Contactează-ne

Administrație

Care sînt priorităţile noului şef al Poliţiei Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

n comisarul şef Neculai Catană este comandant interimar pe o perioadă de 6 luni n ofiţerul a fost de-a lungul timpului şeful Serviciului Rutier şi a celui de Ordine Publică n are la activ două misiuni internaţionale, una în Kosovo şi una în Afganistan n „Cît priveşte priorităţile, că ne vom axa pe coordonarea activităţilor legate de sezonul rece şi pe ceea ce înseamnă siguranţa cetăţeanului“, a declarata Neculai Catană n

Începînd de marţi, 3 decembrie, la comanda Inspectoratului Judeţean de Poliţie, a fost împuternicit, de către conducerea Inspectoratului General al Poliţiei, comisarul Neculai Catană, care va îndeplini această funcţie pentru o perioadă de interimat de şase luni.

Contactat de redactorii „Monitorul“, abia ieşit din prima videoconferinţă cu cei din fruntea IGPR, noul comandant a declarat:

„Începînd de ieri (marţi, 3 decembrie – n.r.) am fost împuternicit ca adjunct al şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ şi totodată desemnat la conducerea IPJ Neamţ. Ceea ce vă pot spune despre această împuternicire este faptul că am mai fost o dată numit pe aceeaşi funcţie, la finalul anului 2017.

Cît priveşte priorităţile, vom continua obiectivele stabilite la nivelul IJP  Neamţ, şi că ne vom axa, în perioada care vine, pe coordonarea activităţilor legate de sezonul rece.

Vom efectua şi evaluările pe care Serviciul Rutier le va face pe drumurile judeţene, comunale şi naţionale pentru a preîntîmpina orice evenimente nedorite. Celelalte obiective sînt centrate, toate, pe ceea ce înseamnă siguranţa cetăţeanului“, a declarat comisarul şef Neculai Catană.

Referitor la soarta comisarului şef Victor Vlad, al cărui nume era vehiculat drept ocupant al scaunului de şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ, comisarul şef Catană a ţinut să precizeze faptul că „împuternicirea domnului comisar Vlad Victor a încetat începînd cu data de marţi, 3 decembrie“, adăugînd faptul că acesta se va întorce pe funcţia de şef al Poliţiei Tîrgu Neamţ.

Ofiţer de carieră, Neculai Catană are experienţă în domeniu, de-a lungul timpului fiind şeful Serviciului Ordine Publică, şeful Serviciului Rutier Neamţ, iar o vreme a fost adjunct al Poliţiei Neamţ. Are în CV o misiune în Kosovo şi una în Afganistan.

Motociclismul şi accidentele

În timpul liber este pasionat de motociclism, una care de-a lungul timpului i-au adus două accidente de circulaţie.

Unul dintre ele, care l-a ţinut luni bune la pat, a avut loc pe 10 iulie 2009, în comuna băcăuană Oituz, pe drumul care face legătura între localităţile Bacău şi Oneşti.

Comisarul Catană conducea o motocicletă Suzuki pe direcţia Bacău-Oneşti. Ajuns în satul Ferăstrău, ofiţerul avea să fie victima unei manevre greşite a unui tînăr vrîncean, care conducea un autoturism de teren Hyundai Terracan. Din primele cercetări a reieşit că vrînceanul se angajase în depăşirea unui alt autovehicul şi cum din sens opus se apropia o altă maşină, a forţat intrarea pe banda sa de mers, moment în care a acroşat motocicleta condusă de comisarul Catană.

Şi-a continuat drumul ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat, el fiind depistat rapid de poliţiştii oneşteni. Accidentul a dus la rănirea gravă a comisarului Catană, acesta suferind o fractură de tibie la piciorul drept şi multiple traumatisme. Ofiţerul a fost transportat la Spitalul Oneşti, iar de aici a fost transferat la o clinică ieşeană unde a fost supus unei complicate intervenţii chirurgicale.

A urmat un proces la Judecătoria Oneşti şi apoi la Curtea de Apel Bacău, unde s-a dat şi sentinţa definitivă. Magistraţii au judecat recursul înaintat atît de poliţist, în calitate de parte vătămată, dar şi de inculpat şi asigurator. Dacă în ceea ce priveşte pedeapsa aplicată şoferului vinovat nu s-a produs nici o modificare faţă de sentinţa judecătorilor oneşteni, altfel au stat lucrurile în cazul sumelor acordate cu titlu de daune morale şi materiale.

Concret, instanţa a admis recursurile declarate de recurentul-inculpat şi de recurentul asigurator împotriva sentinţei Judecătoriei Oneşti, numai cu privire la cuantumul despăgubirilor civile acordate, în raport de gradul culpei părţilor.

„Reduce cuantumul sumelor la care a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă după cum urmează: a) de la suma de 175.000 lei, la suma de 125.000 lei, cu titlul de daune morale, către partea civilă Catană Neculai; b) de la suma de 10.080 lei, la suma de 7.200 lei, cu titlul de daune materiale, către partea civilă Catană Neculai; c) de la suma de 14.000 lei, la suma de 10.000 lei, cu titlul de daune morale, către partea civilă Amarinei Ioana Irina; d) de la suma de 114,38 lei, la suma de 81,70 lei, către partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan Iaşi şi; e) de la suma de 38,50 lei, la suma de 27,50 lei, către partea civilă Spitalul Onesti“, se arăta în hotărîrea Curţii de Apel Bacău.

După ce şi-a revenit, în anul 2010, Neculai Catană a plecat în misiune, în Kosovo. Celălalt accident de circulaţie a avut loc în anul 2012, în localitatea Alexandru cel Bun.

Atunci a căzut cu motocicleta după ce a încercat să evite un cîine. Şi atunci a suferit leziuni grave, fracturîndu-şi ambele mîini. S-a refăcut şi în urma acestui accident, iar în aprilie 2015 a plecat în misiune, în Afganistan.

Legenda FOTO: Neculai Catană, pe vremea cînd era şeful Serviciului Rutier

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. andrei

    5 decembrie 2019 at 5:12 PM

    Interesant CV-ul! Nu cred că există (sau a existat) în toată țara vreun inspector șef cu atâtea oase rupte din pasiune. Un profesionist prin a cărui numire nemțenii nu vor avea decât de câștigat. Succes!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Cultul personalităţii la CJ Neamţ, plătit scump şi ilegal

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n acestea sunt concluziile Curţii de Conturi n 104.087,50 lei au fost cheltuiţi ilegal pentru articole şi producţii TV şi realizarea de fotografii pentru un beneficiu de imagine al preşedintelui CJ n "întreţinerea" paginii de Facebook a CJ a costat 70.000 de lei n

175.000 de lei. Sau un miliard şapte sute cincizeci de milioane de
lei vechi. Sau 36.000 de euro. Aceasta este suma despre care
inspectorii Curţii de Conturi, care au realizat un control la Consiliul
Judeţean Neamţ pentru anul 2019, spun că a fost cheltuită ilegal în
principal pentru a aduce un beneficiu de imagine preşedintelui CJ
Neamţ, Ionel Arsene.

Banii, publici evident, au fost cheltuiţi în
principal pentru a crea o imagine pozitivă preşedintelui CJ, spun cei
de la Curtea de Conturi.

Astfel, aceştia concluzionează că „valoarea
erorii constatate este de 104.087,50 lei reprezentând cheltuieli
efectuate de entitate cu nerespectarea prevederilor legale, astfel:
suma de 69.819,50 lei pentru articole de presă şi producţii TV;
suma de 34.268 lei pentru servicii profesionale de fotografie”.
Aproape 3.500 de fotografii, apropos.

Alte vreo 70.000 de lei au fost
scoşi din bugetul „nemţenilor mei” pentru plata serviciilor de
externalizare a întreţinerii şi actualizării paginii entităţii pe reţeaua
de socializare Facebook. Cum s-ar zice, dai un ban, dar ieşi în
faţă… pe Facebook.

Dar să cităm din „Decizia nr.28 din 11.09.2020 privind înlăturarea
deficienţelor constatate şi consemnate în Raportul de audit nr. 20-
14956 din 10.07.2020, încheiat în urma acţiunii de audit financiar al
contului de execuţie bugetară pe anul 2019 la nivelul Unităţii
Administrativ Teritoriale Judeţul Neamţ”.

„Urmare a verificărilor efectuate la categoria de operaţiuni
„Cheltuieli cu reclamă şi publicitate”, în valoare totală de 178.536
lei, s-a constatat că, pe întreg parcursul anului 2019, entitatea
verificată a efectuat plăţi din buget, cu nerespectarea prevederilor
legale, pentru cheltuieli reprezentând contravaloarea articolelor de
presă, materiale cu referire la promovarea, prin preşedintele CJ
Neamţ, a realizărilor proprii, a realizărilor consiliului judeţean
privind investiţiile, a vizitelor efectuate de miniştri în judeţ, inclusiv
declaraţiile acestora, a inaugurării unor clădiri, precum şi reportaje
difuzate prin intermediul televiziunilor”. Deci plăţi făcute cum? Cu
nerespectarea prevederilor legale.

Pentru ce? Aflăm imediat:
„Informaţiile publicate în mass-media (online, tiparită, posturi TV
locale), în baza comenzilor făcute de UATJ Neamţ, cum ar fi spre
exemplu: anunţarea realizărilor autorităţilor locale prin demnitarii
săi, vizitele miniştrilor în judeţul Neamţ, inclusiv declaraţiile
acestora, inaugurarea unor clădiri cu orice scop, diverse
evenimente prin care reprezentanţii autorităţii locale urmăresc
publicitatea proprie pe seama fondurilor publice, nu reprezintă
informaţii pentru a căror transmitere se impune a se efectua plăţi
din bugetul unităţii administrativ teritoriale”.

Fotografii de zeci de mii de lei

Tot în documentul menţionat se mai precizează: „Pe parcursul
anului 2019, UATJ Neamţ a utilizat fonduri bugetare aferente
categoriei de operaţiuni „Cheltuieli cu bunuri şi servicii, paragraful
51.02.01.03 – „Autorităţi executive”, alineatul 20.01.30 – „Alte bunuri
şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare”, pentru activităţi care nu
sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute de
actele normative, respectiv de cele care îi reglementează
activitatea. Astfel, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 34.268
lei reprezentând contravaloare servicii de fotografie. (…)

În baza
rapoartelor de activitate (nedatate şi fără numere de înregistrare),
aferente celor două contracte, au fost predate responsabilului
mass-media din cadrul CJ Neamt un număr total de 3.489 fotografii.
Având în vedere că în referatele de necesitate s-a menţionat că
scopul fotografiilor profesionale este acela de a însoţi informaţiile
difuzate către mijloacele de informare mass-media, de a fi
distribuite pe reţelele de socializare, pe site-ul oficial al instituţiei
sau pe alte portaluri, este foarte puţin probabil ca fiecare fotografie
din cele 3.489 de bucăţi să fi fost şi utilizată în scopul declarat. De
menţionat este că, de regulă, articolele publicate în presa online şi
tipărită sunt însoţite de fotografii care îl plasează pe preşedintele CJ
Neamt în diverse momente, de cele mai multe ori. (…)

S-a procedat
la vizualizarea fotografiilor predate CJ Neamţ, ocazie cu care s-a
constatat că au fost fotografiate diverse întîlniri ale reprezentanţilor
CJ Neamţ, diverse evenimente organizate de CJ, obiective de
investiţii, inclusiv prezenţa preşedintelui CJ la inspecţia acestor
obiective, dar şi şedinţe de consiliu judeţean, evenimente ca Ziua
Comunei Piatra Şoimului, Zilele Comunei Borleşti, petrecerea
personalului CJ Neamţ. (…) Conform Regulamentului de organizare
şi funcţionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean
Neamţ, Biroului Guvernanţă Corporativă, Comunicare şi Imagine îi
revine sarcina de a realiza materiale de prezentare şi imagine a
Consiliului Judeţean Neamţ şi materiale foto-video, care urmează a
fi puse la dispoziţia mass-media, a altor persoane fizice sau juridice
interesate sau publicului larg, prin postarea pe site-ul entităţii şi pe
reţelele de socializare.

Avînd în vedere cele descrise se
concluzionează că materialele difuzate prin mijloacele mass-media
(presa scrisă tipărită, online şi producţii TV difuzate pe posturile
locale de televiziune) au avut ca scop nedeclarat conturarea
vizibilităţii publice în favoarea unor persoane prin promovarea unor
activităţi ale instituţiei, cum ar fi cea de investiţii”.

Şi concluzia care
descrie clar că a fost vorba despre bani cheltuiţi pentru cultul
personalităţii: „Astfel, plăţile constatate ca prejudiciu de echipa de
audit nu au fost efectuate în strictă concordanţă cu prevederile Legii
nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public,
deoarece materialele publicate în presa online, ziare tipărite şi
producţii TV au avut scopul de promovare a unei imagini pozitive a
demnitarului – preşedintele CJ Neamţ, prin redarea declaraţiilor
acestuia, prin anunţarea realizărilor autorităţilor locale, în special pe
linie de investiţii, a vizitelor de miniştri şi a altor diverse evenimente
prin care s-a urmărit publicitatea proprie pe seama fondurilor
publice”.

Dar pagina de Facebook nu „merită” 70.000 de lei?

Ş ca să fie treaba, treabă, cei de la Curtea de Conturi vorbesc şi de
două contracte de 35.700 lei fiecare pentru pagina de Facebook.
Şi spun aşa: „Prin urmare, deşi la nivelul aparatului de specialitate
al Consiliului Judeţean Neamţ existau compartimente funcţionale cu
atribuţii clar definite în regulamentul de organizare şi funcţionare
aprobat prin hotărâre a autorităţii deliberative privind activităţile de
comunicare, promovare a imaginii prin actualizarea, administrarea,
întreţinerea şi dezvoltarea paginii web găzduite pe reţeaua de
socializare Facebook, entitatea auditată a contractat şi a plătit un
terţ operator economic pentru prestarea unor activităţi care se
regăsesc în fişele de post ale personalului din cadrul Direcţiei de
Dezvoltare Turistică şi Guvernanţă Corporativă şi Compartiment
Baze de Date. (…)

De asemenea, este de notorietate faptul că atât
crearea, cât şi actualizarea, administrarea, întreţinerea şi
dezvoltarea unei pagini pe reţeaua de socializare Facebook sunt
gratuite şi la îndemâna oricărui utilizator de internet, cu atât mai
mult cu câ la nivelul Consiliului Judeţean Neamţ, pe baza cerinţelor
specifice posturilor din domeniul comunicăriişi imaginii, a fost
recrutat şi angajat personal calificat şi apt să asigure ducerea la
îndeplinire a acestor cerinţe.

În loc de final

În concluzie: bani mulţi pentru imaginea domnului preşedinte, bani
mulţi pentru servicii pe care CJ le putea obţine de la proprii
angajaţi, pe care oricum îi plătea tot din banii noştri. Chiar când se
pregătea toată şmecheria cu banii de publicitate, acum vreo doi ani,
Monitorul de Neamţ a scris mai multe articole pe această temă.
Unul din ele cu titlul „Cît sînt dispuşi şefii CJ să plătească pentru a fi
pupaţi în fund?”. Link aici: http://monitorulneamt.ro/cit-sint-dispusi-sefii-cj-sa-plateasca-pentru-a-fi-pupati-in-fund-banii-de-reclama-sau-toate-site-urile-sa-apeleze-la-mine/
Iată că ne spune acum Curtea de Conturi cât au
fost dispuşi să plătească.

Citește știrea

Actualitate

Mugur Cozmanciuc: Vom construi în judeţul Neamţ un Centru Naţional de Sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

n „pentru sănătatea nemţenilor avem la dispoziţie 100 milioane de euro”, a declarat Mugur Cozmanciuc

Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ nu mai corespunde nevoilor momentului. Degeaba oamenii dau zilnic dovadă de dedicare în munca dificilă pe care o fac, dacă dotările, echipamentele şi chiar clădirea în sine sunt neconforme cu un act medical de calitate.

Cazuistica din Neamţ depăşeşte cu mult parametrii medii de la nivel naţional pe oncologie, afecţiuni hepatice, afecţiuni cardio-vasculare (fiecare este cu circa o treime mai mare) şi obezitate (cu 60% mai mare). Numărul de paturi disponibile în unităţile spitaliceşti este cu 22% mai mic decât media regiunii de Nord-Est, iar numărul de contracte pentru servicii ambulatorii este cu 40% mai mici decât media regiunii.Aceste lucruri indică faptul că este nevoie de reconfigurarea completă a serviciilor de sănătate în sistem public din Neamţ.

 

 În planul de guvernare locală al lui Mugur Cozmanciuc, candidatul PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, elementul central de la capitolul referitor la sănătate este înfiinţarea unui Centrul Naţional de Sănătate în Neamţ. Acest centru este un proiect integrat format din:


– un Complex Spitalicesc multidisciplinar la Piatra Neam
ţ

– un Institut de Boli Cardiace la Roman

– centre balneoclimaterice de tratament şi recuperare la Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi, Târgu Neamţ şi Ceahlău

– centre de îngrijire a vârstnicilor în multiple localităţi din judeţ

 

“Centrul este practic proiectul care va însemna, pe de o parte, construcţia unui spital nou, care să fie funcţional şi adaptat cerinţelor actuale, de partea cealaltă va însemna clar, folosirea tuturor resurselor pe care le are judeţul Neamţ din punct de vedere al spaţiului geografic în care se află. Mă refer aici la un complex integrat, care să folosească resursele naturale aferente zonelor Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi. Nu în ultimul rând, acest Centru Naţional de Sănătate va însemna o gândire unitară, o gândire care să aibă clar o singură idee în dezvoltarea sănătăţii în judeţul Neamţ, susţinerea sănătăţii în judeţul Neamţ, prin dezvoltarea unor investiţii în spitalul municipal Roman, Bicaz şi spitalul judeţean. În felul acesta încercăm să venim complementar şi să integrăm proiectul de sănătate cu o coordonare directă pe care ministerul o are pentru a construi un spital în judeţul Iaşi”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

 

Construirea unui spital privat în judeţul Neamţ, sub egida Mitropoliei

 

Un alt proiect pe care îl are în vedere Mugur Cozmanciuc  este construirea unui spital privat la Piatra Neamţ, sub egida Mitropoliei. Acest proiect a prins deja contur şi Mugur Cozmanciuc alături de Mihai Archip şi Marius Apopei, candidaţii PNL pe lista consilierilor judeţeni, au primit binecuvântarea de la Înalt Preasfinţitul Teofan pentru a-l pune în practică.

”Va fi un spital de paleaţie, cu două secţii: îngrijiri paleativeşi recuperare, iniţial cu 110 paturi şi 25 de specialităţi în ambulatoriu, cu medici gata pregătiţi să vină şi să-şidesfăşare activitatea şi la Neamţ. Am primit binecuvântare de la Mitropolitul Teofan să atragem resursele necesare. Am identificat terenul unde va fi amplasat: pe fostul stadion Relonul. Acest spital va avea o componentă socială generoasă, chiar dacă este un spital privat. În momentul de faţă, se află la faza de studiu de fezabilitate. Resursele financiare sunt prin Compania Naţională de Investiţii, fonduri europene şi cine va vrea va putea face donaţii”, a declarat candidatul PNL la preşedinţia CJ Neamţ.

 

Spitalul Regional de la Iaşi va fi cel mai modern şi mai bine dotat spital din regiunea Moldovei, dar el nu va prelua funcţiile altor unităţi sanitare din zonă. Spitalul de la Iaşi va oferi tratamente care necesită un grad de complexitate ridicat, pentru care în prezent pacienţii sunt trimişi în zone îndepărtate, precum la Bucureşti sau chiar peste hotare. Gama largă de patologii care vor fi acoperite de mega-spitalul din Iaşi nu reprezintă o oprire a altor investiţii în spitale din judeţele Moldovei, o spune chiar ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru: “noi trebuie să înţelegem că dezvoltarea unui spital la nivel de regiune nu ne-am oprit cu dezvoltarea în fiecare judeţ în parte. Rămâne, conceptual, o prognoză medicală pe care trebuie să o desfăşurăm şi în judeţul Neamţ. Ne referim la un nou spital de urgenţă nou, la acest centru de sănătate, la reabilitarea a tot ce înseamnă spitalul din Bicaz, la o reaşezare a spitalului din Roman şi să nu uităm reevaluarea şi capacitatea de adaptare la necesarul de activitate medicală şi a celui din Târgu Neamţ”.

Faţă de nivelul scăzut la care se află acum sănătatea din judeţ, proiectul chiar este unul ambiţios. În prezent, sistemul medical din Neamţ este unul deficitar, de o calitate scăzută, cu echipamente învechite, iar pentru un caz care necesită tratament mai aparte, pacientul trebuie să se ducă în alte oraşe, în care poate găsi ceea ce are nevoie. Acest lucru l-a subliniat şi Andrei Carabelea, candidatul PNL pentru primăria Piatra Neamţ: “Judeţul Neamţ oferă servicii medicale precare, trebuie să schimbăm acest lucru. Cauza nu este dată de cadrele medicale, nu este vina doctorilor, asistenţilor de la Spitalul Judeţean Neamţ pentru felul în care sunt trataţi pacienţii din Piatra Neamţ şi Neamţ. Este vina unui sistem de management deficitar condus cu bocancul de un baron local, care a condus iresponsabil şi nu are niciodată în vedere sănătatea oamenilor, ci doar buzunarele cumetrilor. Spitalul Judeţean Neamţ este unul bolnav, avem nevoie de însănătoşirea acestui sistem”. Iar de la acest nivel de subzistenţă medicală, putem ajunge la a fi o forţă medicală, adică să avem în judeţ turism medical.

Turismul medical este compus nu doar din oferirea de servicii medicale turiştilor aflaţi în vizită într-o regiune, ci se referă la călători atraşi tocmai de serviciile medicale oferite de un anumit oraş. Românii se duc de regulă în turism medical la Viena sau la Istanbul, unde pot primi îngrijiri de calitate, cu echipamente de ultimă generaţie. România este o ţară din care oamenii pleacă în alte ţări pentru servicii medicale de calitate, chiar dacă la preţuri mai mari. Iată că există planuri care să ne poată transforma într-o ţară în care pacienţi străini să vină la tratament. Este posibil, dacă există facilităţile pe care turismul internaţional de profil le necesită: spitale bine dotate care să ofere servicii de calitate. Sigur că turismul medical este doar o ramură a turismului, aşa că turistul medical se poate transforma în zilele pe care le are la dispoziţie într-un turist-vizitator, lucru care va creşte industria de profil. Doar că, pentru un turism funcţional (indiferent de care ar fi) este nevoie de o infrastructură de transport. Soluţia stă în dezvoltarea judeţului, iar asta se află tot în planul de guvernare locală a lui Mugur Cozmanciuc, la capitolul referitor la transporturi: avem nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de drumuri judeţene de calitate. Iar pentru lărgirea ariei de deservire a noului spital judeţean, este nevoie de heliporturi pentru urgenţe. De asemenea, obiectivele turistice pe care judeţul le oferă, trebuie să fie reabilitate, frumos prezentate şi uşor de găsit.

Impactul acestui Centru Naţional de Sănătate va fi unul major pentru domeniul medical din Neamţ. În primul rând se vor acoperi necesităţile medicale existente în judeţ, pentru care nemţenii pleacă la tratament în alte oraşe (sau, cei cu dare de mână: în alte ţări). Apoi, apariţia personalului medical performant şi a tehnologiei de ultimă generaţie. Pacienţii vor avea astfel acces la servicii medicale gratuite de înaltă calitate, va creşte calitatea şi speranţa de viaţă.

Dar, toate aceste lucruri costă, iar Neamţ nu este tocmai cel mai bogat judeţ din ţară. Nu doar că suntem unul dintre judeţele subdezvoltate, dar stăm şi prost la absorbţia fondurilor europene, singurii bani gratis pe care cineva ni-i dă ca să ne dezvoltăm, iar actuala conducere a CJ nu este capabilă să îi acceseze. Banii, aşadar, există, dar trebuie accesaţi cu cap. “Vă asigur că sunt finanţări de la nivel european, după cum şi finanţări de la nivel guvernamental. Proiectul Centrul Naţional de Sănătate Neamţ va putea să atragă în judeţ finanţări de 100 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor existente şi pentru a dezvolta pentru cele care, în momentul de faţă sunt nefuncţionale complexe balneoclimaterice sau centre de îngrijire a persoanelor vârstnice. Acest lucru se poate face şi în parteneriat cu mediul privat. În acest mod încercăm şi suntem alături de cetăţean şi pe domeniul sănătăţii. CJ şi primăria vor avea în vedere ca în perioada 2020-2024, judeţul Neamţ să fie un pol de dezvoltare a turismului medical în judeţul Neamţ”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

Referitor la finanţarea acestui proiect, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a precizat: “Susţinerea Ministerului Sănătăţii, atât ca implicare, ca partener, cât şi ca implicare în consilierea în atragerea de fonduri europene pe care le avem la dispoziţie. Avem un program operaţional de sănătate care are în acest moment 4 miliarde la dispoziţie, haideţi să ne asumăm şi să implementăm nişte proiecte care să poată dezvolta viaţa medicală din judeţul Neamţ”.

Planuri sunt, bani există dar trebuie accesaţi, mai este nevoie doar de un factor politic aflat în poziţia care trebuie. Asta face ca realizarea acestui proiect să nu stea în niciuna dinte aceste considerente – oricât de relevante ar fi – ci în votul nostru. Contează pe cine punem în scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean şi ce partid va avea majoritatea în CJ. Astfel, stă în puterea noastră să punem lucrurile în mişcare, alegând încă patru ani de stagnare per total, iar pe sănătate aceleaşi servicii mai proaste ca în lumea a treia, sau alegem patru ani de dezvoltare, iar pe sănătate să avem parte de servicii de calitate.

Citește știrea

Trending