Contactează-ne

Actualitate

Cinism! PSD foloseşte politic campania #şîeu

Știe publicată cu

în data de

■ exact în ziua în care românii au participat la un protest pentru autostrăzi, PSD anunţa o mare „realizare“ ■ cică au demarat lucrările la Autostrada Moldovei ■ e vorba despre varianta ocolitoare a Bacăului, care ar face parte din Coridorul european IX ■

PSD, principala formaţiune de guvernămînt, a anunţat pe Facebook că vineri, 15 martie 2019, au fost demarate lucrările la Autostrada Moldovei. Nimic rău în asta, am putea spune că, în sfîrşit, lucrurile se mişcă în privinţa drumurilor din această parte a ţării, dar, din păcate, nu e aşa. Exact în aceeaşi zi, între ora 15.00 şi 15.15.00, românii s-au alăturat iniţiativei unui afacerist sucevean, Ştefan Mandachi, intitulată „România vrea autostrăzi“, protestînd prin întreruperea lucrului faţă de lipsa unor asemenea drumuri în ţară, esenţiale pentru economie şi nu numai. Şi, hodoroc-tronc, în acest context vine anunţul PSD. Practic, cei care l-au conceput au exploatat politic un eveniment de amploare ce urma să aibă loc după cîteva ore. Asta pentru că începerea lucrărilor de la Bacău a fost programată la ora 12.30, în prezenţa ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, proaspăt membru al „familiei“ socil-democraţilor din Neamţ. „Autostrada Moldovei începe azi! (vineri – n.r). Varianta de ocolire, la profil de autostradă, a municipiului Bacău este parte integrantă din autostrada Moldova, Coridorul IX pan-european ((Giurgiu – Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Bacău – Roman – Iaşi – Sculeni – n.r.). Este un proiect lansat în 2017, în timpul guvernării PSD, în valoare de 144 de milioane de euro, cu finanţare asigurată. Ministrul Transporturilor, domnul Răzvan Cuc, va fi astăzi (vineri – n.r.) prezent începînd cu ora 12:30 la începerea lucrărilor pe şantier“, au scris social-democraţii pe pagina de Facebook a PSD. HotNews.ro arată că, de fapt, lucrările au început de o săptămînă şi că proiectul e unul pe care autorităţile se chinuie să-l pornească de prin anul 2007: „Partidul Social Democrat postează pe Facebook, chiar în ziua protestului de 15 minute «=şîeu – Romînia Vrea Autostrăzi» un mesaj în care anunţă triumfal «Autostrada Moldovei începe azi!». Mesajul face referire la vizita ministrului Transporturilor pe şantierul variantei ocolitoare Bacău. În realitate, lucrările pe centura Bacăului (…) au început de o săptămînă. Proiectul este unul pe care autorităţile se chinuie să-l pornească încă din 2007!“. Postarea de pe Facebook, însoţită de haşhtagul „=NeRespectamPromisiunile“, a generat nenumărate comentarii acide. Tot pe pagina de socializare, ministrul Cuc, explica de ce nu susţine protestul „=sîeu“: „Cît timp România şi românii vor autostrazi, eu cred că, dacă ne oprim şi 15 minute, ne costă foarte mult. Noi vom lucra non-stop ca să vedem că se implementează proiectele care le avem acum în desfăşurare“. Straşnică treabă asta cu „lucratul non-stop“, în condiţiile în care de ani şi ani de zile nu s- a făcut nimic pentru ca România să aibă autostrăzi.

Despre Autostrada Unirii

Rămînînd tot în domeniu, deputatul nemţean Laurenţiu Leoreanu spune că ministrul Transporturilor întîrzie finalizarea Autostrăzii, singurul demers făcut fiind lansarea licitaţiei pentru studiul de fezabilitate şi i-a cerut să prezinte un calendar realist al lucrărilor. „Ministrul Transporturilor face economii şi întîrzie cu Autostrada Unirii! Cuc să prezinte urgent un calendar realist. Deşi au trecut mai bine de trei luni de la promulgarea legii privind aprobarea obiectivului de investiţii pentru Autostrada Unirii, singurul pas în direcţia aceasta făcut de Ministerul Transporturilor a fost lansarea unei licitaţii pentru completarea studiului de fezabilitate. Acest prim pas în direcţia demarării proiectului a venit oricum mai tîrziu decît prevede legea – avem, aşadar, o primă întîrziere bifată de acest Guvern al incompetenţei. De asemenea, potrivit unui ordin din 2018 al Ministerului Transporturilor şi Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, în termen de 2-4 luni de la începerea procedurii de achiziţie ar trebui să avem un contract atribuit. În calitate de co-iniţiator al legii, de coordonator al campaniei PNL pentru construirea Autostrăzii, dar şi ca deputat de Neamţ, mă simt dator moral şi politic, alături de colegii din PNL, să monitorizez atent felul în care PSD gestionează acest proiect“, a transmis deputatul Laurenţiu Leoreanu, într-un comunicat de presă remis Mediafax. Parlamentarul a mai opinat că lipsa de transparenţă ar întîrzia construcţia acesteia şi că „ar putea dura chiar şi un secol“ pănă va fi terminată: „Ministrul Cuc trebuie să prezinte urgent un calendar realist pentru proiectul Autostrăzii Unirii şi un plan de acţiune transparent, care să includă toţi paşii procedurali pe care îi face Ministerul Transporturilor. Să nu uităm că tot sub un guvern PSD a avut loc ultimul eşec legat de Autostrada din Moldova, două licitaţii pentru studiile de fezabilitate au fost anulate, iar un contract de execuţie a fost suspendat. Să nu uităm, de asemenea, că ministrul Cuc are deja un mare eşec la activ – Autostrada A7, unde nu a performat decît prin amînări. Imediat după data de 20 martie, cînd expiră termenul pentru înscrierea în sistemul de licitaţii, avem nevoie de o prezentare a ofertelor depuse şi de un termen pentru pasul următor. În lipsa unei transparenţe totale a acestui proces, ar putea dura chiar şi un secol pînă vom vedea Autostrada Unirii construită“. Deputatul este de părere că ministrul şi-a delegat competenţele în ceea ce priveşte tronsonul Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni: „O altă dovadă că ministerul Transporturilor a început cu stîngul acest proiect încă de la început este faptul că deşi în lege scrie clar că ministerul trebuie să se ocupe de coordonarea autostrăzii, aflăm că tronsonul Tîrgu Neamţ – Iaşi – Ungheni va fi gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Este un tertip clasic – ministerul îşi deleagă atribuţiile ca să nu poarte întreaga răspundere pentru eventuale tergiversări sau nereguli. Problemele nu se opresc aici – în cazul tronsonului de care va fi responsabil CNAIR, respectiv Tîrgu Mureş – Tîrgu Neamţ, a fost scos la licitaţie un contract de 30 milioane lei pentru completarea studiului de fezabilitate. Numeroşi specialişti avertizează deja că această sumă este mult prea mică, în 2014 alocîndu-se mai mult decît dublu pentru aceeaşi procedură“.

Campania România vrea autostrăzi

Campania lansată de omul de afaceri sucevean Ştefan Mandachi, cel care a construit primul metru de autostradă din Moldova, a căpătat proporţii nebănuite. Vineri, timp de 15 minute, de la ora 15, mii de firme private din toată ţara şi-au opri activitatea în semn de solidaritate cu protestul faţă de lipsa autostrăzilor. De la iniţierea campaniei, sub sloganul =şîeu s-au raliat multinaţionale şi societăţi din domeniul transportului, IT, prelucrarea lemnului, industriei uşoare şi alimentare, hotelier, afaceri de familie, organizaţii neguvernamentale, dar şi politicieni, primari şi taximetrişti. La fel au stat lucrurile şi în Neamţ, ieşind în evidenţă primarul comunei Săvineşti, Daniel Horciu, care anunţa: „Întrerup activitatea. O să-i rog şi pe colegii mei. Şi o să dau drumul şi la alarme în comună. Oricum ele trebuie verificate. Sînt nemulţumit că nu sunt autostrăzi. Pe cine nu nemulţumeşte?“. Cît priveşte şcoala, este vorba despre Liceul Particular Nr.1 Piatra Neamţ. „Pe 15 martie, începînd cu ora 15.00, elevii mei vor avea o pauză de 15 minute. Iniţiativa îmi aparţine (…) Avem copii minori, eu sînt profesor şi nu vorbim de protest. Nu-i spunem protest. Noi îi spunem iniţiativa civică a domnului Ştefan Mandachi, adică îi apreciem ideea. (…) O iniţiativă civică asumată, responsabilă, pentru viitorul lor“, a declarat directorul adjunct Mihai Capşa Togan. Vineri, la Piatra Neamţ, în semn de solidaritate cu acţiunile din ţară, circulaţia rutieră a fost paralizată. Şoferii au oprit maşinile pe străzi în locul unde i-a surprins în intervalul 15.00 – 15.15 cu avariile pornite, zgomotul infernal al clacsoanelor punînd stăpîre pe oraş. Manifestarea spontană de protest a fost supraveghată discret de poliţişti şi jandarmi, neînregistrîndu-se incidente nedorite. După încheierea protestului, circulaţia s-a reluat foarte greoi, circulîndu-se bară la bară mult timp. „De felicitat suceveanul care a avut iniţiativa acestei forme de protest. Nu se mai poate! De 30 de ani tot sperăm să se petreacă ceva bun în ţara asta. Şi nu mă refer numai la autostrăzi sau drumuri bune. Toate domeniile de activitate sînt paralizate de politicile proaste ale celor care au fost la guvernare. Nimeni nu a făcut nimic, iar dacă s-a făcut a fost doar pentru binele unor grupuri de interese din mediul politic şi economic“, ne-a declarat unul dintre protestatarii pe care ora 15.00 a zilei de vineri l-a prins în zona Teatrului Tineretului.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Schimbări importante în privinţa rovinetelor

Știe publicată cu

în data de

Autor

Un act normativ, 748/16 aprilie 2019 privind Ordinul Ministrului Transporturilor nr.1463/2018, conţine norme pentru aplicarea de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a tarifului de utilizare şi a celui de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale. Acest act aduceschimbări privind folosirea rovignetelor. În acest sens, dacă o persoană şi-a vîndut maţina şi are două sau mai multe roviniete a căror valabilitate se suprapune, poate să solicite returnarea banilor pentru rovinieta încă valabilă, care a fost plătită pentru aitovehiculul care nu-i mai aparţine. În cazul în care pentru acelaşi vehicul se achită tariful de utilizare de două sau mai multe ori pentru perioade de valabilitate ce se suprapun pentru cel puţin o zi, CNAIR SA va returna contravaloarea tarifului, corespunzătoare perioadei de suprapunere, la cererea utilizatorului, situaţie în care solicitarea de returnare a sumei, care trebuie să conţină toate informaţiile prevăzute în modelul care se regăseşte pe pagina web a CNAIR SA, se transmite acesteia, împreună cu o copie de pe certificatul de înmatriculare şi de pe cartea de identitate a vehiculului. În situaţia înstrăinării autovehicolului, solicitarea de returnare a sumei trebuie să conţină toate informaţiile prevăzute în modelul publicat pe pagina de internet a Companiei şi se transmite după perioada de expirare a valabilităţii rovinietei achitate, împreună cu o copie de pe documentele care dovedesc înstrăinarea maşinii şi o copie de pe documentul care atestă scoaterea din evidenţa fiscală a autovehicolului înstrăinat prin vînzare.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: A sărit cu toporul la un consătean, începe judecata

Știe publicată cu

în data de

■ inculpatul a lovit cu toporul în cap un consătean ■ totul a plecat de la un cîine al victimei, care a muşcat o rudă a inculpatului ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au finalizat procedura de Cameră preliminară şi au dispus începera procesului în care Valter Iulian Scripcarul, de 19 ani, din Poieni, comuna Piatra Şoimului, este acuzat de săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor. „În temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penala, constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispusă prin rechizitoriul nr. 410//P/2018 din 13.03.2019 al Parchetului de pe lînga Tribunalul Neamţ, prin care a fost trimis în judecată inculpatul S V I pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 al. 1 Cod penal, raportat la art. 188 al. 1 Cod penal. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul S V. I“, conform instanţei. Fapta a avut loc în Poieni, pe 13 septembrie 2018. Cercetările efectuate au relevat faptul că între inculpat, Valter Iulian Scripcaru şi viitoarea victimă, Dănuţ S., erau relaţii tensionate de mai mult timp. Asta deoarece în trecut o rudă a agresorului ar fi fost muşcat de unul din cîinii părţii vătămate. Aşa se face că ori de cîte ori se întîlneau cei doi, izbucnea şi scandalul, însă lucrurile nu degenerau. Asta pînă în ziua cu ghinion. Atunci victima, însoţită de mai multe rude, se întorcea de la spital unde îşi vizitase nevasta care tocmai născuse. Pe drum s-a întîlnit cu Scripcaru, care era însoţit de mai multe neamuri. S-au luat din nou la ceartă, tot din cauza cîinilor. La un moment dat, suspectul a pus mîna pe un topor şi l-a lovit pe combatant în cap, victima fiind transportată la spital. Din cauza leziunilor grave, s-a luat decizia transferului pacientului la o clinică de neurochirurgie din Iaşi. O expertiză medico-legală a stabilit faptul că bărbatul a suferit leziuni vindecabile în vreo 60 de zile de îngrijiri medicale, iar prin natura şi gravitatea loviturii, viaţa pacientului a fost pusă în pericol. La audierile în faţa procurorului, Scripcaru a susţinut constant că el nu a lovit oponentul, ci dimpotrivă, el a fost cel pe care partea vătămată l-ar fi atacat cu o coasă. Cum toate probele erau împotriva sa, a fost reţinut şi arestat în aceeaşi zi. „Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Neamţ şi în consecinţă: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului S. V. I., cercetat pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 al. 1 Cod penal raportat la art. 188 al. 1 Cod penal, pentru o perioadă de 30 zile, începînd cu data de 28.02.2019 şi pînă la data de 29.03.2019, inclusiv“, conform instanţei.

Citește știrea

Actualitate

Adio pensii speciale!

Știe publicată cu

în data de

■ Codul Administrativ a fost respins şi de Camera Deputaţilor, după ce fusese declarat neconstituţional de CCR ■ în aceste condiţii, el nu va produce efecte ■ una din prevederi era aceea că de pensii speciale poteau beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care au activat în funcţii după 1992 ■

Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins luna trecută de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu va produce nici un efect. Unele dintre cele mai importante erau acelea care se refereau la faptul că persoanele condamnate penal ar fi putut face parte din Guvern după reabilitare şi că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene beneficiau de pensii speciale. Iată şi traseul acestui mult dorit act normativ pînă cînd s-a ajuns la respingerea de la începutul acestei luni. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei, după cum decidea Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. Deputatul liberal Laurenţiu Leoreanu, membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a făcut cîteva prezizări prinvind parcursul legislativ al actului normativ şi consecinţele respingerii sale: „Proiectul Codului administrativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. Pe cale de consecinţă, va trebui gîndit un alt proiect modificat la toate articolele declarate neconstituţionale, care trebuie puse în făgaşul legalităţii. Acest lucru presupune mai întîi respingerea sa în cele două Camere Legislative şi apoi reluarea parcursului legislativ. Şi ei, şi alţi reprentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am avutmulte ieşiri publice în care am arătat că acest Cod Administrativ nu va putea fi adoptat din cauza motivelor de neconstituţionalitate. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE au adoptat actul legislativ forţat. Odată respins va trebui gîndit un alt Cod Administrativ din care să fie înlăturate elementele neconstituţionale. De altfel, acest proiect de lege nu are avizul Consiliului Economic şi Social, ce trebuia obligatoriu solicitat. Noi ne-am spus punctul de vedere încă din momentul dezbaterilor din comisii. De la tribuna Parlamentului, deputaţii majorităţii PSD-ALDE au declarat că vor fi susţinute, în continuare, şi propuse, de exemplu, acordarea de pensii speciale pentru primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, dar şi alte prevederi la care ei ţin“.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primaria. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea

Trending