Contactează-ne

Sanatate

Ce scot doctorii din unii pacienţi

Știe publicată cu

în data de

■ cele mai frecvente cazuri se întîlnesc la copiii foarte mici, care-şi bagă tot felul de obiecte în nas - fasole, porumb, nasturi, agrafe, fluturaşi biluţe şi mărgele ■ şi bătrînii o mai păţesc ■ ei înghit de la oase de peşte şi pui, pînă la... proteze dentare ■

Medicii de diverse specialităţi şi-au făcut un obicei din a colecta corpurile străine extrase din diverse organe ale corpului omenesc. Răzvan Hotăranu, medic ORL, şef al compartimentului de specialitate de la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman a vorbit despre ce a mai extras, în ultima vreme, din nasul şi gîtul pacienţilor. „În general, corpurile străine sînt introduse în nas, cavitatea bucală, sau urechi, de copiii foarte mici. Aceştia, interesaţi de lucrurile colorate, cu forme mai puţin obişnuite, le introduc în fosele nazale. Ceea ce e mai grav este faptul că, intrînd în panică, părinţii în loc să meargă la medic încearcă singuri să scoată acasă aceste corpuri străine. De cele mai multe ori nereuşind, le împing mai adînc. Printre corpurile străine introduse de copii în cavităţile de care vă spuneam sînt: boabe de fasole, de porumb, nasturi, agrafe şi fluturaşi de prins părul, tot felul de biluţe şi mărgeluţe colorate. Dar cele mai agresive şi cu repercusiuni extrem de grave asupra sănătăţii copiilor sînt acele baterii micuţe de ceas, pentru că acestea conţin acid, care produce arsuri de os, perforaţii septale cu sîngerări după care copilul rămîne cu sechele grave întreaga viaţă. Altă categorie de corpi străini, întîlniţi foarte des, de data aceasta şi la adulţi, sînt oasele de peşte şi cele de pui. Există atîtea sărbători religioase în care se mănîncă peşte şi adesea aceste oase rămîn blocate în amigdale, în faringe şi chiar în corzile vocale. Acestea sînt foarte greu de scos şi doar cu manevre chirurgicale. Din păcate, pacienţii încearcă acasă tot felul de procedee «băbeşti» de extragere a acestor oase, cum este îngurgitarea de pîine sau mămăligă. Toate aceste manevre prins osul mai profund în ţesut şi fac extragerea sa mai dificilă. De aceea, recomandăm ca după asemenea accidente casnice, pacienţii să se prezinte în urgenţă la spital pentru a reuşi extragerea unor astfel de corpuri străine fără consecinţe ulterioare grave“, a precizat doctorul Răzvan Hotăranu. Acesta a relatat şi faptul că a realizat manevre chirurgicale de extragere din faringele unor pacienţi de vîrsta a treia a unor proteze dentare care au ajuns în unele cazuri chiar în marginea esofagului.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Prima pagină

Neamţ: Meningita, cazuri sporadice în judeţ

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ un caz de meningită virală s-a înregistrat la Roman şi unul la Agapia ■ boala netratată poate conduce la deces ■

După ce tot sezonul rece au existat probleme majore privind infecţiile respiratorii, pneumoniile şi gripa, apariţia unor cazuri de meningită, unele dintre ele soldate cu decese, determină autorităţile sanitare să ia măsuri. Conform statisticilor, în primele trei luni ale anului, în Neamţ au fost semnalate doar cazuri sporadice. „În judeţul Neamţ anul acesta s-au înregistrat cîteva cazuri sporadice de meningită cu diverse etiologii. În luna ianuarie e existat un caz de meningită cu lichid clar la un copil de 5 ani. În februarie s-a înregistrat o boală meningococică, la un copil de 4 ani, cu o evoluţie favorabilă. Tot în februarie a apărut un caz de meningită bacteriană la un adult din Roman, care avea peste 35 de ani şi la un alt adult cu vîrstă de peste 45 de ani, acesta din urmă avînd domiciliul în Agapia. În luna martie s-a mai înregistrat un caz de meningită bacteriană la grupa de vîrstă de 10-14 ani, la un copil din Gherăieşti. În luna aprile, pînă la această dată, nu avem raportată nici o îmbolnăvire“, a declarat dr.Mirela Grădinaru, purtător de cuvînt al Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ. Meningita este o inflamaţie a membranelor de protecţie care învelesc creierul şi măduva spinării, inflamaţie care poate fi provocată de infecţia cu virusuri, bacterii sau alte microorganisme. Cele mai frecvente simptome ale bolii includ: dureri cumplite de cap, înţepenirea cefei, vărsături, intoleranţă la lumină şi de cele mai multe ori febră. Meningita poate determina pierderea auzului, epilepsie, hidrocefalie şi deficienţe cognitive. Medicii recomadă ca şi în cazul altor boli virale o igienă riguroasă a mîinilor, care trebuie spălate cu apă caldă şi săpun, folosirea de batiste de unică folosinţă şi o educaţie a ceea ce reprezintă modul de a strănuta sau a tuşi. Se recomandă de asemenea o alimentaţie bogată în legume şi fructe, dar mai ales prezentarea la medicul de familie în cazul apariţiei unor simptome de boală.

Citește știrea

Actualitate

Releul Pietricica: CELERITATE la guvern

Știe publicată cu

în data de

Este grabă mare, zor mare, se zbate lumea, dă din mâini, din picioare şi ia hotărâri pe muchie de cuţit, să nu le intre liderul la puşcărie pe nedrept. E drept, pentru nişte rahaturi, Bombonica, e drept, este cu adevărat un dosar politic, e drept, de nimic, şi celălalt a fost la fel, unul electoral, de nimic cu mac, toţi făceau, pe vremea aia la fel, poate or să mai facă şi acum, ce-i opreşte?! Că bagă o celeritate şi se rezolvă. Cu Tel Drum-ul va fi mai greu, dar aici nu este vorba, deocamdată, de celeritate. E de Drum lung.

De la latinescul celeritas, la franţuzescul celerite, cu eurile cu accent ascuţit, celeritatea înseamnă iuţeală, repeziciune, gonetă (asta i-am spus noi, ca la mahala). Tudorel a tot lălăit-o, de le-a devenit, până la urmă, simpatic liberalilor.

Acest termen juridic nu s-a prea folosit la noi. Celeritatea la cei ucişi în decembrie 1989 a durat 30 de ani, şi încă e în discuţie. Celeritatea unui adevărat cutremur în societatea românească, petrecut în seara de 30 octombrie 2015, vorbim despre Colectiv, o nenorocire soldată cu 64 de morţi şi 186 de răniţi, spitalizaţi pe- afară (nu are rost să repetăm cifrele care sunt triste)… Care celeritate? Dosarul Colectiv nu spune, nici acum, nimic. În afară de demisia lui Ponta, nu s-a mai întâmplat nimic în POLITICA SPITALIZĂRII ROM+NEŞTI. Absolut nimic. N-am învăţat nimic. Iar acum câteva zile, când o fată arsă a trebuit să fie transportată, acum, în aprilie 2019, în Belgia, este o ruşine naţională.

În România, tot nu s-au găsit paturi şi tratamente pentru arşi, la noi fiind doar 15 paturi de arşi, ocupate deja. N-am înţeles nimic, nu înţelegem mai nimic din ce ni se întâmplă şi, Doamne fereşte!, un alt Colectiv ne va găsi la fel de neputincioşi în 2019, ca şi în 2015, restul fiind vorbe de campanie, gargară electorală, jenantă, penibilă, o guvernare (iar aici introducem şi preşedinţia) la fel de ciudate.

În fine, avem o deosebită admiraţie pentru un sirian român, un român adevărat. Singurul om viu în toată această vorbărie cu promisiuni de spitale şi asigurări de bine, fiindcă acest om din Damasc, domnul doctor Raed Arafat, mai face câte ceva pentru România. Privim la televizor exerciţiile făcute pentru dezastre (cutremure, incendii, inundaţii, altele). Apoi, normal, îl vedem, pe el, trăgând concluzii cu note de 7 şi 8. Să-i mulţumim că în România funcţionează ceva destul de bine, SMURD-ul, o obsesie a acestui om de o modestie, dar şi de îndârjire extraordinare. Nu s-au cuantificat câte vieţi a salvat, or’ urmează a salva acest român din Siria, dar mă înclin în faţa domniei sale. Normal, a fost atacat, de mule ori, cu tot felul de arme mediatice, de multe ori mârşave, în fine, a fost tentat, dar el a rămas acelaşi. Nu-l cunosc personal, dar îi transmit tot respectul. El nu funcţionează pe celeritatea prezentată azi în parlament, ci pe o celeritate pe termen lung, dacă-i putem zice aşa. O grabă, o repeziciune, o iuţeală care ar trebui să ne pună în mişcare atunci când chiar naţia are nevoie de celeritate: o nenorocire, un cutremur, o inundaţie mare, un incendiu, orice ne poate afecta, în masă.

Pe de altă parte, partea cea normală, Spania va începe o revizie a securităţii instalaţiilor electrice ale monumentelor sale, „consecinţă evidentă“ a incendiului care a distrus Catedrala Notre- Dame din Paris, a anunţat marţi ministrul spaniol al culturii, Jose Guirao. (informează AFP, citată de Agerpres). Ni s-a părut cel mai de bun simţ reflex al Europei de azi. Şi sunt convins că spaniolii vor investi pentru a-şi proteja valorile culturale.

Ministrul culturii din România, Valer Daniel Breaz, nu se ştie exact ce preocupări are, nu o spunem cu răutate, dar el, pentru o asemenea afirmaţie, ar trebui să-l întrebe întâi pe domnul Dragnea, care numai de chestia asta n-are el timp acum. Că e în celeritate.

Iar, revenind la Colectiv, se pare că nu înţelegem nimic din ce ni s-a întâmplat, din ce ni se întâmplă şi din ce ni se va întâmpla. Trăim doar ziua de azi. Cu celeritate. Mare păcat!

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Rujeola tot mai face necazuri

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ în doar două săptămîni, în Neamţ s-au înregistrat 28 de cazuri de îmbolnăviri ■ la unul din 1.000 de copii, boala este mortală ■

Judeţul Neamţ conduce într-un top nedorit al îmbolnăvirilor cu rujeolă, numai în ultimele două săptămîni, fiind înregistrate 28 de cazuri, din care 20 deja confirmate, la persoane nevaccinate. Boala este în creştere în întreaga lume, ceea ce este îngrijorător pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii. „Pe teritoriul judeţului Neamţ de la 1, la 16 aprilie, s-au înregistrat 28 de suspiciuni de rujeolă, din care au fost confirmate deja de către Institutul Cantacuzino un număr de 22 de cazuri. În zona Roman avem un număr de patru cazuri în comuna Bahna, în satul Izvoare, toate la copii nevaccinaţi. Restul cazurilor de care vorbim au apărut sporadic în celelate localităţi ale judeţului“, a precizat doctor Mirela Grădinaru, purtător de cuvînt al Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ. De menţionat că pînă în 2016 incidenţa acestei boli era în scădere. Boala se manifestă pe întreg mapamondul, Organizaţia Mondială a Sănătăţii anunţînd că pînă la această dată, în 170 ţări din lume s-au semnalat 112.163 de cazuri, ceea ce înseamnă o creştere a îmbolnăvirilor de aproape 300% la nivel mondial. Rujeola este o boală infecto-contagioasă care se manifestă printr-o febră puternică, urmată de o erupţie cutanată, fiind contagioasă cu patru zile înainte şi la patru zile după erupţia cutanată. În plan mondial, Africa este continentul cel mai afectat de boală, cu o creştere a numărului de îmbolnăviri de 700% în primele trei luni ale anului, urmată de Europa cu o rată a îmbolnăvirilor de 300%. Conform statisticilor, în România în primele 16 zile ale lunii aprilie s-au înregistrat în Sălaj, 20 de cazuri, în Suceava 19, în Constanţa opt, în Bacău, Iaşi, Botoşani, cîte şase cazuri, în Prahova şi Vrancea cîte cinci cazuri, urmate de celelalte judeţe cu cîte unu- două cazuri. Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile cele mai multe îmbolnăviri, respective 5.308 s-au înregistrat la copii cu vîrsta între 1-4 ani, rujeola fiind o boală infecţioasă care duce la complicaţii, pentru unul din 1.000 de pacienţi boala fiind mortală. Medicii recomadă vaccinarea corectă a copiilor şi o igienă riguroasă.

Citește știrea

Trending