Contactează-ne

Actualitate

Carmen Cărbunariu, expoziţie la Bibliotecă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ manifestarea are loc în perioada 2 - 15 decembrie ■ evenimentul este dedicat celor „Trei decenii de libertate în România“ ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ găzduieşte, în Sala Cupola, expoziţia de pictură „Culorile iubirii“ semnată de Carmen Cărbunariu, aflată pe simeze în perioada 2-15 decembrie 2019. Artista plastică dedică evenimentul cultural cinstirii celor „Trei decenii de libertate în România“, marcînd astfel aniversarea Revoluţiei din decembrie 1989. Vernisajul va avea loc joi, 5 decembrie, iar prezentarea va fi făcută de poetul Dorin Ploscaru. Expoziţia poate fi vizitată de luni pînă vineri, în intervalul orar 9:00 – 19:00, conform programului Bibliotecii Judeţene. Evenimentul va fi precedat de un moment de muzică susţinut de pianista Oana Cărbunariu şi violonista Estera Cuzuioc. Carmen Cărbunariu expune pentru a doua oară pe simezele Bibliotecii Judeţene Neamţ, după ce a mai fost prezentă aici în luna iulie 2019. Carmen Cărbunariu este un artist plastic care s-a născut în Piatra Neamţ, în anul 1958. Primii paşi în pictură i-au fost îndrumaţi, cu entuziasm şi pasiune, de la vîrsta de 10 ani, de sculptorul Pompiliu Clement. Ulterior, a urmat Şcoala Generală de Muzică şi Arte Plastice din oraşul natal. În decursul anilor de studiu, pictura a devenit pentru ea un mod de exprimare intim şi profund. Deşi finalizează studiile Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, în anul 1980, continuă să-şi dezvolte talentul artistic, cu pasiune pentru Tintoretto, Tonitza, Grigorescu, Michelangelo, Rembrandt şi Gentileschi. În 1999 emigrează în Italia, unde continuă să picteze şi este remarcată de galeristul şi curatorul Bruno Cosignani, care o îndrumă spre diverse expoziţii şi concursuri internaţionale de pictură, unde cîştigă numeroase premii şi aprecieri ale criticilor prof. Manrico Testi, dr. Monica Ferrarini, dr. Sabina Fattibene, prof. Marco Dolfi şi dr. Claudia Boldi. Începînd cu anul 2011, operele pictoriţei Carmen Cărbunariu sunt cotate (în euro) în catalogul bienal „Quotazioni dei pittori e scultori italiani dai 1900 ai nostri giorni“, editat de Asociaţia „II Quadrato“ din Milano, cu recenzii ale recunoscuţilor critici prof. dr. Giorgio Falossi şi prof. dr. Lorenzo Cipriani. În anul 2013, după licenţa susţinută la „Accademia di Belle Arti“ din Carrara, urmează un Master în „Arte Visuale – Pittura“, sub îndrumarea pictorului prof. Giovanni Chiapello, pe care îl finalizează în 2015 cu nota maxima „110 e Lode“, scriind şi un manual practic de pictură, intitulat „Piccolo Trattato di Pittura al olio“. În perioada 2012-2016, pictoriţa colaborează şi cu galeristul şi curatorul Claudio Giannini, preşedintele asociaţiei „Percorsi d’Arte“ Massarosa (Lucca), „Caleidoscopio Art“ şi „Il Quadrato“ (Milano), participând la 19 expoziţii colective. În aceeaşi perioadă, Carmen Cărbunariu este invitată să expună operele în 9 manifestări de gen individuale, organizate în galerii de mare prestigiu, cum ar fi: „L’Agostiniana“ Roma, „Europa“ Camaiore, „Internazionale“ Viareggio, „Complesso Monumentale – Villa Giulia“ Roma, „San Carlo dei Barnabiti“ Florenţa şi „Kunstuntilling Klepp Radhus“ Solavegen, Algard- Norvegia. În decursul anilor, artista a creat peste 200 de lucrări de pictură în ulei, acuarelă, grafică, litografie şi desen. Operele ei au fost publicate în numeroase cataloage, jurnale şi reviste de artă din Italia şi Norvegia, bucurîndu-se de aprecierea publicului, a colegilor artişti şi a criticilor de artă. În anul 2017 se întoarce acasă, la Piatra Neamţ, după o absenţă de peste 18 ani, cu bucuria şi speranţa că în sfîrşit se va putea dedica fără rezerve picturii şi desenului.

Despre Carmen Cărbunariu

„Artist eclectic, cu o personalitate puternică şi o convingere fermă asupra propriilor sale mijloace de expresie artistică, arde paşii întru afirmarea picturii sale. De fapt, tablourile sale sînt rezultatul unei native capacităţi reprezentative şi se întîlnesc cu gusturile unei audienţe tot mai largi, cîştigînd recunoaşteri în domeniu, de prestigiu. Sînt picturi care, la sugestia cromatismelor mereu consonante, bine armonizate, se unesc într-o manieră unică, acum aproape pierdută în Italia, manieră a desenului, prin folosirea cu atenţie a contrastelor, într-un joc subtil de lumini şi umbre, la care se adaugă o funcţionalitate exactă în alegerea detaliilor cu valori simbolice evocatoare. Toate acestea declanşează o empatie profundă cu observatorul fascinat de eficacitatea diferitelor reprezentări şi de claritatea lor extremă de exprimare care evocă ecouri clasice şi provoacă sugestii estetice imediate„ – prof. Manrico Testi, critic de artă, 2010. „Între diversele tematici abordate de Carmen Cărbunariu, «natura moartă» are un loc deosebit, prin strălucirea ce se scurge peste faldurile stofelor din care răsar fructele naturii şi obiectele simple din viaţa cotidiană. Atît este de ajuns pentru ca lumina să pătrundă cu reflexele sale în sticla transparentă, în splendoarea formei şi în conţinutul fluid închis în diverse geometrii şi nuanţe. Sînt ascunse senzaţii ce urmează un desen bogat şi precis în orice detaliu, inspirînd emoţii de gust şi plăcere care favorizează descoperirea frumuseţii simple, sensibilitatea intimă şi vizibilă care este tipică pentru o mare artistă“ -prof.dr. Giorgio Falassi, critic de artă, 2012. „Carmen Cărbunariu, un artist cu o puternică personalitate hiperrealistă, abordează o mare varietate de teme: natură moartă, portretistică, peisaje etc. Arta sa este o cercetare continuă a conceptului de realitate într-un semn pictorial curat ce se demonstrează prin claritatea formei. În faţa operei sale, observatorul este capabil să perceapă mirosul fructelor şi al florilor din natura moartă, îmbogăţit de mici detalii cu valoare simbolică, percepe impulsul şi mişcarea dinamică a cailor portretizaţi, reuşeşte aproape să audă muzica de fundal a dansurilor tipice ţigăneşti, al căror ritm şi energie sînt accentuate de culorile luminoase şi vibrante şi de uşurinţa dansatoarelor clasice. Fiecare tablou are amprenta sa subiectivă, exprimată cu strălucire şi claritate“ – dr. Monica Ferrarini, critic de artă, 2014. „În picturile sale există o dragoste pentru tradiţie, un respect pentru naturaleţea realistă a percepţiei imediate. Se cercetează cu adevărat tot ceea ce se observă şi, mai ales, la nivelul figurilor redate cu acurateţe remarcabilă, cercetînd fiecare detaliu al feţei şi al corpului. Aceste picturi sînt pictate în timp, cu îngrijire infinită, inundate de echilibrul cald al luminilor, reflexe care dezvăluie magia unui vis. lată de ce m-am emoţionat admirînd colecţia picturilor sale, pe care am putut să o văd pînă acum. Carmen Cărbunariu a înţeles că se poate exprima printr-o pictura figurativă de bună calitate, fără a se închide într-un univers de abstracţie pură sau provocare de neînţeles, în care astăzi arta este plină de exemple banale“ – prof. Marco Dolfi, critic de artă, 2016.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Cursul Moldovei e deviat pentru a rezolva criza apei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ compania ApaServ şi Apele Române se află în curs de finalizare a lucrărilor pentru creşterea nivelului hidrostatic din puţurile captării de la Pildeşti ■

Next post
Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Compania ApaServ, care are mari probleme în asigura apă potabilă în zona Roman, furnizînd utilitatea cu preziune scăzută de aproape două luni, din cauza scăderii nivelului hidrostatic în puţurile de la staţia de captare de la Pildeşti, pe fondul secetei, caută soluţii pentru a depăşi acest inconvenient.

Astfel, pentru refacerea pînzei freatice, firma a realizat, împreună cu Apele Române, o lucrare de deviere a albei rîului Moldova.

„Din cauza nivelului scăzut a apei, în puţurile de la Pildeşti, de cîteva săptămîni sîntem nevoiţi să furnizăm apă cu presiune scăzută, noaptea, pentru a putea reface stocul de apă din bazine.

Noi, împreună cu Apele Române, am demarat o lucrare de deviere a Moldovei către puţuri. Lucrarea de amenjare a Moldovei constă în aducerea apei mai aproape de staţia de captare, pe albia veche a Moldovei“, a explicat inginerul Bogdan Curcudel, şef ApaServ, zona operaţională Est.

Şeful staţiei de captare de la Pildeşti, Mihai Tamaş, susţine că deşi lucrarea se află în curs de execuţie, efectele devierii cursului Moldovei încep să se cunoască, deja.

„Moldova are tendinţa de a curge pe o albie nouă, pe care şi-a croit-o în timp, ajungînd spre malul de la Corhana, comuna Dulceşti. Deviind cursul spre albia veche, deja se vede o îmbunătăţire a stratului de apă din pînza freatică, pentru că se formează o barieră, ce asigură menţinerea nivelului în puţurile de captare“, a precizat Mihai Tamaş.

Acesta spune că 2019 este cel mai secetos an din ultimii zece, lucru care a cauzat scăderea nivelului hidrostatic în puţuri, motiv pentru care s-a decis ca soluţie tehnică de rezolvare a problemei prin devierea cursului Moldovei.

Probleme cu apa sînt şi la Tîrgu Neamţ şi în cîteva comune din zonă, despre toate acestea vorbindu-se într-o conferinţă de presă susţinută, la finalul lunii trecute, deVlad Angheluţă, director general ApaServ, Cristian Buzdugan, fost şef al Zonei Operaţionale Est, actual coordonator al Programului Programului Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) şi şeful al Zonei operaţionale Est, Bogdan Curcudel.

„Vorbim de o investiţie care s-a derulat în mai mulţi ani. Primul sector al captării a fost construit în anii 1964-1967, partea a doua între 1975 – 1979 şi captarea de la Simioneşti, Captarea 3, între 1993 şi 1995. (…) În momentul de faţă, funcţionăm cu 76 de pompe“, a precizat Vlad Angheluţă, care a spus că viiturile din 2018 au distrus o bună parte a investiţiilor din zonă şi au afectat una mai veche a Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ.

Criza apei din acest an este cauzată de seceta prelungită, care a scăzut nivelul apei din pînza freatică şi a dus la scăderea nivelului hidrostatic din puţuri.

„Debitul rîului Moldova, în 25 noiembrie era de 8,2 metri cubi pe secundă, în 26 noiembrie, un pic în creştere, de 9,2 metri cubi pe secundă. Dar o medie anuală a debitului rîului în zona captării Plideşti – Simioneşti este de 15 metri cubi pe secundă, deci este vizibil că ne confruntăm cu acest fenomen de secetă.

Aceeaşi situaţie este şi la captarea Lunca-Vînători, care alimentează sistemul din zona Tîrgu Neamţ şi comunele învecinate, unde avem aceleaşi probleme de raţionalizare a consumului. Acolo albia chiar este secată aproape integral, debitul fiind asigurat mai mult de un pîrîu care, la confluenţa cu Ozana, alimentează fronturile de la Tîrgu Neamţ, din 12 puţuri.

Acolo lucrăm cu 8 puţuri, fiind afectată în primul rînd distribuţia apei din zonele înalte din Tîrgu Neamţ, precum şi în comunele: Bălţăteşti, Agapia, Grumăzeşti şi, parţial, Răuceşti“, a mai afirmat Vlad Angheluţă. Acesta a ţinut să precizeze faptul că aceeaşi situaţie o au extrem de multe companii de apă din România, care nu pot ţine pasul înlocuirii conductelor de apă cu măsura în care acestea se uzează, susţinînd că pentru înlocuirea tuturor reţelelor de apă din judeţ ar fi nevoie de bugetul companiei pe 100 de ani.

„Ca să schimbăm la nivel de companie întrega reţea am avea nevoie mîine de 223 milioane lei pentru întreg judeţul, ceea ce reprezintă bugetul companiei pe 100 de ani. Oraşul Roman are probleme mari în ceea ce priveşte reţelele expirate. E vorba de 107 km, adică 83% din total conducte, cu o valoare de înlocuire la 31 decembrie 2016 de 62.893.028 lei.

În Roman, porţiunea de reţele expirate are o lungime de 53,4 km, adică 78% din total, cu o valoare de înlocuire de 21.643 lei“, a mai spus directorul general.

Next post
Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Înlocuirea prefectului a intrat în linie dreaptă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deşi toată lumea se aştepta ca Daniela Soroceanu şi mulţi prefecţi să fie înlocuiţi în şedinţa de Guvern din 5 decembrie, lucrul acesta nu s-a întîmplat ■ surse liberale declară că prefecţii vor fi schimbaţi, în proxima şedinţă, marţi, 9 decembrie ■ la Neamţ rămîne în cărţi George Lazăr, a cărui numire este pregătită tehnic din 19 noiembrie, cînd a devenit funcţionar public la Primăria Roman ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Zilele Danielei Soroceanu în funcţia de prefect al judeţului par a fi numărate. Dincolo de ipocrizia faptului că despre prefecţi şi subprefecţii se zice că ar fi apolitici, în realitate lucrurile stînd altfel, ţinînd cont de faptul că aceşti demnitari, ca şi şefi ai instituţiilor descentralizate sînt reprezentanţii guvernului în teritoriu.

La instalarea guvernului liberal, premierul Ludovic Orban anunţa că prefecţii vor fi iute schimbaţi, foarte mulţi au rămas pe funcţii. Un prim lot , de la Alba, Harghita, Sălaj şi subprefectul de la Arad, a fost schimbat la sfîrşit de noiembrie.

Un al doilea a fost schimbat în şedinţa de Guvern de pe 5 decembrie, fiind hotărîri de încetare a exercitării funcţiilor de prefect pentru Matei Lupu de la Caraş Severin, Ilfov – Mihai Sandu Niţă, Mehedinţi – Nicolae Drăghici (acesta fiind trecut după reţeta clasică drept inspector guvernamental), Suceava – Mirela Adomnicăi.

Încetinirea ritmului de înlocuire, după ce Rareş Bogdan anunţase că reprezentanţii Guvernului în teritoriu urmau să fie schimbaţi în 48 de ore a alimentat şi la Neamţ o serie de zvonuri.

Unul din acestea ar fi că Daniela Soroceanu ar urma să rămînă pe post, ţinînd cont de trecutul său liberal şi de susţinerea care s-ar bucura din partea senatorului Eugen Ţapu.

Contactat , acesta a ţinut să dea asigurări că la mijloc e vorba de o intoxicare şi că nici într-un caz nu o sprijină pe Daniela Soroceanu.

Cît despre prezenţa la ceremonia de 1 Decembrie de la Roman a Danielei Soroceanu, care a trecut în revistă gărzile militare, deputatul Laurenţiu Leoreanu a ţinut să spună că aceasta a participat ca prefect în exerciţiu şi că nu a fost invitată de primarul Lucian Micu.

Surse din PNL spun că în următoarea şedinţă de guvern, de marţi, 10 decembrie, ar urma să fie schimbată şi Daniela Soroceanu, funcţie pe care o va ocupa primvicepreşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, pentru care, de altfel s-au şi făcut „preparativele“, constînd în susţinerea unui concurs de ocupare a postului de şef Serviciu Control Calitate şi Monitrorizare Mediu şi Marketing Instituţional, la Primăria Roman, promovat în 19 noiembrie, cînd a fost admis cu 97,5 puncte la scris şi 10 la oral.

George Lazăr este avocat, a absolvit Facultatea Petre Andrei din Iaşi, a fost viceprimar al Romanului, timp de doi ani, în timpul primului mandat de primar  al lui Laurenţiu Leoreanu. A mai fost prefect al judeţului în 2013, fiind susţinut de liberalul Dorinel Ursărescu, la vremea respectivă preşedinte al PNL Neamţ şi urmîndu-se aceeaşi „reţetă“ de angajare la Primăria Roman, pe un post de funcţionar public.

La vremea respectivă era  cel mai tînăr prefect, avînd doar 32 de ani, aşa cum de altfel a fost şi cel  mai tînăr viceprimar în perioada decembrie 2011-iunie 2012.

„Îi vom schimba, dar nu am vrut să-i schimbăm (pînă atunci – n.r.) să nu se spună că vrem să afectăm procesul electoral, ei pregătiseră alegerile şi i-am lăsat să-şi îndeplinească atribuţiile, astfel încît să fie alegeri corecte şi să nu existe nici un fel de problemă. Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, orice Guvern are dreptul de a-şi alege proprii reprezentanţi în teritoriu“, declara Ludovic Orban într-o vizită făcută înainte de alegerile prezidenţiale în judeţul Olt.

Şi mai vorbea despre schimbarea şefilor instituţiilor deconcentrate: „Să nu-şi imagineze cineva că dacă a cîştigat un concurs pe vremea PSD-ului mă poate împiedica să-l schimb din funcţie, dacă nu e bun şi dacă nu-şi face treaba“.  Aceleaşi surse liberale susţin că după schimbarea prefecţilor vot urma instituţiile descentralizate.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Actualitate

Sabia lui Ştefan primită de la papa Sixt, expusă la Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un ceremonial militar şi religios a avut loc ieri, la statuia domnitorului din Parcul Central ■ replica armei va putea fi văzută pînă pe 12 decembrie, la Muzeul de Artă ■ sabia originală primită de la papa Sixt al VI-lea după bătălia de la Vaslui este la Istanbul, la Muzeul Topkapî ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

În cadrul unui ceremonial militar şi religios desfăşurat ieri, în oraşul de sub Pietricica, a fost prezentată o replică fidelă a sabiei domnitorului ştefan cel Mare.

Evenimentul a avut loc lîngă statuia voievodului din centrul oraşului, foarte aproape de Curtea Domnească ctitorită cu cinci secole în urmă de domnitorul care şi-a legat numele şi de ţinutul Neamţului.

Sabia aflată în custodia Ordinului Militar Sfînta Maria – Creştin Ortodox din Braşov va putea fi văzută pînă pe data de 12 decembrie, la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ.

Ceremonia a fost organizată în contextul împlinirii a 101 ani de la înfăptuirea Marii Uniri şi a fost organizat de către Inspectoratul de Jandarmi general de brigadă Constantin Stavăr Neamţ, cu sprijinul Inspectoratului Nicolae Titulescu Braşov, Ordinului Militar Sfănta Maria, în colaborare cu Primăria Piatra Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean.

„Replica sabiei lui ştefan cel Mare şi Sfînt a fost adusă în România în urma demersurilor efectuate de către cîţiva patrioţi români din cadrul Jandarmeriei, Ordinului Militar Creştin Ortodox Sfînta Maria şi Casei de Comerţ Balcanice, care îşi are sediul la Braşov. Mulţi români care au mers în Turcia au văzut această sabie la Muzeul Topkapî.

Este unul dintre cele mai preţioase obiecte rămase de la domnul Moldovei. A fost primită de Ştefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaştere a rolului Moldovei în apărarea creştinătăţii”, a declarat sergentul-major Magdalena Gabriela Muraru, purtător de cuvînt al Jandarmeriei Neamţ.

Despre original se ştie că este realizată din oţel de Toledo, cel mai bun material existent în perioada feudală pentru fabricarea armelor. Mînerul în forma de cruce şi îmbrăcat în fir de argint împletit este împodobit cu stema Moldovei.

Lungimea totală a armei este de 125 de centimetri, al lamei de 102 cm şi cîntăreşte 2,5 kilograme. Mînerul sabiei se termină cu un buton aplatizat sub formă de disc, placat cu aramă, pe faţa superioară fiind inscripţia: „Eu domnul Ştefan, voievod!“ şi semnul crucii.

Circulă două variante despre modul cum sabia a ajuns la Istanbul. Conform uneia dintre ele, sabia a fost trimisă chiar de Ştefan cel Mare sultanului, în ultimii ani de domnie, ca recunoaştere a meritelor unui adversar redutabil, sau strict din raţiuni de strategie politică în ton cu vremurile.

Se mai spune că sabia a luat calea Istanbulului la sfîrşitul primei domnii a lui Petru Rareş, fiul lui ştefan cel Mare. Acesta a încercat să redeschidă lupta cu imperiul, în 1538, dar campania sultanului Soliman Magnificul a dus îndepărtarea voievodului.

Otomanii au impus ca domn în Moldova pe ştefan al V-lea, zis şi Lăcustă-Vodă (din cauza unei invazii de insecte din timpul său), iar trupele turceşti au jefuit tezaurul, luînd şi sabia lui Ştefan.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Trending