Contactează-ne

Economie

Cică se dau 1,2 miliarde de euro pentru autostradă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anunţul a fost făcut de premier, înainte de şedinţa de guvern de vineri ■ s-a vorbit însă numai de sectorul Iaşi - Tîrgu Neamţ, vreo 68 de kilometri, nu şi de cel pînă la Tîrgu Mureş ■ perioada de proiectare şi realizare ar fi, minune, de 48 de luni ■

O veste cu adevărat bună ar fi cea făcută de premierul Dăncilă în cadrul şedinţei de guvern de vineri cu referire la Autostrada Unirii, Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş, dacă nu o fi vreo altă gogoriţă cu iz electoral, că tot se apropie alegerile europarlamentare şi prezidenţiale. Prim-ministrul a spus că se vor aloca fonduri de la bugetul de stat, nici mai mult, nici mai puţin decît 1,2 miliarde euro, pentru construirea în parteneriat public-privat a autostrăzii Tîrgu Neamţ- Iaşi, perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii fiind preconizată să dureze patru ani. „Alocăm fonduri de la bugetul de stat, luăm măsuri pentru atragerea de fonduri UE şi dezvoltarea proiectelor în parteneriat-public privat, astfel încît să realizăm obiectivele de infrastructură aşteptate de mulţi ani de către români. Aprobăm studiul de fundamentare al proiectului strategic de investiţii în parteneriat public-privat autostrada Tîrgu-Neamţ – Iaşi, vital pentru regiunea Moldovei. Valoarea totală a investiţiei este estimată la 1,2 miliarde de euro, iar perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii este preconizată să dureze 48 de luni. Proiectul are în vedere realizarea a 68 km de autostradă, iar efectele economice de atragere a investiţiilor în această regiune, dar şi sociale sînt evidente mai ales că autostrada se racordează la drumul de mare viteză Bucureşti-Suceava aflat în pregătire la Ministerul Transporturilor“, a afirmat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei guvernului. Oficialul a mai menţionat că la începutul lunii următoare proiectul va fi deschis investitorilor care doresc să aloce sume pentru construirea autostrăzii: „La începutul lunii aprilie proiectul va fi oferit investitorilor care doresc să îşi asume proiectarea şi construcţia acestei autostrăzi. Aşa cum am menţionat, voi monitoriza cu prioritate ca şi la acest obiectiv toate procedurilor să se realizeze cu rapiditate“. Dincolo de această declaraţie, curios este faptul că nu s-a pomenit nimic despre restul autostrăzii, de la Tîrgu Neamţ spre Tîrgu Mureş, pentru că despre acest coridor de transport s-a vorbit că va fi realizat pe tot traseul. Declaţia premierului vine după alte precizări despre Autostrada Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş, de la începutul lunii trecute, anunţîndu-se că investiţia beneficiază de fonduri în proiectul de buget pentru acest an. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus pentru a fi inclus ca articol distinct în Legea Bugetului pentru 2019, în vederea asigurării sumelor necesare autostrăzii A8. „Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a transmis către Ministerul Transporturilor textul propus pentru a fi inclus ca articol distinct în Legea Bugetului de Stat pentru anul 2019, în vederea asigurării bugetului pe anul 2019 aferent elaborării documentaţiilor tehnico – economice pentru obiectul de investiţie Autostrada Uniri – tronsonul Tîrgu Mureş – Tîrgu Neamţ, care este repartizat astfel: credite de angajament 2019: 37.380 mii lei; credite bugetare 2019: 9.309 mii lei. În prezent, CNAIR a finalizat documentaţia de atribuire aferentă licitării contractului de servicii privind completarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Tîrgu Mureş – Tîrgu Neamţ. Aceasta a fost transmisă către ANAP (Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice – n.r.) în vederea analizării şi validării, urmînd publicarea anunţului de participare“, se arata într-un comunicat al ministerului.

Traseul magistralei

Magistrala de transport ar urma să înceapă la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste rîul Prut şi să se termine printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropiere de Tîrgu Mureş. O variantă a autostrăzii A8 arăta că ea va traversa judeţele Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, pe o lungime totală de 288,931 km. În Mureş ar fi avut o lungime de 47,4 km, în Harghita – 81,486 km, în Neamţ – 82,045 km şi în Iaşi – 78 km. Prin Neamţ ea trebuia să străbată 11 comune: Grinţieş, Ceahlău, Poiana Teiului, Pipirig, Vînători Neamţ, Agapia, Tîrgu Neamţ, Petricani, Urecheni, Timişeşti şi Păstrăveni. Utilitatea proiectului era explicată prin crearea unei căi de comunicaţie moderne cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, fluidizarea traficului, devierea traficului de tranzit, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, facilitarea pe viitor a unui sistem de întreţinere a carosabilului etc. Autostrada urma să atragă o parte din traficul de pe reţeaua de drumuri naţionale, un efect benefic urmînd a fi scăderea poluării chimice şi fonice de-a lungul drumurilor: DN 13, DN 15, DN 13A, DN 13B, DN 2. Erau stabilite şi alte detalii. Începutul autostrăzii în Neamţ era stabilit la limita cu Harghita, la km 128+126. Între Grinţieş şi Bistricioara, trebuia să traverseze rîul Bistricioara şi DN 15, traseul situîndu-se pe malul stîng, pînă la traversarea lacului Bicaz (km 148+149), unde se intersecta din nou cu DN15 şi DN17B. În zona Poiana Largului, la km 150+126, era prevăzut un nod rutier care să asigure legătura cu DN 15B şi prin acesta cu DN17B şi DN15. În continuare, autostrada „mergea“ pe culoarul DN15B, pe partea dreaptă a acestuia, pînă în zona Petru Vodă, unde la km 158+126 trebuia să treacă pe partea stîngă. Între km 158+126 şi 173+126, traseul rămînea în zona DN15B, pe malul drept al pîrîului Petru Vodă şi apoi a rîului Neamţul (Ozana). La km 212+126, în zona Leghin, la intersecţia cu DJ 157F, era alt nod rutier de perspectivă, care să asigure accesul spre mănăstiri. În această zonă traseul traversa Parcul Natural Vînători Neamţ prin zona cea mai îngustă, pe o lungime de circa 4 km şi se dorea un tunel, pentru a nu afecta fauna. De la Leghin (km 179+126) traseul ocolea pe la sud Tîrgu Neamţ, iar la km 188+126, între Agapia şi Humuleştii Noi, trebuia să intersecteze DN15C. Aici urma să fie legătura cu Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ. De la intersecţia cu DN 15C traseul ocolea Topoliţa, se înscria între Boiştea şi Petricani, îndreptîndu-se spre rîul Moldova, pe care îl traversa la km 210+326, aici regăsindu-se limita dintre Neamţ şi Iaşi.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Marius

    30 martie 2019 at 11:16 AM

    Cine a fost pe P Vodă drumul ,in ultimul timp , poate ,a avut Ocazia să vadă Că ce-i de lucrează la consolidarea. drumului , sectorul de unde incepi să urci spre popasul P Vodă , unde sa surpat drumul și un pic mai încolo după prima curbă mai strânsă Ei. NU au Terminat nici până acum Lucrările , Turnările , Despre ce 48 luni Vorbiți D vstra și Ce. Tunel ? Poate a Uitat Careva cat a durat cel din Cheile Bicazului , Fauna , Avize de la Minister , Parc National , Defrișări. Marcari de la Ocol silvic ,RNP Romsilva. Câtă. Acțiune . CINE e Rațional , i și dă. Seama. că ce-a mai. GREA parte , Tronson al Ei ,fix in Neamț cade , partea spre Mureș , partea spre TG NT IS e mai ,, ușoară ,, e la câmp , Nu presupune multă. Excavatie și Consolidare teren , maluri ca pe partea spre HR. , MS , Sa de-a. Domnul să se Apuce de Ea , Dar ca Finalitate depășește cu mult 4 ani ,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Afaceri în impas

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ au tras oblonul peste 3.000 de afacerişti în primele 11 luni ale anului trecut ■ cifra este cu mult mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului precedent ■ creşteri importante sînt la radierile voluntare ■

Anul 2019 a fost destul de greu pentru mediul de afaceri care s-a confruntat cu greutăţi economico-financiare. Unii au răzbit şi continuă să-şi ducă existanţa, cu bune şi rele, alţii însă nu s-au mai putut redresa financiar şi au tras oblonul.

Parte din aceptia din urmă au ales soluţii radicale şi fie au dizolvat sau radiat voluntar afacerea, iae alţii au ales o soluţie de compromis şi momentan au decis suspendarea activităţii pe o perioadă determinată de timp.

Aşa s-a ajuns ca în 2019, de la începutul anului şi pînă la data de 1 decembrie, deci în 11 luni, în judeţul Neamţ s-au închis nu mai puţin de 3.039 de agenţi economici din mai toate domeniile de activitate.

Radiografia făcută lunar de specialiştii din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului relevă faptul că în aceeaşi perioadă a anului trecut au tras oblonul cu mult mai puţini patroni, doar 2.402.

Acum aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, dar consistent, cu circa 66 de procente, la radierea voluntară. Scăderea cea mai importantă este la la insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii falimentului, cu -32,41%.

Dintre dispăruţii unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Din totalul celor care s-au închis pînă la finele lunii septembrie, cei mai mulţi, 2.131, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 1.286 firme, în creştere cu 65,71%. În ce priveşte suspendările de activitate, în primele 11 luni din acest an au apelat la această măsură 498 de firme, faţă de 604 în perioada de comparaţie, în scădere cu circa 17,55 de procente.

Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare. În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la circa 20 de procente. Asta deoarece pînă la 1 decembrie 2019 au apelat la această măsură 410 de firme, iar anul anterior au fost 512 de firme în aceeaşi situaţie.

La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 73 cazuri, din care 9 numai în luna noiembrie, iar în 2018 au fost cu mult mai multe, 108, indicatorul fiind în scădere cu aproximativ 32 de procente. Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere, fiind înmatriculate 2.257 de noi societăţi, în timp ce în 2018 înmatriculate erau doar 1.899.

Aşa se face că, la 1 decembrie 2019, în Neamţ erau 22.155 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.765, mai mulţi cu vreo 1,79%.

Citește știrea

Actualitate

La Loteria Fiscului e cu noroc un bon de 811 lei

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ extragerea a avut loc pe 19 ianuarie 2020 ■ avînd în vedere că era ajun de Revelion sînt ceva mai mari şanse de cîştig ■ cine deţine un tichet cu o valoare între 811 de lei şi cel mult 811,99 lei, intră în cursa pentru marele premiu ■

Prima extragere la Loteria bonurilor fiscale din acest an a avut loc pe 19 ianuarie 2020. Din urnă a fost scos şi stabilit drept cîştigător bonul în valoare de 811 lei, emis de comercianţi şi prestatorii de servicii pe 30 decembrie anul trecut.

Valoarea este destul de mare dar avînd în vedere că bonul a fost emis în ajun de Revelion, cînd toată lumea cumpără chiar mai mult decît are nevoie, este foarte posibil ca unii nemţeni să fi depăşit la shopping 800 de lei, singura condiţie fiind ca toate cumbărăturile să fie pe acelaşi bon de casă. Au intrat în cursă bonurile emise de comercianţi sau prestatorii de servicii pe parcursul lunii trecute, decembrie 2019.

Trebuie spus că cine deţine un tichet cu o valoare între 811 de lei şi cel mult 811,99 lei, intră în cursa pentru marele premiu. Dacă există, bonul trebuie depus la Fisc în următoarele 30 de zile cu începere din 21 ianuarie 2019. Posesorii bonurilor cîştigătoare trebuie să le depună în original, copia actului de identitate şi o cerere, la orice administraţie fiscală.

Fondul de premiere rămîne în continuare la valoarea de un milion de lei. Cei care au „documentul“ cu noroc şi îl validează la Fisc vor intra în posesia banilor pînă spre jumătatea anului în curs. Rămîn în vigoare prevederile conform cărora nu pot fi mai mult de 100 de cîştigători, astfel că pentru a se evita ca numărul norocoşilor să fie prea mare, ceea ce ar duce la premii modice, se va face o „Loterie a loteriei“ şi vor fi extraşi, în mod aleatoriu, cel mult 100 de cîştigători.

Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul MFP şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală plus Loteria Română pentru 30 de zile. Un bon fiscal este considerat cîştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, avînd înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat.

Loteria bonurilor constă într-un număr de 12 extrageri lunare, la care se mai adaugă alte două extraordinare (de Paşte şi Crăciun). La tragerile lunare participă bonurile cu o valoare cuprinsă între 1 şi cel mult 999 de lei, emise în luna anterioară extragerii. Rămîne de văzut dacă această loterie va fi cu noroc pentru nemţeni, deoarece pînă acum foarte puţini au ajuns pe lista norocoşilor.

Citește știrea

Actualitate

Modificări în asigurarea la sistemul public de pensii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ noutăţile sînt valabile pentru anul care tocmai a început ■ au fost stabilite cotele de contribuţii de asigurări sociale ■

Adoptarea Legii Bugetului Asigurărilor sociale pentru anul în curs a dus la stabilirea cotelor de contribuţii sociale. Astfel, de pe 1 pe 8 ianuarie cîştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de 5.163 lei (conform Legii nr.47/2019), respectiv 5.429 lei – începînd cu data de 9 ianuarie 2020 (conform Legii nr. 6/2020). Pe cale de consecinţă, valoarea cîştigului salarial mediu brut, aferentă lunii ianuarie 2020, este de 5.376 lei. „Cotele de contribuţii de asigurări sociale, sînt 25% – datorat de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale; 4% – datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă; 8% – datorată în cazul condiţiilor speciale de munc“, conform unui comunicat al Casei Judeţene de Pensii Neamţ. Pe cale de excepţie, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, datorează o cotă de contribuţie de asigurări sociale de 21,25%. În cazul acestor persoane fizice, angajatorii nu datorează cota de contribuţie de asigurări sociale pentru condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale de muncă. Cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au încheiat contract de asigurare socială este de 25%. Cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat este de 3,75% şi este inclusă în cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, cu excepţia persoanelor care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii. Tot cu începere de la 1 ianuarie 2020 venitul minim lunar asigurat în baza contractului de asigurare socială este de 2.230 lei (valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată). Cuantumul contribuţiei de asigurări sociale aferent acestui venit este de 558 lei. Prin excepţie de la prevederile referitoare la stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată: pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, începînd cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 2.350 lei; în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 3.000 lei. Această prevedere se aplică doar în cazul domeniilor de activitate prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste valori sînt reglementate în Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi alte prevederi aplicabile în anul 2020.

Citește știrea

Trending