Contactează-ne

Actualitate

Cazul Arsene, DNA vs. avocatul apărării

Știre publicată în urmă cu

în data de

• la instanță s-a arătat că banii ar fi fost scoși dintr-o cutie de valori de la bancă • trebuiau înmînați „cuiva“ prin intermediari – o consilieră personală și redactorul șef de la un cotidian central • Ionel Arsene, șeful CJ Neamț, nu a vrut să dea declarații în fața judecătorilor • acuzarea și apărarea și-au motivat cererile • Arsene a amenințat cu o plîngere pentru șantaj împotriva lui Gheorghe Ștefan •

Noi amănunte ies la iveală în cazul președintelui Consiliului Județean Neamț, Ioanel Arsene, care a fost prezentat în fața magistraților de la Tribunalul Bacău cu propunere de arestare preventivă pentru trafic de influență. Asta după ce procurorii anticorupție au susținut că el, în timp ce era deputat, în anul 2013, ar fi primit prin intermediari, de la Gheorghe Ștefan, fostul primar de Piatra Neamț, 100.000 de euro, scopul fiind de a-l „anihila“ pe fostul președinte al CJ Neamț, Culiță Tărîță. La final acțiunea nu a mai avut loc, Pinalti și-a cerut banii de la Arsene, dar acesta i-ar fi restituit numai 20.000 de euro. Pentru restul banilor s-au făcut presiuni prin actualul prefect de Neamț, Vasile Panaite, însă Arsene nu ar fi cedat. Ar fi susținut că a fost o înțelegere, care nu s-a realizat, iar pierderea este de ambele părți. Toate acestea au ieșit la iveală în urma unui denunț făcut de fostul primar Ștefan. În ediția de ieri, 24 ianuarie 2018, a cotidianului Monitorul, am redat interceptările făcute de procurorii DNA în acest caz. Reamintim că anchetatorii au cerut arestarea președintelui Arsene, dar avocatul acestuia a susținînd că se impune cel mult controlul judiciar, aceasta fiind măsura luată în cele din urmă de instanța de fond – Tribunalul Bacău. În acest scandal la vîrful administrației nemțene au fost implicate și alte personaje, după cum rezultă din încheierea de ședință a instanței care a judecat dosarul. Conform acestui document, instanța i-a adus la cunoștință lui Arsene infracțiunea de care este acuzat, încadrarea juridică și situația de fapt, respectiv că „în anul 2013, într-un restaurant situat pe raza municipiului București, inculpatul a primit de la ȘG, primar al municipiului Piatra Neamț, suma de 100.000 euro pentru ca în calitate de deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a Partidului Social-Democrat să-și folosească influența, în mod indirect, asupra președintelui Agenției Naționale de Integritate, HG, în scopul de a se constata nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților de către TC, președintele Consiliului Județean Neamț. Banii au fost primiți pentru a fi înmînați prin intermediari (consiliera personală și redactorul șef al cotidianului România Liberă) lui HG, persoană asupra căreia suspectul a lăsat să se creadă că are influență în mod indirect. De asemenea, parchetul în acest referat face referire la probele în susținerea acestei situații de fapt prezentată, declarațiile martorilor audiați ȘG, PCM, PV, a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada 23.08.2013-5.02.2014 de către ȘG, și PA, se face trimitere și la înscrisurile comunicate de ANI, înscrisurile comunicate de Banca Comercială Română iar pe final se aduce la cunoștință că toate aceste mijloace de probă – acele declarații de martori și relațiile de la ANI și BCR se coroborează cu procesele verbale de redare a înregistrărilor ambientale audio, a discuțiilor purtate de PCM, ȘG și PV și AI, în zilele de 29.06.2017 – 1.07.2017, se face o redare a acestor convorbiri“, conform instanței. S-au adus la cunoștință și apărările formulate de către inculpat prin declarația dată la parchet prin care se arată faptul că nu a luat nici o sumă de bani și nici nu avea cum să intervină la președintele ANI întrucît nu-l cunoștea, însă parchetul apreciază că în cauză se poate dispune arestarea preventivă deoarece rezultă suspiciunea rezonabilă că a fost săvîrșită infracțiunea de corupție, aspru pedepsită de lege. S-a mai invocat și necompetența teritorială a Tribunalului Bacău, de către apărătorul lui Ionel Arsene, care ar fi vrut ca dosarul să ajungă la instanța supremă, însă excepția a fost respinsă ca nefondată și s-a trecut la prezentarea propunerii de arestare formulată de procurori, urmată de pledoaria avocaților.

Procurorul DNA a invocat pericolul social ca motiv de arestare

La ședința de judecată procurorii anticorupție au arătat că sînt îndeplinite condițiile pentru luarea măsurii arestării preventive față de Ionel Arsene, existînd suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvîrșit infracțiunea reținută în sarcina sa iar acest lucru rezultă din coroborarea declarației martorului denunțător Ștefan Gheorghe, a proceselor verbale de redare a dialogurilor ambientale purtate în perioada iunie – noiembrie 2017, a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada august 2013 – februarie 2014, a înscrisurilor comunicate de Agenția Națională de Integritate, BCR, Primăria Icușești și Izopoint precum și declarațiile martorilor. „A doua condiție care trebuie să fie îndeplinită pentru luarea măsurii este aceea ca infracțiunea de care este acuzat inculpatul să fie una dintre cele enumerate de disp. art. 223 al. 2 Cod pr. penală; se consideră că această condiție este în mod evident îndeplinită, întrucât inc. AI este acuzat de comiterea infracțiunii de trafic de influență, de corupție, infracțiunea a cărei limită maximă este mai mare decît limita prev. de lege de 5 ani. O altă condiție este aceea ca evaluarea faptei și persoanei inculpatului să conducă la necesitatea luării măsurii pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Pericolul public concret a fost explicat în referat inclusiv prin practica Înaltei Curți de Casație pe care a invocat-o în cauza BO cînd această măsură preventivă a fost luată la un interval de 8 ani după data săvârșirii faptei. Au prevalat, astfel cum a motivat instanța supremă, calitatea inculpatului, rezonanța socială a faptei, suma care constituie obiectul infracțiunii de corupție în defavoarea lipsei de antecedente penale și a vechimii faptei de care era acuzat. Necesitatea luării acestei măsuri rezultă și în urma evaluării persoanei inculpatului din perspectiva mobilului avut la comiterea infracțiunii. Astfel, probatoriul administrat relevă că AI a primit suma de 100.000 euro în scopul de a face demersuri în vederea înlăturării din funcția publică deținută de către TC la acea dată – președintele Consiliului Județean Neamț – prin folosirea unei instituții a statului respectiv ANI chiar inculpatul fiind cel care a afirmat că: „banii au fost pentru ca să-l execute cineva pe ăla, pe C“. Ori folosirea acestei instituții pentru înlăturarea unui adversar politic relevă din punctul de vedere al parchetului o periculozitate deosebită chiar dacă un asemenea mod de acțiune este afirmat de către inculpat iar mobilul acesta îl putem caracteriza ca fiind unul josnic. Ultima condiție pentru luarea măsurii solicitate se referă la necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal, astfel cum aceasta este definitivă de art. 202 cod pr. penală. Astfel, cum a reținut și instanța supremă în practica invocată gradul de pericol social extrem de ridicat al unei infracțiuni dedusă din modalitatea de concepere, funcția de înaltă demnitate publică deținută de inculpat în exercițiul căreia a săvîrșit actul de corupție, nivelul și natura folosului injust urmărit impune luarea măsurii arestării preventive întrucît este singura aptă a asigura realizarea scopului prev. de art. 202 al. 1 Cod pr. penală, respectiv buna desfășurare a urmăririi penale și implicit a procesului penal. Pentru aceste motive, întrucît apreciază că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de codul de pr. penală, astfel cum s-a arătat pe larg și în cuprinsul referatului întocmit, solicită arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a inculpatului AI“, se arată în încheierea pronunțată de Tribunalul Bacău.

Avocatul: „Dl. A nu are nici o legătură cu fapta imputată“

Apărătorul lui Arsene a cerut judecătorilor să respingă propunerea de arestare preventivă deoarece este nemotivată. „În primul rînd apreciază că susținerea procurorului în sensul că inc. A ar fi primit suma de 15.000 euro nu poate fi primită, acestea fiind doar opiniile Parchetului. Rezultă în mod indubitabil că dl. A nu are nici o legătură cu fapta imputată. Rezultă că Parchetul în general interpretează în mod diferit față de apărare situațiile de fapt, în realitate nu se discută vinovăția inculpatului, nici măcar nu ar trebui să vorbim de fondul cauzei. Consideră că referatul cu propunerea de arestare preventivă este nemotivat pentru că nu se artă de ce se impune, care este pericolul concret pentru ordinea publică. A se solicita arestarea preventivă a unui om care nu poate fi catalogat infractor pentru o suspiciune care rezultă din denunțul unei persoane care ea însăși a avut probleme penale trebuie analizat sub rezervă. Apreciază că orice denunț trebuie analizat foarte realist și în loc să se administreze probe atît în favoarea cît și în defavoarea inculpatului, nu se întîmplă nimic altceva decît se trece automat la precizarea că se solicită arestarea preventivă pentru așa zisă săvîrșită faptă de 7-8-10 ani. Parchetul cînd a solicitat arestarea preventivă trebuia să vină cu probe din care să rezulte pentru ce se impune arestarea preventivă, inculpatul zădărnicește sau ar încerca să zădărnicească urmărirea penală, se impune arestarea preventivă deoarece din probele pe care le reliefează dorește să se sustragă de la urm. penală sau de la judecată sau că pregătește săvîrșirea unei alte infracțiuni. În realitate nu avem nici o probă din care să rezulte toate aceste lucruri, în lipsa acestor probe și se știe foarte bine că CEDO a condamnat inclusiv Statul Român de foarte multe ori. Pericolul social abstract trebuie să fie real, imediat, dovedit și din această perspectivă solicită a se observa că cererea parchetului este total nefondată. Pipăind fondul cauzei, Parchetul încearcă să ne inducă în eroare, că la fl. 9 al. 2 se susține faptul că martorul PV a afla atît de la PC cît și de la GȘ că acesta a primit suma de bani. De fapt acest martor nu a aflat că dl. A a primit suma de bani, ci acest martor a aflat poziția și susținerea complet necuvenită a lui GȘ. Solicită a se mai observa că au fost transcrise convorbirile telefonice acestea fiind înregistrate în baza mandatelor de supraveghere din care rezultă interesul comun al celor trei GS, AI și P, aceste convorbiri fiind interceptate și înregistrate în baza mandatelor de supraveghere în ds. 347/P/2013 al DNA – Structura centrală iar din aceste interceptări rezultă interesul comun al celor trei și demersurile făcute pentru îndepărtarea din funcția publică a lui CT, faptul că aceștia stabileau întîlniri, erau revoltați că instituțiile statului nu acționează și nu dau curs sesizărilor care îl vizau pe CT.

„Curat, elegant în fața judecătorului este chiar AI“

În încheierea de ședință a instanței de la Tribunalul Bacău se mai arată că apărătorul acuzatului „consideră că nu se poate dispune arestarea unui om pe baza aprecierilor procurorului, aprecierea se bazează pe probe și solicită a nu se dispune o măsură preventivă care îi vizează drepturile fundamentale; Întîi să se emită rechizitoriul, să fie sesizată instanța de judecată și apoi vom vedea dacă dl. A va fi considerat vinovat. Solicită în principal respingerea cererii de arestare preventivă întrucît nu se impune, părîndu-i-se exagerat chiar și un control judiciar pentru că orice altă măsură preventivă ar presupune a obliga, a impune niște restricții lui AI, inclusiv de a nu lua legătura cu părțile din dosar. În mod clar nu se impune nici controlul judiciar, deoarece în mod cert AI nu ar lua legătura cu părțile din dosar fiind conștient că oricînd s-ar putea impune arestul preventiv, fiind singurul și primul care este interesat a dovedi nevinovăția – curat, elegant în fața judecătorului este chiar AI. Dacă totuși instanța consideră că se impune o măsură preventivă mai puțin drastică decît arestul preventiv solicită măsura controlului judiciar întrucît el locuiește la Tg. Neamț, majoritatea timpului îl petrece la București, iar această măsură a controlului judiciar cu obligarea de a nu părăsi teritoriul României ar fi mai mult decît suficientă“, conform sursei citate. Avocatul a făcut trimitere la versurile lui Arghezi, considerînd că parchetul prin referatul cu propunere de arestare dintr-o însăilare a unor elemente disparate de fapt și de drept și din depozițiile unor martori a căror credibilitate este grav pusă sub semnul îndoielii, încearcă să construiască o acuzație penală și apreciază că nici măcar n-au reușit să treacă de primul pas necesar în construcția unui referat cu propunere de arestare preventivă, respectiv probe care să susțină o suspiciune rezonabilă, nu una care să existe sau să preexiste la nivel de percepție sau la nivel de prezumție ci o suspiciune rezonabilă bazată pe probe. „Vom observa în primul rînd că se calează întreaga probațiune și întreaga construcție logico-juridico a parchetului, pe predarea de către GȘ, denunțător în cauză, respectiv primirea de către AI a unei sume de 100.000 euro, însă nu se calează probațiunea în niciun chip pe afirmarea acelei influențe reală sau imaginară, însă nu există nici o probă pe afirmarea vreunei influențe de către AI. Pe afirmarea unei influențe de către AI avem o singură chestiune – denunțul lui GS, celebrului P, care a împînzit țara cu denunțuri. El spune o poveste care nu este confirmată nici de proprii martori propuși, nici de probele obiective administrate – acele probe înregistrate în mediul ambiental, fiind necesar să se aplice de către instanță principiul testis frulis, testis nulis, pentru că pe chestiunea aceasta nu avem decît o singură mărturie aceea a unui denunțător nesusținută de către nimic altceva. Să ne întoarcem la contextul pe care parchetul ni-l expune: acela că HG ar fi fost numit șef ANI de către PSD și susținut în această funcție din 2013. Minciună pentru că HG a fost secretar general al ANI din în perioada 2008 – martie 2012 numit de către Guvernul Alianței în 2008 și de la 1.04.2012 în plină guvernare PDL Boc, numit președinte general al ANI ca urmare a încetării mandatului ex-președintelui M. Aceasta este realitatea cu susținerea PDL. De ce ar fi avut nevoie și cum ar fi avut nevoie unul dintre liderii naționali ai PDL la acea vreme de dl. AI, deputat de Neamț dintr-un partid adversar, să facă intervenții la o persoană pe care ei înșiși o numiseră în acea funcție nu ne poate explica Ministerul Public sub nicio formă; însă iată că însăilează această minciună că exista o cercetare pe rolul ANI care-l viza pe CT este adevărat, dar din nou, această cercetare ANI începută la 16.11.2010 în plină guvernare PDL al cărei vicepreședinte și lider național era același denunțător HGS.

„O însăilare a unor evenimente bazate pe denunțul unui personaj care a făcut multiple denunțuri“

La fel de adevărat din înscrisurile de la ANI sînt că AI a făcut ceea ce un cetățean de bună credință care crede că o persoană se află în stare incompatibilitate sesizează ANI prin sesizare oficială înregistrată pe 11.06.2014 și 1.10.2014, sesizarea a fost adresată unui organ ANI, DNA sau ori care alt organ din țara asta – poate reprezenta o infracțiune cu siguranță nu. Se redau ulterior tot felul de documente și discuții ambientale și face trimitere la documentele de la BCR, care atestă împrejurarea că între 19.11.2011 și 1.10.2013 martorul ȘG, fiul lui GȘ, nu a accesat cutia de valori de la BCR. Ori, BCR ne spune că în perioada 9.11.2011 – 1.10.2013 ȘG nu a fost acolo, ce denunță tatăl său? – că în vara lui 2013 ceea ce confirmă și ȘG, așadar, în perioada în care martorul nu a fost acolo ar fi luat 100.000 euro din cutia de valori. Cu privire la înregistrările ambientale și depozițiile martorilor, avem pe PV, care este actualmente prefect și vom observa că avem în cauză niște persoane, GS, PV, P. – concubina lui GȘ, care tot vorbesc în dosar de trucarea, aranjarea unor lucrări publice pe la o Primărie Icușești. Avem niște persoane care discută despre manevrarea unor proceduri de achiziție publică și care ar fi niște martori credibili. Apreciază că aceste ambientale au fost făcute cu sprijinul dnei P și consideră că Parchetul nefiind investigator de profesie a scăpat și niște „vrăbiuțe“, care demontează efectiv poziția Ministerului Public și ne arată faptul că era o înțelegere de casă a lui GS cum să facă rost de 100.000. Crede că dl. A a fost victima unui șantaj și dacă a fi fost avocatul lui anterior sau l-ar fi contactat cu privire la această chestiune, l-ar fi sfătuit să facă plîngere penală pentru șantaj împotriva lui GS și a acestor persoane. Se mai arată că avem o însăilare a unor evenimente bazate pe denunțul unui personaj care a făcut multiple denunțuri pentru care s-au dat achitări în instanțe, susținute de fiul lui și de concubină și zice Ministerul Public, susținute de ambientalele, de către acest domn Pa, dar, Pa care ne spune că el nu știe, că nu există, că P nu i-a spus așa ceva. Ministerul Public încearcă o însăilare de date și elemente disparate“, a arătat apărătorul în fața judecătorilor. „De asemenea, avem o ambientală din 23.09.2017 înte dl. Pa și dl. Ș, în care poziția subiectivă a dlui Ș nu este aceea că cere înapoi ceva ce i s-ar fi cuvenit, o sumă pe care el a cerută și în această ambientală el se plînge lui Pa că este la necaz, că-i trebuie bani să plătească prejudiciul, cu totul alte motivații decât cele exhibate inițial. La 22.11.2017 dl. A afirmă într-o ambientală față de Pan că el nu are nicio datorie la el, aceasta este poziția subiectivă și apreciază că nu avem niciun fel de probă care să susțină suspiciunea rezonabilă a comiterii infracțiunii de trafic de influență. Consideră că nici măcar acea presupusă remitere a sumei nu este probată, pe lîngă chestiunea cu BCR, fiul lui GS nu a văzut momentul presupusei remiteri, presupusa remitere este tot între aceleași două personaje și probată exclusiv pe baza aceluiași denunț al denunțătorului GS. În al doilea plan, consideră că riscul sustragerii inculpatului de la urmărire penală sau riscul comiterii unei noi infracțiuni – nu le-a explicat Ministerul Public, nu și-a bazat propunerea de arestare preventivă pe asta, ci își bazează propunerea de arestare preventivă, pe două chestiuni: pe buna desfășurare a instrucției penale și pe pericolul public. Apreciază că măsura privării de libertate nu este necesară, nu este nici proporțională cu scopul urmărit, nu este verificată nici în baza principiului subsidiarității și nu există probe care să susțină o astfel de suspiciune rezonabilă. Inculpatul AI, avînd cuvîntul solicită eliberarea din arest deoarece nu a săvîrșit această presupusă infracțiune, nu are nici o datorie, nu a luat niciodată bani de la acest domn Ș, este un denunț mincinos și calomnios și crede că chiar va face o plîngere pentru șantaj“, conform instanței. În ediția de mîine vom publica motivele pentru care instanța nu a admis cererea de arestare preventivă.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Roman: Invitaţie la o nouă petrecere estivală

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Primăria Roman va organiza duminică, 18 august, al doilea picnic din această vară ■ vor fi activităţi sportive, moment artistice şi lecturi de poveşti ■

Conducerea Primăriei Roman lansează o nouă invitaţie celor care apreciază ieşirile la iarbă verde şi petrecerilor în aer liber. Locuitorii urbei vor avea posibilitatea să participe, cu mic, cu mare, la alte două evenimente organizate de municipalitate. Al doilea picnic programat să aibă loc în această vară va fi organizat duminică, 18 august, în ambianţa naturală a Parcului Municipal. „Este vară, este soare, avem un parc minunat şi mulţi dintre cei dragi s-au întors acasă, astfel că nu există un moment mai bun de a petrece împreună, din nou, la un picnic în Parcul municipal, la care Primăria municipiului Roman vă invită să luaţi parte duminică, pe 18 august. Continuăm tradiţia ca, măcar de două ori pe an, în lunile mai călduroase, să vă invităm să ieşim la iarbă verde într-unul dintre cele mai mari şi frumoase parcuri din Moldova, pentru a ne bucura de natură, dar şi pentru a lega noi prietenii“, se arată în invitaţia lansată pe pagina de socializare a Primăriei Roman. Reprezentanţii administraţiei locale au creionat şi un program al zilei. Copiii sînt invitaţi, din nou, în „Poiana cu poveşti“, un proiect care a întrecut aşteptările iniţiatorilor. Aceasta se va muta din faţa primăriei, în parc, unde copiii vor ascula, cu nesaţ, poveşti, în lectura unor voluntari. Tot pentru cei mici au fost pregătite mai multe ateliere unde copiii vor putea desena, iar un „mega robot“, tot voluntar, va fi prezent pentru a-i amuza pe cei mici. În zona de fitness a parcului, antrenorul Bogdan Huci invită iubitorii de sport în aer liber pentru a face mişcare. Şi amatorii de ciclism sînt invitaţi în parc, alături de echipa MTB, pentru a participa la o întrecere pe pista special amenajată, unde au fost pregătite cîteva traseie cu obstacole. În foişorul din parc se va organiza un concurs de talente locale, iar pe terenul cu gazon sintetic se va desfăşura un meci de fotbal, doritorii fiind aşteptaţi să se înscrie în competiţie. Iubitorii de şah vor putea participa la un concurs desfăşurat în aer liber, în parc fiind aduse de la CSM mese speciale şi table de şah, iar pe lacul artificial din parc se va organiza un concurs de vîslit. Ca şi la picnicul anterior, iubitorii de animale vor avea posibilitatea să adopte un cîine din expoziţia ce va fi organizată şi la această ediţie a picnicului de reprezentanţii adăpostului de cîini comunitari al Direcţiei LocatoServ. Primăria anunţă că are în pregătire şi organizarea celei de a doua petreceri din ştrandul municipal, eveniment ce ar urma să se desfăşoare vineri, 23 august.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Surprize pentru mirii aflaţi la Nunta de aur

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ cuplurile căsătorite în 1969 sînt aşteptate cu actele doveditoare la Primăria Tîrgu Neamţ ■ data limită este 30 august ■

Primăria Tîrgu Neamţ pregăteşte surprize cuplurilor care împlinesc anul acesta 50 de ani de căsătorie. „Mirii“ care au spus Da în faţa ofiţerului de stare civilă în anul 1969 şi au domiciliul stabil în Tîrgu Neamţ sînt aşteptaţi, pînă pe 30 august la sediul administraţiei publice locale, la biroul 5, să depună copii după documentele doveditoare, respectiv certificatul de căsătorie şi buletinele sau cărţile de identitate ale ambilor soţi. Cele mai longevive cupluri vor fi sărbătorite pe 7 septembrie, în cadrul unei acţiuni organizate de primărie cu prilejul Zilelor Oraşului Tîrgu Neamţ. Autorităţile locale au dat în toamna anului 2013 startul acţiunilor de omagiere a cuplurilor care au parcurs împreună cinci decenii de viaţă, cu bucuriile şi cu greutăţile inerente. Au fost sărbătorite la acel moment 15 perechi care împliniseră 50 de ani de căsătorie. De atunci încoace, plini de emoţie, seniorii urbei s-au adunat anual în sala de şedinţe a Consiliului Local Tîrgu Neamţ unde au fost serviţi cu cîte o felie de tort şi au ciocnit o cupă de şampanie cu primarul. Oficialităţile şi-au făcut obiceiul să înmîneze fiecărui cuplu cîte o diplomă cu ocazia nunţii de aur, pentru cei 50 de ani petrecuţi împreună, la bine şi la greu. Se mai oferă un cadou în bani, iar doamnelor, un buchet frumos de flori. De regulă, invitaţii profită de prilej pentru a discuta cu autorităţile locale despre problemele cu care se confruntă locuitorii de vîrsta a treia. La fiecare activitate de acest gen, participanţii au asistat şi la o slujbă religioasă în care preoţii au înălţat mulţumiri la Ceruri pentru binefacerile de care s-au bucurat cuplurile în cele cinci decenii de căsătorie, rugîndu-se pentru ca vîrstnicii să aibă în continuare zile senine şi fericire. În altă ordine de idei, La Tîrgu Neamţ, cetatea continuă să atragă miri şi mirese dornici să realizeze între zidurile medievale fotografii pentru albumul de nuntă. Avînd în vedere că se realizează astfel şi o promovare a monumentului, cei interesaţi au putut utiliza în plus, contra unei taxe plătite la Complexul Muzeal Neamţ, şi paraclisul din incinta fortăreţei pentru cununia religioasă oficiată de preot. Dacă se solicită, se pot efectua şi cununii civile cu aprobarea Primăriei Tîrgu Neamţ, fiind necesară în acest caz şi plata unei taxe. Moda cununiilor religioase între zidurile vechi a început în vara lui 2009, cînd ansamblul arhitectonic din vremea voievozilor muşatini a fost reintrodus în circuitul turistic după finalizarea lucrărilor de reabilitare. Locul predilect pentru oficierea cununiilor civile rămîne însă sala de şedinţe a Consiliului Local Tîrgu Neamţ. În prima jumătate a acestui an s-au înregistrat 46 de căsătorii, numărul menţinîndu-se în limitele anterioare, avînd în vedere că în 2018 au spus „Da“ în faţa ofiţerului de stare civilă 42 de cupluri. Printre cei care merg la Stare Civilă sînt şi localnici care muncesc în străinătate şi solicită transcrierea actelor pentru căsătorii încheiate peste hotare, cererile fiind făcute atît personal cît şi de rude apropiate, împuternicite prin procuri notariale. Dar, astfel de transcrieri se pot face şi la ambasadele şi consulatele româneşti, aşa că nu există o evidenţă exactă pentru toate căsătoriile tîrgnemţenilor ce se oficiază în afara ţării. În evidenţele Primăriei Tîrgu Neamţ au mai fost menţionate 222 naşteri în intervalul ianuarie-iunie, cu 20 mai puţine decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, a crescut numărul deceselor, fiind declarate 161 în primul semestru din 2019, comparativ cu intervalul similar din 2018, cînd erau înregistrate 142.

Citește știrea

Actualitate

Muzee şi biblioteci şcolare din Piatra-Neamţ în anii interbelicihg

Știre publicată în urmă cu

în data de

Într-un articol pertinent publicat de profesorul Ion Tăzlăunanu de la prestigioasa şcoală moldavă, Liceul Naţional Iaşi, în „Preocupări Didactice“ – Anul IV, No.1-2, Volum comemorativ, Institutul de Arte Grafice Gh.Asachi, societatea cooperativă – Piatra Neamţ – 1939, a Şcolii Normale de băieţi Gh.Asachi Piatra Neamţ, se referea la muzeele şcolare cunoscute în urbea noastră pe care mi-a fost dat să văd în câmpul meu de activitate ca profesor la Şcoala Normală de băieţi din Piatra Neamţ, fiind considerate de acesta ca „muncă şi realizări admirabile în domeniul unuia din cei mai de seamă factori de cultură: muzeul“. Şi, continua eruditul profesor de Ştiinţe Naturale la „normalişti“ şi la Rareş, din Piatra, între anii 1932-1936: „Muzeul reprezintă pentru regiune un puternic factor educativ, un minunat mijloc de popularizare a ştiinţei, mai cu seamă la noi unde numărul celor neştiutori de carte este încă mare“. Pledoaria pentru asemenea „vestigii ale trecutului“ este binevenită pentru că „strângerea de obiecte pentru cel pasionat de astfel de muncă îi oferă pe lângă o nespusă plăcere putinţa dezvoltării spiritului de cercetare, de observaţie şi pătrundere a adevărului“. În drumurile făcute prin judeţ, am întâlnit astfel de muncă la învăţători, preoţi, profesori. Nicăieri n-am constatat semne de oboseală sau plângeri asupra greutăţilor materiale, ci toţi mi-au mărturisit satisfacţia ce o au, de pe urma acestui fel de muncă extraşcolară. Trecând la periplul său în acest domeniu de educaţie şcolară, „transferatul“ de la Liceul de băieţi din Năsăud, face o remarcă interesantă de preţuire a învăţământului nemţean, că „înainte de a face cunoscute câteva muzee şcolare ori începuturi din oraşul Piatra Neamţ şi din judeţ, trebuie să amintesc că în majoritate ele sunt regionale si că s- au născut în bună parte în urma exemplului dat de un mare dascăl pe care l-a avut şcoala pietreană: M. Stamatin şi că: unii colecţionari învăţători au fost şcolari ai regretatului profesor pietrean“. Iată în cele ce urmează muzeele care au deservit în perioada în discuţie nu numai şcoala ci şi neamul: 1. Muzeul Stamatin „care până acum câţiva ani a purtat numele de Muzeul Cozla“ fiind întemeiat în 1919, de profesorul de ştiinţe naturale de la liceul din Piatra Neamţ (Rareş). El s-a născut cum însuşi întemeietorul spune într-un apel lansat pentru colecţionare de material: „în vederea propăşirii culturale a oraşului şi judeţului, în scopul păstrării de material, care ar servi în viitor la caracterizarea în viitor a vieţii actuale“. În colecţionarea de material a fost ajutat şi de profesorul Ion Filip. Se pare că acest muzeu a fost conceput după tipul acelor „HEIMATHMUSEEN“ din Germania, întrucât în „gândul întemeietorului“ aşa cum reiese din apel era acela de a strânge de preferinţă obiecte regioanle din orice domeniu de activitate din judeţul Neamţ… dar si materialele străine de localitate, care ar interesa prin valoarea lor artistică, ştiinţifică ori istorică, vor fi tot aşa de bine venite“ (ca cele germane amintite). Este de remarcat că dascălul rareşan „a ştiut să intereseze la colecţionare pe elevi- ca niciodată până atunci- pe învăţători, profesori, medici, oameni de toate clasele sociale şi numai într-un an, Muzeul Cozla, prezenta donaţiuni din partea a 2015 persoane din care jumătate erau elevi“. Materialul colectionat era format din: tablouri, picturi, costume şi cusături vechi, obiecte vechi, monede, medalii, arme, cărţi şi alte scrieri vechi, colecţiuni de materiale, diverse obiecte în legătură cu războiul (primul război mondial). De activitatea acestuia s-au ocupat, pe rând, profesorul Stamatin si soţia acestuia, după care, la înfiinţarea de custode al muzeului, sunt amintiţi: „C. Teofănescu, maestrul de lucru manual de la Şcoala Normală, apoi prof.Grigorovici de la 1932-1937“, cu menţiunea că „meritul acestor doi custozi, este doar că sub ei s-au păstrat ordinea şi că materialul adunat cu atâta trudă de întemeietor, a fost în siguranţă“. Nimic mai bun de atât pentru un muzeu! Demn de amintit este şi organizarea muzeului de la Rareş. Astfel, „materialul muzeistic“ a fost depus în două săli a liceului, împărţit în două secţii: ştiinţifică şi alta istoric- etnografică (materialele expuse, după criteriile de mai sus au fost descrise în rândurile anterioare). Oricum, concluzia profesorului Tăzlăvanu era aceea că „puteam să socotim deci Muzeul M.Stamatin ca cel mai bogat din judeţul Neamţ. După ce prezintă şi date interesante despre Muzeul „Casele Naţionale“, organizat şi condus de preotul Constantin Matasă (a făcut obiectul unei descrieri în anii trecuţi), care „nu este un muzeu şcolar“ şi a altor muzee care fac obiectul dizertaţiei noastre ca muzeele şcolare de la Şcoala primară din Săvineşti (înfiinţat în 1933), cea din Dreptu, Muzeul din Humuleşti şi Muzeul din Broşteni la Piatra Neamţ sunt relevate, după cum urmează, după cel înfiinţat de Stamatin. 2. Muzeul de la Şcoala Normală de băieţi, împărţit în două secţii principale, etnografie-istoric şi de ştiinţe naturale, cu numeroase şi interesante piese aşezate în şase dulapuri mari, a răsărit din iniţiativa profesorului Victor Andrei şi a autorului acestor rânduri, cu concursul maestrului de lucru manual, C. Teofănescu şi al elevilor şcolii. 3. Muzeul de la Şcoala Nr.3 de băieţi, cu destul de variat material strâns în două dulapuri mari, este rodul muncii elevilor şi institutorilor şcolii, în frunte cu harnicul director E. Mitru. Nu putem trece cu vederea remarca laudativă faţă de muzeele răsărite pe lângă şcolile de sat. Existenţa lor mărturiseşte strădania unor dascăli spre luminarea trecutului românesc ca şi al frumuseţilor naturale ale ţării noastre şi în continuare, conchide că „spre acestea trebue să ne îndreptăm luarea aminte, ca unele ce sunt, pe nedrept , mai cunoscute“. Afirmaţii, spunem noi, valabile în parte şi în zilele noastre, iar pe meleagurile pline de istorie şi legende a ţinutului de la poalele Olimpului românilor, Ceahlăul, slujitorii învăţământului şi-au adus pe deplin contribuţia în acest domeniu. Stau mărturie bogatele informaţii din arhivă, presa şi memorialistica vremii. Aşadar, să ne bucurăm de astfel de începuturi, ne mai aminteşte dascălul de la Iaşi, „căci cum spune Gr. Antipa în lucrarea sa Reorganisation des Musées d’histoire naturelle (Reorganizarea Muzeelor de istorie naturală) publicată în memoriile secţiunii ştiinţifice seria III, tom IX, din 1934: „Situaţia muzeelor unei ţări dă măsura culturii atinsă de poporul său“. Noi subscriem! şi îndemnul către cei care muncesc pe un astfel de teren să progrese în această îndeletnicire.

Bibliotecile şcolilor primare din urbea Piatra-Neamţ

Profesorul titular definitiv la catedra I-a de limba română, Victor N. Ţăranu, fost director în anul 1938, la şcoala normală de băieţi din Piatra Neamţ, conducătorul revistei Apostolul, al Cercului Didactic din localitate, inserează cu titlul „Biblioteci săteşti şi biblioteci şcolare“, câteva din bibliotecile şcolilor din aşezarea aflată în „triunghiul“ munţilor Pietricica, Bahrin şi Cozla, în revista „Preocupări Didactice- Anul IV.NO.1-2“ din anul 1939. Încă de la început se precizează „organizarea unei biblioteci şcolare cât şi punerea în circulaţie a cărţilor pentru publicul cititor, constituie una din cele mai grele şi meticuloase îndeletniciri (el însuşi bibliotecar la şcoala în discuţie)“. Totodată, trebuie să se ţină seama de gusturile variate ale cititorilor, în vederea contribuţiei la formarea caracterelor prin discernământul cel mai riguros al lecturilor. O bibliotecă trebue, deci, să conţină şi ea cărţi variate, căci altfel nu poate decât să stea totdeauna închisă, ori să fie cercetată rar de vreun specialist. Şi, interesant ar fi ca „o carte de interes general trebue să fie înmânată mai solemn: şcolarilor, la sfârşitul orei de curs; sătenilor, la biserică în sat (şi la oraş), la o consfătuire, specialiştilor , în mod trainic“. Apoi, cititorii „cei mai fervent să fie răsplătiţi prin laude, ori altfel de recompense: o diplomă, de exemplu, dacă cele citite au avut mai ales şi rezultate bune practice. Numai astfel cartea poate constitui pentru om o adevărată hrană sufletească şi un mijloc mai sigur de orientare în viaţă; iar pentru societate ar fi un câştig, căci s-ar lepăda credinţele deşarte, ideile false şi pornirile rele“. Are dreptate profesorul nostru! Face şi o trecere în revistă şi a bibliotecilor mari din ţară: Academia Română cu aproape 400.000 de volume, Biblioteca Universităţii din Cluj cu aproape 500.000 de volume, biblioteci la Tg.Mureş, Alba Iulia, Sibiu, Iaşi, Cernăuţi etc. Toate acestea servesc aristocraţiei culturale, acelui cerc prea restrâns de cărturari care, cu toată marea lor valoare ştiinţifică – nu au pornit încă la popularizarea cărţii. Pentru susţinerea celor afirmate argumentează prin aceea că „înscrierile izolate de până acum, în această direcţie, s-au irosit repede“. Totuşi, remarca că pentru „preoţi şi învăţători era atât de preţioasă revista Albina, Duminica Poporului a profesorului Mehedinţi, apoi conferinţele de la cercurile culturale strânse de Coşbuc, revista Ramura, darurile de la Casa Şcoalelor şi câteva foi judeţene…“. Şi încă ceva: „iniţiativa lui Haret, care a întocmit şi un regulament pentru bibliotecile populare, nu s-a continuat. Acţiunea domnului profesor I. Simionescu pentru popularizarea ştiinţei, prin biblioteca „Cunoştinţi folositoare“, nu au dus la rezultate scontate. A trebuit să vină tot iniţiativa regală cu Fundaţiile regale; revista Albina, precum şi cercurile culturale de la sate şi oraşe, prin tipărirea unor cărţi mai ieftine“. Revenind la situaţia bibliotecilor urbane, în cazul nostru, Piatra – Neamţ, dă ca exemplu „organizarea pe criterii noi, ştiinţifice, catalogarea bibliografică, fişiere cu sertare, după sistemul zecimal al Academiei Române, dar folosindu-se numai literele în loc de cifre la Şcoala Normală de băieţi Piatra Neamţ şi biblioteca liceului Petru Rareş ce are un catalog pe fişe alfabetice, după sistemul obişnuit al bibliotecilor mari, cu precizarea că un rol în modernizarea amintită, cu trimitere la Rareş l-a avut şi istoricul bibliotecii liceului Petru Rareş din Piatra Neamţ, întocmit de domnul C.Turcu, secretarul liceului. Bibliotecile şcolare din Neamţ, atât urbane cât şi rurale „au fost înzestrate la începutul lor de Casa Şcoalelor, apoi de Casa Regală- acelea de pe domeniile Coroanei Bicaz-Cârnu sau de pe vechea moşie regală Broşteni etc“. Dar tot învăţătorii „au fost aceia care s- au gândit la organizarea mai sistematică a bibliotecilor şi au făcut uneori propuneri concrete dându-se exemple printre altele Şcoala Nr.4 fete din Piatra Neamţ cu bibilioteci pe clase; la Şcoala Nr.1 din Piatra Neamţ se află o sală proprie pentru bibliotecă“. În privinţa bibliotecilor din şcolile primare tot învăţătorii, în mare parte şi-au spus cuvântul. „Biblioteca ar trebui să fie, după biserică şi şcoală, a treia instituţie în stat“, cum remarca un slujitor de şcoală. „Cărţile trebuie să împartă lumina, să întreţină obiceiurile, graiul şi credinţa… cărţi de basme şi literare, şi de povestiri istorice din trecutul neamului nostru“. Remarcă, totodată, profesorul Ţăranu, „vechimea unor bibilioteci şcolare din judeţ, ca acelea de la şcoala primară nr.1 de băieţi din Piatra Neamţ-din 1846-; şcoala primară de băieţi Nr.1 din Tg.Neamţ din 1870; din Nemţişor 1884 etc“. Dar iată un tablou de bibliotecile şcolilor primare din Piatra anului 1935, aşa cum reiese din articolul amintit, cuprinzând numele şcolii, anul înfiinţării, numărul volumelor: romane, traduceri, străine, total şi natura cărţilor: literare, ştiinţifice, reviste, total, după cum urmează: 1. Şcoala de băieţi No.1, 1846, 342, 74, 12, 428; 295, 78, 55, 428. 2. Şcoala de băieţi No.3, 1879, 529,57-, 586; 259, 82, 245, 586. 3. Şcoala de băieţi No.4, 1925, 594, 126, -, 720; 522, 198,-, 720. 4. Şcoala de băieţi No.5, 1926, -, -, -, 300; 217, 83, -, 300. 5. Şcoala de băieţi No.6, 1922, 290, 10, -, 300; 266, 34, -, 300. 6. Şcoala de fete No.2, 1931, 115, 10, -, 125; 103, 22, 1, 126. 7. Şcoala de fete No.4, -, 559, 60, 7, 626; 507, 119, 62, 688. 8. Şcoala de fete No. 5, 1929, 170, 10, -, 180; 160, 20,-, 180. 9. Şcoala de fete No.6, 1925, 200, -, -, 200; 200, -, 100, 300. 10. Şcoala mixtă Doamna, 1936, 43, 17, -, 60; 60, -, 30, 90. Aşadar, un număr de biblioteci remarcabile pentru acea vreme, 10, având în total 3718 volume.

Citește știrea

Trending