Contactează-ne

Economie

Cică se dau 1,2 miliarde de euro pentru autostradă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anunţul a fost făcut de premier, înainte de şedinţa de guvern de vineri ■ s-a vorbit însă numai de sectorul Iaşi - Tîrgu Neamţ, vreo 68 de kilometri, nu şi de cel pînă la Tîrgu Mureş ■ perioada de proiectare şi realizare ar fi, minune, de 48 de luni ■

O veste cu adevărat bună ar fi cea făcută de premierul Dăncilă în cadrul şedinţei de guvern de vineri cu referire la Autostrada Unirii, Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş, dacă nu o fi vreo altă gogoriţă cu iz electoral, că tot se apropie alegerile europarlamentare şi prezidenţiale. Prim-ministrul a spus că se vor aloca fonduri de la bugetul de stat, nici mai mult, nici mai puţin decît 1,2 miliarde euro, pentru construirea în parteneriat public-privat a autostrăzii Tîrgu Neamţ- Iaşi, perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii fiind preconizată să dureze patru ani. „Alocăm fonduri de la bugetul de stat, luăm măsuri pentru atragerea de fonduri UE şi dezvoltarea proiectelor în parteneriat-public privat, astfel încît să realizăm obiectivele de infrastructură aşteptate de mulţi ani de către români. Aprobăm studiul de fundamentare al proiectului strategic de investiţii în parteneriat public-privat autostrada Tîrgu-Neamţ – Iaşi, vital pentru regiunea Moldovei. Valoarea totală a investiţiei este estimată la 1,2 miliarde de euro, iar perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii este preconizată să dureze 48 de luni. Proiectul are în vedere realizarea a 68 km de autostradă, iar efectele economice de atragere a investiţiilor în această regiune, dar şi sociale sînt evidente mai ales că autostrada se racordează la drumul de mare viteză Bucureşti-Suceava aflat în pregătire la Ministerul Transporturilor“, a afirmat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei guvernului. Oficialul a mai menţionat că la începutul lunii următoare proiectul va fi deschis investitorilor care doresc să aloce sume pentru construirea autostrăzii: „La începutul lunii aprilie proiectul va fi oferit investitorilor care doresc să îşi asume proiectarea şi construcţia acestei autostrăzi. Aşa cum am menţionat, voi monitoriza cu prioritate ca şi la acest obiectiv toate procedurilor să se realizeze cu rapiditate“. Dincolo de această declaraţie, curios este faptul că nu s-a pomenit nimic despre restul autostrăzii, de la Tîrgu Neamţ spre Tîrgu Mureş, pentru că despre acest coridor de transport s-a vorbit că va fi realizat pe tot traseul. Declaţia premierului vine după alte precizări despre Autostrada Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş, de la începutul lunii trecute, anunţîndu-se că investiţia beneficiază de fonduri în proiectul de buget pentru acest an. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus pentru a fi inclus ca articol distinct în Legea Bugetului pentru 2019, în vederea asigurării sumelor necesare autostrăzii A8. „Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus pentru a fi inclus ca articol distinct în Legea Bugetului de Stat pentru anul 2019, în vederea asigurării bugetului pe anul 2019 aferent elaborării documentaţiilor tehnico – economice pentru obiectul de investiţie Autostrada Uniri – tronsonul Tîrgu Mureş – Tîrgu Neamţ, care este repartizat astfel: credite de angajament 2019: 37.380 mii lei; credite bugetare 2019: 9.309 mii lei. În prezent, CNAIR a finalizat documentaţia de atribuire aferentă licitării contractului de servicii privind completarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Tîrgu Mureş – Tîrgu Neamţ. Aceasta a fost transmisă către ANAP (Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice – n.r.) în vederea analizării şi validării, urmînd publicarea anunţului de participare“, se arata într-un comunicat al ministerului.

Traseul magistralei

Magistrala de transport ar urma să înceapă la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste rîul Prut şi să se termine printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropiere de Tîrgu Mureş. O variantă a autostrăzii A8 arăta că ea va traversa judeţele Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, pe o lungime totală de 288,931 km. În Mureş ar fi avut o lungime de 47,4 km, în Harghita – 81,486 km, în Neamţ – 82,045 km şi în Iaşi – 78 km. Prin Neamţ ea trebuia să străbată 11 comune: Grinţieş, Ceahlău, Poiana Teiului, Pipirig, Vînători Neamţ, Agapia, Tîrgu Neamţ, Petricani, Urecheni, Timişeşti şi Păstrăveni. Utilitatea proiectului era explicată prin crearea unei căi de comunicaţie moderne cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, fluidizarea traficului, devierea traficului de tranzit, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, facilitarea pe viitor a unui sistem de întreţinere a carosabilului etc. Autostrada urma să atragă o parte din traficul de pe reţeaua de drumuri naţionale, un efect benefic urmînd a fi scăderea poluării chimice şi fonice de-a lungul drumurilor: DN 13, DN 15, DN 13A, DN 13B, DN 2. Erau stabilite şi alte detalii. Începutul autostrăzii în Neamţ era stabilit la limita cu Harghita, la km 128+126. Între Grinţieş şi Bistricioara, trebuia să traverseze rîul Bistricioara şi DN 15, traseul situîndu-se pe malul stîng, pînă la traversarea lacului Bicaz (km 148+149), unde se intersecta din nou cu DN15 şi DN17B. În zona Poiana Largului, la km 150+126, era prevăzut un nod rutier care să asigure legătura cu DN 15B şi prin acesta cu DN17B şi DN15. În continuare, autostrada „mergea“ pe culoarul DN15B, pe partea dreaptă a acestuia, pînă în zona Petru Vodă, unde la km 158+126 trebuia să treacă pe partea stîngă. Între km 158+126 şi 173+126, traseul rămînea în zona DN15B, pe malul drept al pîrîului Petru Vodă şi apoi a rîului Neamţul (Ozana). La km 212+126, în zona Leghin, la intersecţia cu DJ 157F, era alt nod rutier de perspectivă, care să asigure accesul spre mănăstiri. În această zonă traseul traversa Parcul Natural Vînători Neamţ prin zona cea mai îngustă, pe o lungime de circa 4 km şi se dorea un tunel, pentru a nu afecta fauna. De la Leghin (km 179+126) traseul ocolea pe la sud Tîrgu Neamţ, iar la km 188+126, între Agapia şi Humuleştii Noi, trebuia să intersecteze DN15C. Aici urma să fie legătura cu Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ. De la intersecţia cu DN 15C traseul ocolea Topoliţa, se înscria între Boiştea şi Petricani, îndreptîndu-se spre rîul Moldova, pe care îl traversa la km 210+326, aici regăsindu-se limita dintre Neamţ şi Iaşi.

Actualitate

Pe piaţa muncii, nimic spectaculos

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ agenţii economici din judeţul Neamţ oferă doar 322 de job-uri, cele mai multe fiind în zona Roman

Anul pandemic 2020 a nimicit piaţa muncii, iar dacă în urmă cu un an erau peste 1.000 de job-uri vacante, acum sînt libere doar 322.

Cel mai probabil piaţa nu-şi va reveni pînă la final de an, cu atît mai mult cu cît vine sezonul rece, iar în mai multe sectoare activitatea se restrînge.

La jumătatea lunii septembrie 2020, nemţenii care nu au un loc de muncă, sau vor un altul, nou, trebuie să aleagă între puţine oferte, marea majoritate pentru cei cu studii medii. Defalcat, cel mai mult este de muncă la Roman, unde se recrutează 132 de persoane calificate în cele mai diverse specializări, la Piatra Neamţ s-ar putea angaja 105 persoane, iar patronii de la Tîrgu Neamţ au nevoie de 85 de noi salariaţi.

Angajatorii din reşedinţa de judeţ şi comunele limitrofe nu au nevoie de licenţiaţi şi pentru prima dată nu este nici o cerere. La polul opus, cele mai multe cereri, 16, sînt pentru manipulant mărfuri, dar ar fi nevoie şi de un număr de 10 lucrători comerciali.

Alte 15 locuri de muncă sînt pentru personal necalificat, din care 11 pentru silvicultură. În restul ocupaţiilor sînt mai puţine cereri, dar ar putea găsi de lucru cei care pot presta ca spălător vehicule, sudor, tîmplar, vînzător sau taţiţer. La Roman este nevoie de ceva licenţiaţi, dar destul de puţini.

Se caută doi economişti, un inginer electric ce ar trebui să aibă şi curs de sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi 5 ingineri proiectare instalaţii, posturi vacante de mai mult timp pentru care nu se găsesc doritori.

Un alt post fără peţitori este în ocupaţia de medic veterinar. Pentru cei cu studii medii cel mai mult este de lucru în industria uşoară unde se recrutează 29 de confecţioneri-asamblori articole textile, precum şi 12 operatori onfecţioneri industriali. La nivel de zonă mai pot găsi un job cei care pot presta ca şi economişti, fierari betonişti, lucrător comercial, manipulant marfă, mecanic maşini de cusut, sau tehnician veterinar. Din cele 85 de job-uri de la Tîrgu Neamţ, doar două sînt pentru personal de înaltă calificare şi de luni bune de zile nu se acoperă un loc de muncă în ocupaţia de inginer zootehnist şi un altul de medic veterinar.

În rest se caută ospătari, şoferi pentru camion transport buşteni, strungari, sudori, agenţi de curăţenie, gaterişti sau frezori.

Citește știrea

Actualitate

Angajarea şomerilor, se acordă subvenţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ măsurile sînt pentru cei afectaţi de criza sanitară, foşti salariaţi şi viitori angajatori ■ pentru atragerea în cîmpul muncii a unor categorii de personal, se acordă cîte 2.500 de lei ■ sînt vizaţi şi stranierii care se întorc acasă după ce şi-au pierdut job-ul ■

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă acordă angajatorilor subvenţii lunare în cuantum de cel mult 2.500 de lei pentru încadrarea persoanelor care au împlinit 50 de ani, sau a persoanelor cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani.

Prin această măsură ANOFM susţine inserţia/reinserţia pe piaţa muncii a persoanelor ale căror contracte au fost afectate direct de epidemia de coronavirus şi, totodată, asigură ajutor financiar angajatorilor pentru susţinerea plăţii salariilor.

„Astfel, potrivit art. III din OUG nr. 92/2020, angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, pînă cel tîrziu la 31 decembrie 2020, persoane de peste 50 de ani, ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor în perioada stării de urgenţă sau de alertă, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei“, anunţă ANOFM.

De aceeaşi facilitate pot beneficia şi angajatorii care încadrează, pînă la sfîrşitul anului, pe perioadă nedeterminată, cu norma întreagă, tineri între 16 şi 29 de ani. Pentru acordarea sprijinului, persoanele care fac parte din cele două categorii trebuie să fie înregistrate ca şomeri. Sprijinul se aplică, în aceleaşi condiţii şi în cazul încadrării în muncă a cetăţenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini, aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile lor, prin concediere.

Pentru acordarea acestor sume, angajatorii încheie o convenţie cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă, dar nu mai tîrziu de 31 decembrie 2020. Toate documentele necesare accesării acestei măsuri se pot descărca de pe platforma aici.gov.ro. „Această măsură de sprijin e una dintre cele active de sprijin imediat adoptate de Guvern, astfel încît impactul negativ asupra evoluţiei înregistrată pe piaţa muncii să fie unul cît mai redus, în contextul răspîndirii coronavirusului, prin stimularea angajatorilor de a încadra persoane care au împlinit 50 de ani, ale căror contracte au încetat în perioada stării de urgenţă sau de alertă, precum şi tineri cu vîrsta între 16 ani şi 29 de ani, categorii pentru care inserţia/reinserţia pe piaţa muncii este mai dificil de realizat“, conform ANOFM.

Instituţia aminteşte că numărul unic de telefon – 021.444-0000, la care cetăţenii pot suna pentru a obţine informaţii este în continuare disponibil. Call-centerul funcţionează în acelaşi interval orar ca şi pînă acum, respectiv între orele 09:00 – 16:00 de luni pînă joi şi vineri între 09:00 – 13:00.

Citește știrea

Actualitate

Concediu medical şi pentru izolare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acesta va fi plătit cu un procent de 100% ■ pînă la jumătatea lunii septembrie este în vigoare starea de alertă ■

De la izbucnirea crizei medicale au avut loc schimbări pe care nici nu ni le-am fi imaginat la început de an. A fost stare de urgenţă, care ne-a scos din rutina zilnică, ne-a aruncat în şomaj tehnic şi ne- a obligat la completarea declaraţiilor pe proprie răspundere atunci cînd am ieşit din casă pentru nevoi cotidiene.

Sîntem încă în strare de alertă şi abia acum s-a reglementat cum se plăteşte perioada izolării la domiciliu a celor care sînt nevoiţi să facă acest lucru, izolare care trebuie să aibă loc pe o perioadă de 14 zile. Aşa stînd lucrurile, modelul de certificat prin care se acordă concediu medical a fost modificat, astfel încît să conţină şi precizări cu privire la măsura izolării în cazul bolilor infectocontagioase, printr-un ordin care a fost publicat pe 8 septembrie în Monitorul Oficial.

Ordinul 646/938/2020, prevede că certificatele de concediu medical cuprind şi date cu privire la măsura izolării. În a doua rubrică a certificatelor destinate urgenţelor medico-chirurgicale, a fost introdusă precizarea referitoare la instituirea măsurii izolării – „Boli infectocontagioase din grupa A/pentru care se instituie măsura izolării“, conform avocatnet.ro.

Pe acest document a fost introdus şi un nou cod de diagnostic aferent bolilor infectocontagioase pentru care se instituie măsura izolării, respectiv codul 51. Şi mai important e faptul că s-a modificat şi procentul pentru indemnizaţia în cazul carantinei şi izolării, iar de acum înainte se plăteşte cu 100% nu cu 75% cît era pînă acum. Conform Legii 136/2020, măsura izolării se instituie pentru a separa persoanele bolnave sau purtatoare ale unei boli infectocontagioase, cum ar fi de exemplu coronavirusul, de alte persoane, chiar dacă nu prezintă simptome specifice.

Izolarea se poate face în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau la o locaţie declarată de către persoana în cauză. Măsura izolării se instituie pe toată perioada de incubaţie specifică respectivei boli contagioase, respectiv 14 zile în caz de coronavirus.

Citește știrea

Trending