Publicitate

■ dacă destinul nu hotăra altceva, Constantin Calimac ar fi serbat frumoasa vîrstă menţionată în titlu ■ prezentăm în cele ce urmează un articol purtînd semnătura fostului coleg, care nu a fost publicat pînă acum ■

Astăzi ai fi împlinit frumoasa vîrstă de 60 ani. O vîrstă la care, omul îşi face planuri pentru pensie, se gîndeşte la nepoţi, la căsuţa aia cu gard alb micuţ şi floricele pe verandă etc. Însă soarta a făcut să te lipsească de toate astea. Doar ziceai tu, mai în glumă, mai în serios, că «n-ai să apuci pensia». Şi ai avut dreptate. Îmi pare nespus de rău că ai avut dreptate. Îţi simţim lipsa, ne lipsesc glumele tale, sfaturile tale, îmbărbătările tale, îmbrăţişările tale… Încă nu realizez că te-ai dus, nu-mi vine să cred. Tind mereu să sun să te întreb de ultimele rezultate la meciuri, dacă te-ai mai uitat la biliard, dacă eşti ok, ca apoi să-mi dau dau seama că nu îmi vei răspunde, că te-ai dus şi nu mai vii. Sper să ne vezi, să ne auzi cumva… de acolo, de sus. Azi nu voi plînge, azi nu voi ofta. Astăzi este ziua ta şi o voi celebra ca şi cum ai fi cu noi, ca şi cum te-ai bucura alături de noi. Te iubim şi nu te vom uita niciodată, tată“. Acestea sînt gîndurile postate de Catalin Calimac pe contul de facebook pe 12 aprilie 2018, zi în care tatăl lui, Constantin Calimac, fost gazetar la Monitorul de Neamţ şi de Roman, ar fi împlinit vîrsta de 60 de ani. Soarta a decis ca el să treacă fulgerător în nefiinţă marţi, 20 martie, pe patul de spital. S-a născut pe 12 aprilie 1958, la Bozieni şi a absolvit Liceul „Vasile Alecsandri“ Săbăoani, promoţia 1978. După 1990 a fost corespondent la Romanul Liber, Cronica Romaşcană, redactor la Monitorul de Roman, Rebus Flacăra, Ariadna, Maxim. Între 1996 şi 1998 a fost profesor suplinitor la Catedra de rebus şi jocuri logice de la Clubul Copiilor. Din 2002 a fost redactor la Monitorul de Roman, iar din 2008 redactor şef adjunct al acestei publicaţii. Printre hobby-urile sale se numărau muzica, sportul (a jucat handbal timp de 10 ani) şi rebusul (a fost campion naţional la enigmistică şi campion naţional la rebus activ). Timp de cîţiva ani a realizat rubrica „Integrame“ în presa locală şi se număra printre organizatorii Memorialului rebusistic Mihai Creţu. Ca un omagiu adus fostului coleg, care a semnat timp de 16 ani pentru Monitorul, publicăm astăzi un articol documentat de el de ceva vreme, dar care nu a văzut lumina tiparului.

Cu Iancu Wexler, despre istoria evreilor romaşcani

Comunitatea evreiască din Roman mai are doar vreo 30 de membri, majoritatea trecuţi bine de vîrsta de 60 de ani, cîteva persoane la vîrsta maturităţii şi cîţiva elevi. Cifrele statistice demonstrează declinul demografic al unei comunităţi altă dată bine reprezentată, una din cauze fiind emigrarea mai ales în Israel. „Sîntem din ce în ce mai puţini. Majoritatea avem vîrsta de peste 60 de ani. Cu toate acestea, mergem înainte şi încercăm, pe cît posibil, să ne ajutăm între noi, avem o bună colaborare cu autorităţile locale. Prezenţa evreilor pe meleagurile romaşcane este semnalată în urmă cu aproape 600 de ani. Au venit din Rusia, Ucraina şi Polonia, iar cei mai mulţi din Galiţia. Au sosit fie din proprie iniţiativă, atraşi de condiţiile bune, fie la chemarea unor domnitori pentru negoţ şi meşteşuguri, gîndind că în acest fel se dezvoltau comunităţile, plus că taxele impuse erau o nouă sursă de venit pentru visteria Moldovei. Statisticile din aceste perioade şi pînă la jumătatea secolului al XX-lea sînt foarte importante, demonstrînd faptul că evreii s-au integrat foarte bine în tîrgul de la confluenţa Siretului cu Moldova. În anul 1772 erau înregistraţi 14 capi de familie evreieşti, iar în 1900 erau 2.563 de evrei, majoritate meşteri, calfe şi ucenici. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1942, se face un recensămînt special al evreilor, care arată că erau 6.485 de suflete, constituite în 1.875 de familii“, a declarat profesor Iancu Wexler, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Roman. Acesta a precizat că nu poate fi uitată Viorica Agarici care, în 1942, a oprit un tren cu evrei, „Trenul Morţii», în Gara Roman şi le-a dat alimente şi prim ajutor celor transportaţi către piere. „Momentul de referinţă, al amprentei pe care evreii au lăsat-o în Roman a fost însă perioada interbelică cînd un comerţ înfloritor şi activitatea meşteşugarilor şi angrosiştilor au dus la dezvoltarea fără precedent a vieţii economice a Romanului“, a mai precizat Iancu Wexler.

A mai rămas o sinagogă

În perioada interbelică, evreii aveau ridicate în zona Roman 18 sinagogi, mai mici sau mai mari. Astăzi a rămas doar una. În urmă cu ceva ani, graţie sprijinului acordat de Ministerul Culturii, în valoare de 1,5 miliarde de lei, sinagoga Leipziger a fost reparată la interior şi exterior. Cimitirul evreiesc din strada Bogdan Dragoş a suferit mai multe transformări. În 1829 s-a ridicat unul nou în locul celui dezafectat, iar în 1849 s-a construit capela care stă mărturie şi astăzi. În anul 1924 a fost ridicat un Monument al Eroilor, în amintirea celor 81 de evrei căzuţi în război, aceştia fiind comemoraţi odată cu cei români. Prezenţa evreilor s-a făcut simţită şi la Unirea Principatelor Române, în 1859, apoi, la Războiul de Independenţă, din 1877 şi Primul Război Mondial. După 1944, numărul evreilor s-a diminuat din ce în ce mai mult, ca urmare a suferinţelor din timpul conflagraţiei mondiale, dar şi datorită emigrărilor masive. Acest lucru nu împiedică pe membrii unor familii evreieşti să sosească anual în Roman, pentru a aprinde o lumînare la capul rudelor dispărute. „De la viitor, cei trecuţi de o anumită vîrstă nu mai speră la mare lucru. Principalul e să fim sănătoşi, să ne putem ajuta unii pe ceilalţi. Să ne rugăm Domnului, pentru că atît ne-a mai rămas. Pentru cei care nu cunosc, amintesc că principalele sărbători sînt Paştele şi Hanuka, în luna decembrie, Anul Nou (Roş Haşana), în septembrie, şi Purimul, în luna martie (n.r. – o sărbătoare a bucuriei pentru evrei)“, a încheiat, trist, profesorul Iancu Wexler.

Personalităţi marcante

Din rîndul populaţiei evreieşti din Roman au ieşit în evidenţă o serie de personalităţi în domeniul literaturii, muzicii, chimiei etc. Unul dintre cei mai renumiţi este Suchard Riverzon, absolvent al Liceului „Roman Vodă“ şi a şcolii Normale Superioare din Paris şi Max Blecher, figură proeminentă a literaturii interbelice ce şi-a scris aproape întreaga operă la Roman. El a fost silit să zacă la pat de o tuberculoză ce i-a atacat coloana vertebrală. A murit la vîrsta de 29 de ani, iar în 2008 i s-a decernat titlul de Cetăţean de Onoare al Romanului. Supranumit „Regele reportajului românesc“, Brunea-Fox, născut Brauner, a fost gazetar militant şi a lăsat posterităţii volume ca: „Cinci zile printre reproş“, „Pericolul stupefiantelor“, „Oraşul măcelului“, „Porturi dunărene“. Mihail Solomon este un nume mai puţin cunoscut. A fost absolvent de drept, publicist şi romancier. A scris la Roman texte pentru Teatrul de Revistă. În domeniul teatral şi cinematografic s-a făcut cu predilecţie cunoscut Sandu Sticlaru, mare actor, fiu al unui negustor de sticlă pe numele real (coincidenţă) Sticlaru. A jucat numeroase roluri de teatru şi film. Andrei Strihan (Ştrichi) ajuns profesor de estetică la „I. L. Caragiale“, la Bucureşti apoi la Universitatea din Tel Aviv. Puţini dintre nemţeni şi chiar dintre români, cunosc faptul că autorul melodiei „Sanie cu zurgălăi“ a fost Richard Stein, născut la Roman, unde şi-a desfăşurat şi o parte din activitate, ca profesor de muzică. Bun compozitor şi pianist, în afara celebrei „Sanie cu zurgălăi“, care a făcut în dese rînduri obiectul unor procese cu diferiţi intruşi pentru stabilirea dreptului de autor, a mai compus „Cîntecul tavernei“ şi „O inimă de mamă“. În domeniul medical în urbea de la malul Moldovei a acordat consultaţii gratuite un renumit medic – Andrei Wexler. Născut la Focşani şi absolvent al Facultăţii de Medicină din Viena, doctorul Wexler a profesat ca director al Spitalului Israelit din Roman. De asemenea nu trebuie uitaţi scriitorul Haralamb Zincă, artistul plastic Sandu Darie, stabilit în Cuba, regizorul de operă Hero Lupescu, cineastul Jean Mihail şi Solo Harherescu.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.