Contactează-ne

Politica

Cît sînt dispuşi şefii CJ să plătească pentru a fi pupaţi în fund? Banii de reclamă sau „toate site-urile să apeleze la mine“

Știe publicată cu

în data de

■ modul în care vrea CJ Neamţ să împartă banii de publicitate este revoltător şi pompieristic ■ cea mai mare felie este alocată pentru articole de presă „pupincuristice“ ■ din totalul de peste 180.000 lei, aproximativ 90% este prevăzut pentru site-urile care vor publica articole „favorabile“ ■ Monitorul de Neamţ cere redimensionarea sumelor şi refacerea documentaţiei tehnice pentru licitaţie ■

Nemţenii probabil că îşi mai amintesc şi acum rîzînd de celebrul pietrean care amuza o ţară întreagă cu tirada sa: „vreau să-mi fac o prietenă, dar nu găsesc. Toate fetele să apeleze la mine“. Cam aşa şi cu instituţia Consiliului Judeţean Neamţ care a scos la iveală recent documentaţia tehnică ce va sta la baza aflării firmei sau firmelor care vor beneficia de suma generoasă de 184.906 lei, fără TVA, pentru publicitate în mass-media. Exerciţiul pompieristic prin care a fost produsă această documentaţie tehnică, probabil şi tactică, care ar urma să stea la baza încredinţării acestor bani poate fi rezumată astfel: „CJ, vreau pupători în fund, dar nu găsesc, toate site-urile să apeleze la mine“. Şi Monitorul de Neamţ şi Roman, deţinător şi al site-ului www.monitorulneamt.ro nu credem că ar putea fi acuzat de discriminare între presa scrisă şi cea on-line. „Discriminare“ se pare că au făcut însă cei care au clocit documentaţia tehnică. Chiar cu limbuţa lor, mă rog, tastatura lor, spun în respectivele materiale că în presa scrisă vor fi difuzate, ocazional, doar „materiale şi anunţuri impuse prin lege“. Şi fac şi o estimare cam cîte ar fi acestea. În aceeaşi documentaţie scriu şi de un preţ maximal pentru anunţ, scos nu înţelegem din jobenul cărui scamator de pe la CJ Neamţ. Fără nici o legătură cu costul real de publicare al unui astfel de anunţ. Mă rog, se spune că ar fi făcut ei un studiu de piaţă. Credem că l-au făcut la piaţă. Trecînd peste, făcînd un simplu calcul matematic rezultă că din total sumă s-ar cheltui vreo 17.000 lei pentru presa scrisă. Atenţie: pentru ceea ce legea „impune“. Mai sînt ceva firmituri pentru un ziar naţional care ar urma să dea anunţuri la mica publicitate, iar restul, adică grosul de vreo 160.000 de lei ar rămîne pentru site-uri. Unu, două, poate trei sau mai multe. Dar aici, ce să vezi, lipseşte sintagma cu legea. Se spune doar atît: se vor publica articole de presă, sub sau peste 2.500 de caractere, cu foto sau fără şi machete. Acum să traducem ce ne spun cei de la CJ. Că doar gura păcătosului adevăr grăieşte. Deci pentru ceea ce se cere imperativ prin lege a fi publicat sînt suficienţi 17.000 lei. Şi ăia îi dăm la presa scrisă, care nu prea pupă în fund aşa cum şi-ar dori cei de la CJ. Şi mai clar e vorba de acele anunţuri de angajare, licitaţii, etc. pe care legea prevede că trebuie să le faci publice. Pe tipărit. Restul purcoiului de bani, adică peste un miliard jumătate de lei vechi, cei de la CJ Neamţ vor să-i cheltuie pe articole. Pe care evident că legea nu-i obligă, din păcate nici nu le interzice, să le publice. E vorba de acele articole în care sînt pupaţi în fund şefii pentru „realizările lor măreţe“. Că doar nu o să plătească pentru articole în care sînt criticaţi sau în care sînt prezentate nemulţumirile cetăţenilor faţă de activitatea lor. Aşadar, 10% din buget pentru ceea ce legea te obligă să faci public şi 90% din buget pentru pupături în fund. Aşa vor cei de la CJ să cheltuie banii pe care i-au suplimentat în acest an. În concluzie, Monitorul de Neamţ şi Roman condamnă acest simulacru de licitaţie ca fiind cel mai toxic exemplu de cheltuire a banului public pentru a cumpăra ode închinate politicienilor care au ajuns să conducă CJ Neamţ. Se recunoaşte public că banii sînt destinaţi celor care vor lăuda conducerea Consiliului Judeţean şi vor închide ochii la problemele existente în activitatea lor. Şi se pare că se mai recunoaşte un lucru: dacă legea ar impune publicarea de anunţuri doar în cuantum de 17.000 de lei, de ce Dumnezeu s-au bugetat 184.906 lei pentru „publicitate“? Sigur că prin această împărţeală a banilor devine clar că se încearcă şi o aservire a presei: dacă taci din gură, intri la felia de 160.000 lei şi primeşti şi publici articole în care pupi toate dosurile de politicieni de prin CJ Neamţ. Dacă nu, eventual poate primeşti ceva din firmitura de 17.000 lei, pe care oricum legea îi obliga să-i cheltuie. Aşadar, şi-au frecat mîinile politrucii din CJ Neamţ, ce vei alege ziaristule? Nu-i aşa că ne vei păpa din palmă pentru a lua o parte din felia mai groasă de tort?, s- au „încurajat“ probabil ei. Ei bine, Monitorul de Neamţ şi Roman alege, alături de alţi colegi din presă, să demaşte această mizerie.

Semnale din februarie

Cerem public rediscutarea bugetului de publicitate, de altfel am atras atenţia asupra acestui lucru încă din momentul votării lui: „Circ ruşinos pe banii de publicitate/ Un episod neplăcut a fost legat de banii pentru publicitate. Consilierul ALDE Iulian Luca ar fi vrut să facă un amendament pentru a suplimenta suma. Surpriză însă: i s-a spus că suma a fost deja suplimentată în bugetul propus adoptării, la 250.000 de lei. Au urmat discuţii penibile pe acest subiect şi chiar o mică contradicţie pe tema „paternităţii“ suplimentării sumei. Absolut ruşinos şi de neacceptat. Iar asta o spunem în calitate de jurnalişti, adică acei care ar trebui să primim o parte din această sumă suplimentată, sigur, în baza unor comenzi pentru a presta respectivele cerinţe de publicitate. Ceea ce este legal. Însă o spunem răspicat: Monitorul de Neamt şi de Roman cere să se revină la suma veche, nesuplimentată şi credem că şi alţi colegi din presă ar trebui să solicite acelaşi lucru. Măcar acei care nu doresc să fie trataţi ca nişte chelneri sau ospătari pe care nişte neamuri proaste îi cheamă la masă şi urlă din toţi bojocii să-i audă tot restaurantul că le suplimentează bacşişul. Nu am cerut şi nu merităm aşa comportament“, scriam în ediţia din 28 februarie 2018, după votarea bugetului. Solicităm refacerea documentaţiei tehnice în baza căreia se doreşte organizarea licitaţiei şi reconsiderarea sumelor care se plătesc pe anunţuri „cerute“ prin lege şi a celor pentru articole „pupincuristice“. Vom continua să scriem critic despre Consiliul Judeţean Neamţ, atunci cînd vor fi motive, şi ne dorim să fie organizată o licitaţie în care să primeze interesul public şi legea, nu dorinţa unora de a fi ridicaţi în slăvi fără merite sau orice altfel de criterii tehnice, dar mai ales tactice credem noi, legate de cum să ne punem bine cu un site sau altul, în funcţie de nişte calcule, mai mult sau mai puţin corecte, legate de trafic. De traficul de pe site, nu de cel de influenţă, sperăm noi. Dar despre aceste aspecte, cu o ocazie ulterioară.

Politica

Pe 26 mai voi vota pentru alegerea europarlamentarilor, dar este sub demnitatea mea să votez pentru un Referendum inutil, inaplicabil

Știe publicată cu

în data de

Pe 26 mai, Uniunea Europeană ne-a planificat să avem alegeri europarlamentare, pentru a asigura viitorul României în Europa, pentru următorii 5 ani. Tot pe 26 mai, Klaus Iohannis ne-a planificat să avem un Referendum, pentru a-şi asigura viitorul în România pentru următorii 5 ani. Aceste alegeri europarlamentare se vor desfăşura în contextul în care Europa trece printr-o revoluţie populară. Partidele tradiţionale, care au dominat spaţiul politic, trec acum prin cea mai neagră perioadă postbelică. Noile partide înfiinţate sunt reduse la grupuri, mai mult sau mai puţin zgomotoase, a căror singură ideologie se regăseşte doar în ecourile străzii. Suntem încă în situaţia salvatoare, în care marea majoritate a românilor nu sunt convinşi că soluţiile pentru problemele lor se găsesc în stradă, ci la urnele de vot. Preşedintele Klaus Iohannis nu acceptă să reprezinte această majoritate, ci doar pe cei care caută soluţii în stradă. Paradoxal, dar maniera căutării soluţiilor în stradă nu include şi dialogul, ceea ce este după pofta preşedintelui Iohannis, care a exclus dialogul ca formă de comunicare cu adversarii politici.

Singura cale de dialog a lui Klaus Iohannis cu românii este Referendumul

Deloc dezinteresat, Klaus Iohannis a hotărât în spatele uşilor închise ale Cotroceniului, să stea de vorbă doar cu românii pe care îi agreează, taman în ziua alegerilor europarlamentare. Forma de dialog aleasă este un referendum, menit să eclipseze importanţa alegerilor, precum şi faptul că partidul domniei sale îşi promovează la Bruxelles aceiaşi oameni care au ponegrit România, mergând până la a vota împotriva ei. Este de domeniul evidenţei că în România, la toate alegerile europarlamentare, prezenţa la vot nu a depăşit mai mult de 30%, din cauza lipsei de har şi de patriotism a unor europarlamentari. În laboratoarele arondate pe lângă Cotroceni s-a stabilit că pentru creşterea procentului prezenţei la vot trebuiesc luate în calcul şi alte mijloace, printre care şi crearea unor stări emoţionale, care să dinamizeze afluirea românilor spre urnele de vot. În contextul stării de spirit actuale, se estimează pentru 26 mai o prezenţă la vot de circa 35 %, ceea ce pentru PNL şi USR-PLUS este mult prea puţin, după pofta lor de putere. Strategii de pe lângă aceste partide susţin un scenariu aberant, că dacă la alegerile din 26 mai ei vor colecta mai mult de 50% din voturi, vor putea dărâma Guvernul şi vor putea instala la putere un Guvern al lor, susţinut de un conglomerat de partide şi partiduleţe, care sunt pregătite să-şi abandoneze propriile interese şi să conducă coerent şi unitar o Românie deja dezbinată de Klaus Iohannis. Klaus Iohannis îşi exprimă cu vehemenţă convingerea că numai tinerii străzii şi alţi câţiva de prin PNL, pot contribui la schimbarea în bine a României, prin implicarea lor în dezbaterea publică de idei şi soluţii. Convingerea preşedintelui s-a dovedit a fi un act steril, pentru că din partea acestora nu au fost promovate până acum decât violenţă, înjurături, invective şi sloganul de sorginte fascistă cu „Ciuma roşie“. Prin mesajele de campanie transmise, Klaus Iohannis şi PNL dovedesc că referendumul este mult mai important pentru ei decât alegerile europarlamentare, de aceea întrebările acestui referendum au fost menite de Iohannis să înfierbânte emoţional cât mai multe capete de români. Singurul interes al lui Klaus Iohannis gravitează în jurul celui de al doilea mandat de preşedinte, de care are nevoie ca de libertate. Aceasta în condiţiile în care majoritatea românilor, inclusiv dintre cei care l-au votat în 2014, s-au săturat de prezenţa lui la vârful statului, uzurpând funcţia de mediator naţional. În lipsa unor argumente suplimentare, care să scoată mai mulţi români din dulcea amorţire duminicală, pentru ai aduce în prejma urnelor de vot pentru europarlamentare, preşedintele a preluat iniţiativa referendumului de la haştagişti, care culmea nu vor să-l mai vadă preşedinte încă un mandat, chiar dacă şi-a plimbat geaca roşie printre ei, prin Piaţa Victoriei. Dezbaterile pentru alegerile europarlamentare s-au limitat din partea acestor tineri doar la miştouri, băşcălii şi critici pe facebook. Decizia finală, este că pe lângă buletinul de vot pentru europarlamentare, tot românul va mai fi îmbiat cu încă două buletine suplimentare conţinând întrebările Referendumului, la care trebuie să răspundă cu DA sau cu NU, fiecare după cum îl duce priceperea.

După calculul lui Klaus Iohannis, emoţia Referendumului trebuie să bată emoţia alegerilor europarlamentare

Pe 25 aprilie, cu o lună înainte de alegeri, Klaus Iohannis a transmis prin purtătorul de cuvânt întrebările, cu care vrea să consulte părerea românilor. Miza Referendumului este una pur electorală, care vizează doar mobilizarea electoratului pentru vot. Deşi Referendumul are doar un rol consultativ, pe Iohannis îl interesează să ridice procentul europarlamentarilor liberali la nivelul procentului răspunsului DA la întrebări. Klaus Iohannis este conştient că dacă Referendumul nu este validat, poate pune cruce dorinţei sale de a mai obţine un nou mandat prezidenţial. Dacă Referendumul este validat, Iohannis omite să spună românilor că acesta nu produce nici un efect direct. Rezultatul referendumului rămâne doar la nivel de obligaţie morală, ca şi în cazul Referendumului lui Traian Băsescu cu Parlamentul unicameral şi cu limitarea numărului de parlamentari la 300. Pentru a obţine cât mai multe mandate de europarlamentari liberali, Klaus Iohannis a contat pe seducţia întrebărilor, strecurate subversiv pe cele două buletine suplimentare pe care românii, care vor dori să participe şi la Referendum, le vor primi. Primul buletin conţine o întrebare: „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“. Al doilea buletin conţine un conglomerat de două întrebări: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?“. Orice român care se prezintă la vot pentru alegeri are dreptul să opteze dacă se aventurează sau nu, să răspundă la întrebările Referendumului. Nu trebuie neglijat faptul că, pentru a desluşi dedesubturile întrebărilor, mai ales a celor de pe al doilea buletin, trebuie posezi temeinice cunoştinţe drept.

Capcanele întrebărilor Referendumului

Toate cele trei întrebări ale referendumului întrunesc elementele constitutive ale unor reale capcane, pe care Klaus Iohannis şi partizanii săi le maschează cu argumente aiuritoare, menite să prostească pe cei mai slabi de înger. În primul rând, pentru a fi transpuse în practică răspunsurile valide la cele trei întrebări este necesară modificarea obligatorie a Constituţiei. Văzându-le şi din avion, cele trei întrebări nu reprezintă decât lansarea unei dezbateri populare privind modificarea Constituţiei, subiect care s-ar justifica doar într-o campanie prezidenţială, nu pentru o campanie de alegeri europarlamentare. Dar campania prezidenţială este proiectată abia în luna noiembrie, ceea ce dovedeşte că Iohannis al nostru fură startul cu 6 luni mai devreme, în dezavantajul celorlalţi candidaţi, care or fi. În al doilea rând, Klaus Iohannis îşi motivează conţinutul întrebărilor pe îngrijorarea sa privind asaltul PSD asupra justiţiei, botezându-l de altfel şi „Referendumul privind Justiţia“. Din spusele lui Iohannis şi compania penelistă, repetate până la lehamitea noastră, cu acest Referendum zilele guvernării PSD sunt numărate. În aceste condiţii, avem dreptul de a ne mira, de ce mai pune Iohannis astfel de întrebări, care se dovedesc că nu sunt croite să răspundă la aşteptările pe termen lung ale românilor? Privind numai din această perspectivă se vede de la o poştă că întrebările vizează numai guvernarea PSD, nu toate guvernările care vor urma. În al treilea rând, pentru a putea vota cele două buletine ale Referendumului, orice român trebuie să înţeleagă atât întrebările, cât şi consecinţele lor. Culmea ridicolului, pe care nu a reuşit să o atingă nici măcar Viorica Dăncilă, a reuşit să o atingă Klaus Iohannis, la o intervenţie publică de săptămâna trecută, când a dovedit că nici el nu mai ştia conţinutul întrebărilor puse de el la Referendum. Cel puţin întrebările de pe cel de al doilea buletin sunt atât de alambicate, că până şi cei cu studii de specialitate se descurcă greu pentru a le descifra. Faptul că părintele Referendumului nu a reuşit să reţină conţinutul întrebărilor, dovedeşte că nu el este autorul acestor întrebări şi că le-a primit în plic. În al patrulea rând, Klaus Iohannis a încălcat grosolan cerinţele în materie de Referendum ale Comisiei de la Veneţia, pe care o tot recomandă PSD-ului. Comisia de la Veneţia a recomandat ca Referendumul să nu se ţină odată cu alegerile europarlamentare. Comisia a recomandat ca problema supusă votului să fie clară. Comisia a recomandat să se garanteze libertatea de vot a cetăţeanului, pentru a nu fi obligat să aprobe sau să respingă în bloc dispoziţii fără legătură între ele, cum este cazul celui de al doilea buletin. În al cincilea rând, Klaus Iohannis este primul preşedinte român care a inventat un Referendum pentru a face un sondaj de opinie. Când a vrut să explice în faţa naţiunii ce a vrut să transmită prin cele trei întrebări ale Referendumului, Klaus Iohannis a dat un răspuns stupefiant, sintetizat în propoziţia „Votând Referendumul, votaţi împotriva PSD“. O manipulare ordinară, care deturnează întreaga construcţie a temelor Referendumului, aprobate de Parlament, menită să subordoneze rezultatul alegerilor europarlamentare funcţie de întrebările lui Klaus Iohannis. Klaus Iohannis a declarat că vrea să afle astfel „câţi vor vota alături de mine şi câţi alături de PSD“, făcând astfel trimitere la momentul alegerilor prezidenţiale care vor avea loc peste 6 luni. Klaus Iohannis susţine public şi altă inepţie, aceea că orice vot pentru Referendum este un vot care nu mai confirmă actualul regim de guvernare, pervertind astfel buna credinţă a românilor în valorile Constituţiei. Astfel, preşedintele tuturor românilor se substituie Constituţiei, inventând inepţia că prin Referendum se urmăreşte „reconfirmarea unui regim“. Şi noi, naivi cetăţeni marginali ai României, care credeam că „reconfirmarea unui regim“ este planificată a avea loc abia în 2020, cu ocazia alegerilor parlamentare interne. De aceea, pe 26 mai voi merge să votez doar nişte europarlamentari. Referendumul lui Iohannis, inutil şi cu iz de furt calificat, nu mă interesează, îmi afectează şi bruma de demnitate rămasă necălcată în picioare.

Citește știrea

Advertorial

PSD miroase pericolul de la urne şi declanşează operaţiunea ”Boicotul”

Știe publicată cu

în data de

■ românii sunt încurajaţi să raporteze orice tentativă de fraudă la votul de pe 26 mai pe www.oprestefrauda.ro

Partidul lui Liviu Dragnea a început să inventeze tot felul de bariere administrative pentru a îi împiedica pe oameni să voteze duminică, 26 mai, la alegerile europarlamentare şi referendum. Operaţiunea de boicot al celor două scrutinuri este amplu orchestrată prin intermediul instituţiilor pe care PSD le controlează – Ministerul de Interne, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Autoritatea Electorală Permanentă, prefecţii şi primarii din toată ţara. Obiectivul PSD este unul singur: o prezenţă cât mai mică la urne astfel încât referendumul pentru justiţie să nu fie validat. În plus, pe hârtie, PSD este avantajat la procentul de la europarlamentare la o prezenţă mică la vot.

Ordonanţa care a anunţat totul

De altfel, Guvernul PSD-ALDE a fost la un pas de a adopta o ordonanţă de urgenţă care să altereze cu totul soarta referendumului pentru justiţie prin modificarea cvorumului de validare. Numai presiunea politică şi publică i-a făcut să se răzgândească în ultimul moment. Apoi, PSD-ALDE au vrut să îi interzică preşedintelui României să se exprime în favoarea referendumului pentru justiţie pe care chiar el l-a iniţiat. Mai mult, intenţia PSD-ALDE a fost de a îi învesti pe preşedinţii de secţie de votare cu dreptul de a întreba fiecare votant dacă vrea să îşi exprime votul şi pentru referendumul pentru justiţie. Miza PSD-ALDE a fost şi rămâne invalidarea referendumului pentru justiţie astfel încât după alegeri să meargă liniştiţi mai departe cu amnistia şi graţierea precum şi cu modificarea legislaţiei penale.

O lungă serie de abuzuri

În ultima săptămână, o serie de evenimente au arătat adevărata dimensiune a disperării PSD pe măsură ce se apropie ziua votului. La Topoloveni, în judeţul Argeş, 10 protestatari paşnici au fost săltaţi cu duba de jandarmi şi duşi la Poliţie pentru că Liviu Dragnea era în localitate. La Târgovişte, în Dâmboviţa, oraşul întreg a fost închis pe perioada în care PSD organiza un miting politic. Accesul pe anumite străzi se făcea numai cu parole de teamă că cetăţenii vor tulbura întrunirea politică a PSD. După mitingurile tulburate de protestatari la Iaşi şi Galaţi, ministrul de interne Carmen Dan a anunţat că nu exclude ca oamenii care şi-au manifestat paşnic opoziţia faţă de PSD să fie anchetaţi penal.

Cârtiţele politice din instituţii, în serviciul PSD

În plus, după cum a atras atenţia preşedintele PNL Ludovic Orban, instituţii publice controlate de PSD îi fac jocul lui Liviu Dragnea. “Nici până astăzi Autoritatea Electorală Permanentă nu a realizat clipul de informare pentru cetăţenii români privitor la referendumul convocat de preşedintele Iohannis. Nici până astăzi CNA nu a acordat timpul de antenă pe audiovizual printr-o decizie în conformitate cu legea pentru referendum”, a atras atenţia preşedintele liberalilor. El declară şi că există informaţii din toate judeţele că prefecţii şi preşedinţii de consilii judeţene îi vor forţa pe primarii PSD şi ALDE să se aşeze în faţa secţiilor de votare pentru a îi determina pe oameni, prin intimidare şi ameninţare, să nu voteze la referendum.

Mobilizare anti-fraudă

De altfel, PNL a lansat un site de internet, oprestefrauda.ro, în care fiecare cetăţean care ia contact cu tentative de boicot sau fraudare a alegerilor şi referendumului este rugat să transmită informaţiile pentru a îi opri pe cei de la PSD. Partidul Naţional Liberal face un apel către toţi românii: ”referendumul este cea mai desăvârşită formă de democraţie prin care fiecare cetăţean român poate să decidă direct asupra unei probleme fundamentale a societăţii româneşti. Să nu se lase minţiţi, să nu se lase păcăliţi, să nu se lase ameninţaţi, să nu se lase sub nicio formă manipulaţi de disperaţii care conduc astăzi România şi care încearcă prin toate mijloacele posibile să împiedice prezenţa oamenilor la vot şi exercitarea liberă a dreptului de vot, atât la referendum cât şi la alegerile pentru Parlamentul European”.

Citește știrea

Administrație

Dulamă, victorie în instanţă, dar revine în CJ Neamţ?

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ Curtea de Apel Bacău a respins recursul Prefecturii ■ a decis că nu se impune plata daunelor morale şi a cheltuielilor de judecată ■

Laurenţiu Dulamă, “mazilit” din Consiliul Judeţean Neamţ pentru că soţia bea apă, la serviciu, de la Apa Serv, societate subordonată CJ, a obţinut o victorie definitiveă în instanţă. Concret, rămas fără scaun în forul judeţean de la o presupusă incompatibilitate, i-a convins de dreptatea lui şi pe judecătorii de la Curtea de Apel Bacău, care au decis, pe 21 mai, să menţină sentinţa primei instanţe care spunea că Dulamă ar trebui repus pe funcţiile pe care le-a pierdut: consilier judeţean, respectiv vicepreşedinte de CJ. E drept că judecătorii băcăuani au considerat că nu e nevoie de plata unor daune morale, dar, per total, rămîne o victorie clară a lui Laurenţiu Dulamă în războiul dus în instanţă cu CJ şi Prefectura Neamţ. Iată ce au decis magistraţii din judeţul vecin. “Respinge excepţia nulităţii recursului declarat de Instituţia Prefectului Judeţului Neamţ, invocată de reclamantul-recurent. Respinge recursul declarat de Instituţia Prefectului, ca nefondat. Respinge recursul declarat de reclamant ca nefondat. Admite recursul declarat de Consiliul Judeţului Neamţ şi UAT Neamţ, casează în parte sentinţa recurată în sensul că înlătură obligarea acestora la plata daunelor morale. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate. Respinge cererea de cheltuieli de judecată , ca nefondată. Definitivă”. Aşadar, presupusa incompatibilitate ce ar fi rezultat din faptul că soţia sa e angajată şi are acţiuni la o firmă care are contract de apă şi canalizare cu Apa Serv a fost desfiinţată, cum altfel, de judecători şi Dulamă ar trebui să revină în CJ. Numai că… S-ar putea că pe cărările uneori extrem de încurcate ale administraţiei să apară nişte piedici. Sau măcar amînări. Şi să se termine mandatul actualului CJ fără ca Dulamă să mai apuce să se aşeze pe scaunul de consilier. Dacă se va întîmpla aşa, probabil că va rămîne cu consolarea soldelor restante ce trebuie să le încaseze.

FOTO: poza dateaza din „vremurile bune”.

Citește știrea

Trending