazul guvernărilor catastrofale, cu rezultate sub aşteptările electoratului. Din 1990 şi până în 2016 avem suficiente exemple în acest sens. Însă programul de guvernare al Partidului Social Democrat, fiind excesiv de ambiţios, în conţinutul şi realizările prezentate public, rămâne să te întrebi care este cauza scăderii în sondaje. Nu ne putem reprima o întrebare; cum vor putea fi puse în acord la Congres, programul ambiţios de guvernare, cu scăderea în sondaje. Delegaţilor congresului le este dirijată atenţia, pe alte cauze, decât cele reale. De exemplu, Ecaterina Andronescu a concluzionat în Comitetul Executiv Naţional că principalele cauze ale crizei sunt certurile interne. Liviu Dragnea, mai nuanţat, a concluzionat că în partid nu mai există un mesaj unitar, că există multe exprimări diferite, în spaţiul public. Acestea sunt concluziile la botul calului, fără nici o analiză aprofundată, în lipsa căreia, delegaţii prezenţi în sală vor oferi lui Dragnea un partid pe tavă, în care toate vocile rămase în conducere vor fi aliniate unicului discurs. Va fi anihilată orice urmă a diversităţii de opinie. Congresul ar trebui să fie mai mult axat pe analiza crizei, dar şi pe analiza aplicării programului de guvernare. Doar acest Congres extraordinar este autorizat să ia deciziile cruciale care se impun în actul de guvernare, tandemul Dragnea – Vâlcov. Dacă Vâlcov este o valoare, acesta ar trebui să prezinte programul în faţa Congresului, care îl poate aproba. În realitate, Vâlcov prezintă programul doar în faţa lui Dragnea şi acesta aprobă. Avem impresia unui deja-vu. În strategia sa internă de partid, Dragnea exploatează orgoliile, slăbiciunile şi lăcomia baronilor locali. Congresul actual este menit să strângă zăbala liderilor locali, prin oferte de momeli, care să elimine orice tentativă a acestora de a realiza alianţe, care să constituie o opoziţie internă. Deja s-au remarcat reacţii felurite în spaţiul public. Gabriela Firea, primarul Capitalei, persoana cu voturile cele mai multe după Klaus Iohannis, este dispusă să-şi înainteze demisia din toate funcţiile de partid. Nu a dus ideea până la capăt şi să ne spună din ce cauză. Realizatorul Rareş Bogdan, de la Realitatea TV, conchide că „politicile Partidului Social Democrat creează emoţii la Bruxelles“. Bine că nu creează panică. Ostracizatul Codrin Ştefănescu ameninţă că „la Congres voi avea un speach care va zgudui munţii“, menit să impresioneze pe cei 4.000 de delegaţi din sală. Nu ştie, săracul, cineva fi adus în sală. Presa în general titrează că „se vor da bătălii crunte în Partidul Social Democrat la Congres“. Aiurea, nu va fi nici o bătălie. Cine să o poarte? Doar Dragnea contra Dragnea? Concret, Congresul nu are nici o miză care să ne entuziasmeze, ci doar ne îngrijoreze.

Primii paşi spre regionalizarea ţării, pornesc din Partidul Social Democrat. Dedesubturile noilor funcţii de vicepreşedinşi

Liviu Dragnea a făcut public, în ultimele zile, faptul că va simplifica lucrările Congresului. Nu mai vrea vot de reconfirmare în Congres, pentru că pupincurismul intern de partid a funcţionat eficient, mulţi lideri teritoriali şi-au permis să producă „rezoluţii de susţinere“ peste capul votanţilor direcţi ai lui Dragnea pentru funcţia de preşedinte al partidului. Trecem peste faptul că în Statutul Partidului Social Democrat nu există instituţia „reconfirmării pe funcţie“ şi nici găselniţa cu „rezoluţia de susţinere“. În plus, la Congres nu se va face un bilanţ al guvernării, ci doar o simplă şi inofensivă evaluare a activităţii unor miniştri PSD, pentru a compensa frustrările unor baroni locali. Principala preocupare a delegaţilor va fi canalizată pe formula verificată, privind apetenţa delegaţilor de a asista la decăderea unora sau mărirea altora, după formula „Pâine şi circ“. Liviu Dragnea a solicitat şi Comitetul Executiv Naţional a acceptat ca preşedintele executiv, secretarul general şi vicepreşedinţii să fie înlocuiţi chiar dacă mandatul lor nu s-a terminat. Dragnea doreşte înlocuirea gărzii vechi, cu alta mai maleabilă. Noutatea este că cei 16 vicepreşedinţi nou aleşi vor fi preşedinţi ai celor 8 regiuni de dezvoltare, câte doi de fiecare regiune, obligatoriu o femeie şi un bărbat. Egalitate de şanse oferită, după 8 martie. Soluţia cu „regiunile de dezvoltare“ este extrem de forţată şi nefuncţională. Regiunile de dezvoltare nu sunt structuri administrative şi nu-şi găsesc suportul decât în intenţia prelungirii Ministerului Dezvoltării în teritoriu, creând un paralelism între guvern şi vicepreşedinţi, care vor dori să se amestece în dirijarea fondurilor pe regiuni. Valoarea practică a acestei măsuri, în afară de „egalizarea şanselor de sex“, este mai mult decât discutabilă. Măsura este mai mult un pretext, preluată din practica schimbării guvernelor. Orice premier instalat, dacă dorea schimbarea conducerilor la eşaloanele II şi III din guvern, aranja o modificare a structurii guvernului pe ministere, sau măcar a titulaturii ministerelor, făcând astfel loc noii clientele de partid. Până acum, fiecare vicepreşedinte putea avea în sarcină să răspundă de activitatea unor organizaţii judeţene. Atribuţiile acestor vicepreşedinţi erau greu de realizat şi cuantificat, atâta timp cât preşedinţii organizaţiilor judeţene făceau toate eforturile să colaboreze direct cu Liviu Dragnea. În aceste circumstanţe, vicepreşedinţii aveau rol decorativ. Măsura recentă are rolul de a lărgi atribuţiile, asigurând salturi spectaculoase în ierarhia de partid şi de a îndepărta baronii locali de Dragnea, aceştia fiind obligaţi să facă echipă cu vicepreşedinţii desemnaţi şi să lucreze direct cu ei. Din experienţa cumulată, pot aprecia că o astfel de structură creată, ca interfaţă, va fi mai mult parazită decât eficientă. Trebuie desluşit un fapt, că acest model în afară de lărgirea paletei de oferte din interiorul partidului, poate fi considerat ca precursor al realizării visului mai vechi al lui Dragnea, acela de reîmpărţire administrativă a ţării în cele 8 regiuni tradiţionale. Din cei 16 vicepreşedinţi se vor recruta primii 8 guvernatori ai acestor regiuni ale României viitoare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Chitic, candidat PMP la Piatra, Gavrilescu la CJ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Dragoş Chitic a declarat că a decis să candideze văzând că oraşul ar putea ajunge să fie condus un primar de stânga

Mişcare anticipată pe scena politică nemţeană: Dragoş Chitic, candidat PMP la Primăria Piatra Neamţ, iar Bogdan Gavrilescu candidatul formaţiunii la Consiliul Judeţean Neamţ. Anunţul oficial a fost făcut vineri, 14 august, într-o conferinţă de presă susţinută de cei doi, alături de alţi membri PMP. Dragoş Chitic, actualul primar de Piatra, a declarat că a decis să candideze în momentul în care a intrat în posesia rezultatelor unui sondaj de opinie care arăta că, dacă nu ar fi candidat, oraşul ar fi ajuns să fie condus de un primar de stânga. Aşa că a decis să-şi asume candidatura şi a ales să meargă la PMP dată fiind colaborarea foarte bună pe care a avut-o cu viceprimarul Bogdan Gavrilescu, preşedintele filialei nemţene a PMP. Unde, a mai spus Dragoş Chitic, a găsit o echipă unită şi dornică să facă din Piatra Neamţ un oraş de 10 plus.

Prezentarea candidatului PMP Dragoş Chitic, a fost făcută de Bogdan Gavrilescu: “Este omul care are cea mai mare experienţă politică şi administrativă în Piatra Neamţ, este omul care alături de mine a schimbat mentalitatea şi politica în Piatra Neamţ. Am ales varianta câştigătoare pentru cetăţean. Am ales o echipă, oameni care pot să reprezinte municipiul Piatra Neamţ şi oameni care pot aduce schimbarea. Vrem să facem în aşa fel încât Piatra Neamţ să devină un oraş de 10 plus, vrem să facem o administraţie în parteneriat cu cetăţeanul. Vrem să obţinem un scor istoric”, a declarat Gavrilescu, adăugând că el va candida pentru preşedinţia CJ.

Venirea în PMP a primarului Dragoş Chitic a fost “salutată” şi de preşedintele PMP Piatra Neamţ, Cristian Sauciuc, cel care, până la noile mutări surpriză, era candidatul formaţiunii pentru CJ.

“Vreau să le mulţumesc colegilor pentru căldura cu care m-au primit şi pentru faptul că au ales să mergem împreună într-un proiect politic şi administrativ. Vreau să-i mulţumesc mai ales domnului Bogdan Gavrilescu, preşedintele PMP Neamţ, un om de o calitate cu totul deosebită, cu care am lucrat extrem de bine în cei patru ani de mandat, la Primăria Piatra Neamţ.

A fost şi unul dintre motivele care m-au determinat să aleg această echipă. Am găsit la PMP o echipă unită, o echipă dornică să facem împreună din oraşul Piatra Neamţ un oraş de 10 plus, o echipă mobilizată, o echipă dinamică, o echipă cu care sunt convins că vom reuşi să ne punem în practică proiectele pe care deja le-am gândit pentru perioada 2020-2024. în următorii patru ani oraşul Piatra Neamţ se va dezvolta într-un ritm accelerat îndeosebi prin implementarea celor 24 de proiecte europene însumând 52 de milioane de euro pe care le-am semnat şi le-am gândit împreună cu Bogdan în toată această perioadă.

Nu ne vom opri aici, continuăm să accesăm fonduri din actualul exerciţiu financiar european, sunt proiecte deja depuse care urmează să fie aprobate la finanţare”, a declarat, la rândul său Dragoş Chitic, cel care a mai ţinut să ureze succes tuturor celor care s-au înscris în cursa electorală.

Citește știrea

Actualitate

Candidatura lui Chitic, calcule refăcute pentru Primăria Piatra Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Anunţul făcut de Dragoş Chitic, că va candida pentru un nou mandat de primar de Piatra, duce, evident, la o reconfigurare a calculelor privind şansele candidaţilor. Era o mare necunoscută, nu ştim dacă ultima, care lipsea pentru ca pariurile să poată fi făcute.

Anunţul în sine nu oferă o informaţie esenţială: de la ce partid va candida Chitic. Supoziţii au fost făcute, ba chiar în spaţiul public a şi fost avansat numele unei formaţiuni politice: PMP. Varianta cea mai probabilă, din mai multe motive. Din informaţiile pe care le deţinem şi citind şi printre rândurile anunţului oficial, candidatura lui Chitic va fi una “de dreapta”. Iar pe dreapta e PNL, de care Chitic se desparte, chiar dacă nu a spus-o clar, tot pe dreapta, măcar prin opoziţie cu PSD, ar fi şi USR, dar e greu de crezut că spre această formaţiune politică se va îndrepta Chitic, şi PMP. Care aşadar pare a fi destinaţia cea mai probabilă. Chiar dacă unii pemepişti pietreni nu ar agrea această variantă, spun sursele noastre, sau chiar dacă mulţi pemepişti habar nu aveau sau nu au nici în prezent de o asemenea posibilitate. Toate aceste “asperităţi” pot fi însă uşor depăşite, mai ales dacă se dă acceptul de la Centru. Dacă nu s-a şi dat.

Unii vor întreba de ce Chitic nu va candida independent. Sunt cel puţin două motive: s-ar pierde voturile pentru consilierii locali şi ar fi o mare problemă a securizării votului în ziua alegerilor.

Revenind la calcule. Din informaţiile pe care le deţinem, sondajele făcute, cât mai putem credem în sondaje, îl arată pe Chitic drept favorit în lupta pentru primărie. Urmat de Răzvan Cuc, candidatul PSD şi Liviu Harbuz, candidatul PRO. Care era pe doi şi care era pe trei are mai puţină importanţă în acest moment. De pe podium lipseşte însă candidatul PNL, ceea ce probabil a fost încă unul dintre motivele ce l-au determinat pe Chitic să candideze, acest lucru putând fi de asemenea înţeles din citirea “printre rânduri” a mesajului său.

Aşadar, Chitic ar porni cu prima şansă, important pentru el fiind ca în campanie să îşi conserve acest avantaj. Candidatura sa are drept prim efect reaşezarea voturilor pe dreapta. Reaşezare de asemenea favorabilă lui, în sensul în care nemulţumiţii din PNL, care până ieri poate cochetau cu ideea să-l voteze pe Harbuz, îi vor da de azi voturile lui Chitic. Dacă îşi atrage şi voturile PMP-ului, câte sunt ele, Chitic pare a deveni detaşat “campionul” dreptei, pentru că e greu de crezut că poate emite pretenţii la acest titlu candidatul USR. Aşadar se prefigurează o finală “dreapta-stânga” între Chitic şi Cuc.

Dacă Chitic va reuşi să atragă şi voturile nemulţumiţilor de pe stânga, cei care nu au agreat aducerea unui giurgiuvean să candideze la Piatra, şi dacă va profita la maximum de avantajul clar deţinut de faptul că el candidează din postura de primar în funcţie, atunci actualul primar are, în fotografia din acest moment, şansele cele mai mari să fie şi viitorul primar.

Ce “retuşuri” ar putea să apară în fotografie? Greu de cuantificat acum dacă şi cum ar putea să apară vreun val emoţional, de nemulţumire faţă de toţi candidaţii şi partidele “tradiţionale”, val pe care să se urce candidatul USR şi să ajungă pe primele locuri. Şi e destul de greu de prevăzut şi ce va face un PNL care cu greu se dezmeticeşte din loviturile, majoritatea din plan intern, pe care le încasează în ultima vreme. Dacă se dezmeticeşte şi e dispus la sacrificii ar putea reveni în luptă. Cu aliaţii potriviţi.

Citește știrea

Actualitate

Obiectivul PNL și al lui Mugur Cozmanciuc rămâne neschimbat: câștigarea președinției Consiliului Județean

Știre publicată în urmă cu

în data de

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare a emis un comunicat de presă în care afirmă că obiectivul PNL rămâne neschimbat: câştigarea preşedinţiei Consiliului Judeţean.

“În loc să se concentreze pe proiecte și idei, adversarii noștri coboară ștacheta comunicării și aruncă în spațiul public tot soiul de zvonuri și neadevăruri. În opinia lor, toate acestea ar trebui să aibă darul să destabileze organizația PNL Neamț. Adevărul este unul singur. PNL Neamț este o echipă puternică, unită, al cărei singur scop este înfrângerea PSD în alegerile locale și câștigarea Consiliului Județean de către Mugur Cozmanciuc. Președintele PNL Neamț este susținut de parlamentari, primari, aleși locali, colegi liberali. Am plecat împreună la această construcție și vom merge împreună, iar obiectivul asumat al președintelui Cozmanciuc rămâne neschimbat: înfrângerea lui Ionel Arsene, baronul lui Dragnea. Președintele PNL Neamț este un om de onoare care-și respectă cuvântul dat și va fi noul președinte al Consiliului Județean Neamț.

Faptul că unii dintre foștii noștri colegi au ales alte drumuri în aceste zile, făcând pași reprobabili, așa cum este cazul fostului primar Lucian Micu, care a ales să se alăture lui Ionel Arsene, ne dezamăgește. Pe de altă parte, PNL Neamț nu va încălca legea și nu va nominaliza și nici va susține candidaturile unor persoane cu probleme. Ar însemna să fim la fel ca PSD, principalul nostru adversar care a călcat în picioare justiția, lucru de neacceptat pentru PNL”, a declarat Eugen Țapu-Nazare, vicepreședintele Grupului PNL din Senat.

Citește știrea

Trending