Contactează-ne

Prima pagină

Calendarul bunicului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ „Ce întîmplări pline de taină erau în calendarul din copilărie...“, Ştefan Mitroi

„O clipă furată eternităţii“, aşa numea calendarul bunicul meu, Nicolae, Moş Culiţă Dascălul, cum îl cunoştea satul. Iar viaţa, continua el, omul şi-a organizat-o după rînduiala pe care Dumnezeu a aşezat-o în Creaţie. Soarele, luna, stelele, zilele, nopţile, Cosmosul întreg i-a fost ghid în viaţă. Şi „ghidul“ acesta, omul l-a numit calendar. Pentru timpul trăit cu Dumnezeu, pentru timpul sfînt, creştinul are Calendar bisericesc. Calendarul acesta, calendarul bunicului de sub icoanele din casa de ospeţie, măsoară timpul sacru al mîntuirii noastre. Marile sărbători – Crăciunul, Paştile, Rusaliile, hramul bisericii, fac ca Dumnezeu să se simtă pretutundeni: în aer, în pămînt, în văzduh, în cele ce se văd şi cele ce nu se văd, dar se simt pretutindeni. Iar sfinţii, casnicii lui Dumnezeu, ne zîmbeau… în fiece zi din calendar, devenind casnicii, prietenii noştrii. Cu bunicul, sfinţii, fie ei mari – cu literă roşie, fie mai mici – cu literă neagră -, nu se plictiseau acolo, în calendar, niciodată. Ca şi sfinţii din icoane. Cu ei seară de seară îngenuncheat în faţa lui Dumnezeu, bunicul stătea la o stare de vorbă în rugăciune cu sfinţii care-i ştiau bucuriile, necazurile, neliniştile şi frămîntările, îl mîngîiau şi sfătuiau. Datorită bunicului şi sfinţii din Calendarul lui erau bine informaţi. Ştiau de la el tot ce se întîmpla în casă, în satul, în tot universul lui. Lumea Cerului din Calendar şi lumea bunicului de pe pămînt se cunoşteau, se înţelegeau, se ajutau respirînd împreună. Bunelul îşi ţinea sfinţii la curent cu tot ce se întîmpla în lumea lui: lua repede creionul, „plumbul“, cum spunea el, şi însemna pe calendar lucruri pe care sfinţii trebuiau neapărat să le ştie! A plouat din belşug toată ziua de Sînta-Maria Mare? Bunicul scria seara, sub a 15 zi a lui Gustar, în ziua de pomenire a Adormirii Maicii Domnului: „După două luni de secetă mare, a dat Măicuţa Domnului şi a plouat exact cînd şi cît trebuia la «legatul» porumbului“. Şi Măicuţa Domnului nu se supăra! Nici n-avea de ce. Era felul bunicului de-ai mulţumi că se făcea mămăliga şi avea cu ce-şi hrăni „coconii“, cum îi plăcea să ne spună nouă, nepoţilor. Odată, de Sfîntul Ilie, sub ziua de pomenire a sfîntului, a însemnat aşa ca pentru istorie: „Azi a fătat vaca!“. Era un fel de a-şi cere iertare Sfîntului, că n-a fost de dimineaţă la Sfînta Liturghie, de la care lipsea foarte rar. Şi Sfîntul nu s-a supărat, n-a trăznit şi fulgerat cum ştiam eu c-o face. Dimpotrivă, a însemnat fruntea viţelului cu o stea mare şi luminoasă ca acelea de pe nopţile cerului. Apoi, seara noi toţi, copiii şi nepoţii, adunaţi moviliţă beam cîte o cană de lapte cald şi dulce. Cald şi dulce, ca zîmbetul bunicului. Altădată, chiar în noaptea de Paşti, a ars casa lui Piţigoi, lăutarul din capul satului. Cînd au ajuns acasă, el şi puradeii lui au găsit casa în flăcări. Şi bunelul a însemnat asta în calendar, dînd de veste sfinţilor. Se vede treaba că şi sfinţii şi sătenii s-au înţeles şi-au pus mînă de la mînă, pentru că înspre toamnă, pe la ziua Crucii, bunicul însemna bucuros în Calendar: „Azi părintele Constantin a sfinţit casa nouă a lăutarului Piţigoi, Doamne-ajută!“. Doamne ce lume frumoasă era pe atunci… Iar cînd Dumnezeu Drăguţu’ dăruia familiei vreo Nuntă sau vreun Botez, duminica după Sfînta Liturghie în bătătura casei, pe lîngă săteni şi neamuri, scoborau din calendar şi Sfinţii zilei, îmbrăcaţi în iţari, cămeşă şi bentiţă tricoloră, dănţuind cu toţii de mai mare dragul. Aşa îmi închipuiam eu, minte de copil văzînd bucuria şi lumina de pe chipul bunicului. Şi tot aşa, într-o zi de sfîrşit de noiembrie rece şi putred de ploi, bunicul a scris cu litera tremurîndă: „Azi mi-a murit băiatul cel mic, Mihai…“ A doua zi, calendarul era umed, plin de picături mici, mici, ca de ploaie. Mi-am zis în mintea mea că e de la condens, de la frigul şi ploaia de afară. Bunicul mi-a zis că sînt lacrimile sfinţilor, ale tuturor sfinţilor din calendar. Şi l-am crezut pentru că bunicul nu m-a minţit niciodată! Cîteodată nu înţelegeam însemnările lui. Aşa, de exemplu, în fiece an, în fiece zi de 10 mai, bunicul însemna ceva, dar în cifre. Atunci, era prin ’72 din cîte mi-aduc aminte, şi-mi aduc bine aminte, scrisese cifra 25. Mai tîrziu, cînd calendarul se colora în culorile toamnei, îndrăznind, l-am întrebat ce însemna cifra aceea. Şi, zîmbind în mii de subînţelesuri m-a luat de mînă şi-am poposit, conspirativ, împreună sub pomul ăl bătrîn – mai bătrîn ca bunicul, dacă va puteţi închipui aşa ceva – plin de pere ce dădeau în pîrg. Pere busuioace, cum le spunea bunicul. Acolo, ronţăind pere cu gust şi miros de busuoic verde, proaspăt, bunicul mi-a povestit „ca între bărbaţi, nepoate“, despre Regele Mihai şi Mareşalul Antonescu. Mai ales despre acesta vorbea ca despre un erou. De la el personal, din Gara din Piatra, a primit, sublocotenent fiind, el şi întreaga armată română porunca: „Români, vă ordon, treceţi Prutul!“. Şi bunicul l-a ascultat cu mare drag mergînd spre „cealaltă Românie“, de peste Prut, de care i se făcuse dor. Avea şi neamuri acolo; şi-un nepot, preot la Capriana… Acolo, sub pomul acela bătrîn, martor tăcut al tainelor noastre, la şcoala de vară tîrzie a bunicului, ascultam vrăjit poveşti de viaţă despre Eliade, Noica, Cotu Donului, Ion Antonescu, Regele Mihai, Aiud… Bunicul tăcu cîteva zeci de clipe. Genele sfărmară două lacrimi ce-i umeziseră ochii ridicaţi spre cer ca un semn de tainică rugăciune. – Plîngi bunicule? îl întrebai surprins şi mirat deopotrivă. Bunicul privea înspre altă lume dincolo de orizonturi. – Da’ ce-a fost la Aiud? Ai fost acolo? Te rog să îmi spui. M-a strîns puternic de mînă, m-a privit adînc şi cu un oftat plin de nelinişti spuse: – Promiţi că n-o să spui la nimeni, să fie taina noastră. Ca la părintele Constantin sub epitrarfir. Am răspuns bărbăteşte. Ştiam că îi face plăcere: – Promit bunicule! – Bine nepoate! Şi mă sărută. Mustaţa albă şi moale mă gîdili. Zîmbi. – Da, am fost acolo. Era…era o mănăstire. Prin suferinţă, lacrimi şi rugăciuni prietenii mei de acolo au transformat locul în mănăstire. Ce oameni frumoşi… Unii au rămas acolo, la Rîpa Robilor…Trei ani am fost şi eu la şcoala lor, şcoala întîlnirii cu Dumnezeu, la El acasă. Acolo, şi Iisus intra la ei în celulă, în chilie mai bine zis… S-a ridicat repede, tinereşte şi dînd a înţelege că lecţia de istorie s-a terminat mă bătu părinteşte pe umăr: – Şi ţine minte: în viaţă ca să le ştii pe toate şi să judeci drept trebuie să asculţi şi tăcerile… Aşa era la şcoala bunicului, un adevărat banchet spiritual. Pe la şcoala din satul Humuleşti nimic despre toate astea. Abia peste vreo doi ani – eram printr-a şaptea – tovarăşul profesor de istorie ne-a vorbit despre ex Regele Mihai; cum a fugit el din ţară cu un tren plin de aur şi tablouri. Iar noi, în ţară am rămas şi mai săraci. Surprins despre ce-am aflat la şcoală, vreun an de zile m-am tot gîndit dacă să-i spun bunicului sau nu. Să-l las aşa, neştiutor, că prea le ştia pe toate. Şi nu i-am spus! Şi bine-am făcut, c-ar fi rîs de mine şi-acum, dincolo de moarte, dintre sfinţi, văzînd ce nepot deştept are. Aşa era bunicul: credincios, sfătos, şugubăţ, înalt, cu chip impunător, cu ochi albaştrii, cu părul alb, îmbrăcat în cămeşă şi iţari albi strînşi bărbăteşte cu curea lată; o frumuseţe molipsitoare, venită parcă din altă existenţă. Aşa era şi calendarul lui de pe peretele de la Răsărit de sub icoanele din camera mare: plin de mari sărbători, de sfinţi, de istorie, de întîmplări, de sfinţenie. Plin de viaţa bunicului meu. Cîteodată mi se face dor de privirea lui albastră, de gustul de pere busuioace, de poveştile lui pline de taine, de ploi putrede de Sînta- Maria-Mare, de cana de lapte cald şi dulce. De toată lumea lui pierdută, ca amintirile ce tot năvălesc peste mine…Mi se face dor, tare dor dar nu le mai găsesc. – A, încă ceva. Dar vă spun mai în şoaptă, să nu audă bunicul, nu vreau să îl supăr. Nici bustul Mareşalului lui drag de la Gara din Piatra nu l-am mai găsit. Odată, cu bunicul am depus acolo o floare. O dată ca niciodată…O lume în care Frumosul, Adevărul, Dumnezeu şi omul erau mereu împreună, alcătuind omul vechi, omul frumos ce sta de veghe la ordinea morală a lumii, a omului frumos care este ca un suspin hristic pentru lumea asta ce pare să facă implozie morală. Doar calendarul acela, din camera de ospeţie a bunicului poate depune mărturie oricînd despre clipa aceea frumoasă a eternităţii, clipă a copilarie mele. Pentru istorie şi pentru curiosi el poartă şi un nume: „Calendar creştin-ortodox pe anul 1972“. O filă de istorie românească!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Autoturism răsturnat. Două victime

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un autoturism s-a răsturnat, marţi, 27 octombrie, la ieşirea din comuna Dobreni spre Bodeşti. În maşină se aflau două persoane care au fost transportate la spital.

“Prin apel la 112, in jurul orei 13:10, pompierii nemțeni au fost înștiințati despre un accident rutier produs la ieșirea din comuna Dobreni spre Bodești. La locul solicitării s-au deplasat pompierii pietreni cu o autospecială de stingere, o autospecială pentru descarcerare și o ambulanță SMURD TIM.

În urma accidentului rutier un autoturism a părăsit partea carosabilă și s-a răsturnat. În autoturism se aflau două persoane.

Cele două persoane aflate în autoturism au fost scoase de către participanții la trafic,  până la sosirea forțelor de intervenție. Aceasta au primit îngrijiri medicale la locul evenimentului de la echipajul SMURD, după care au fost transportate la spital.

Pompierii au asigurat și măsurile de prevenire și stingere a incendiilor”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Medicii de familie, pe „front, dar fără puşcă“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ei nu sînt de acord să îngrijească bolnavii de Covid, din raţiuni ce ţin de siguranţa lor şi a celorlalţi pacienţi ■ susţin că, practic, nu au cum asigura asistenţă medicală bolnavilor infectaţi ■ medicii declară că nu se pot îmbrăca şi dezbrăca pe marginea şanţului de echipamente pe care şi aşa şi le procură din bugetul cabinetului ■ doctorii de familie iau în calcul rezilierea contractului de prestări servicii cu CJAS ■

Vicepreşedinta Patronatului Medicilor de Familie Neamţ, doctor Angela Bica, este revoltată de decizia unilaterală a Guvernului României de a obliga această categorie profesională să îngrijească, la domiciliu, bolnavii de coronavirus, aflaţi într-o stare mai puţin gravă.

Aşa cum se ştie, Guvernul a aprobat o ordonaţă de urgenţă, care a fost emisă săptămîna trecută, ce priveşte accesul la îngrijiri medicale şi concedii medicale pentru persoanele care prezintă simptome specifice infectării cu SARS Cov 2 şi infectate cu acesta, „indiferent de locul de acordare a îngrijirilor medicale“.

Acest act normativ, care completează Legea 136 din 2020, privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, precum şi Oordonanţa de Urgenţă a Guvernului 158 din 2005, privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări de sănătate şi pentru stabilirea unor măsuri cu privire la acordarea concediilor medicale. În acest sens, medicii de familie vor primi cîte 105 lei de fiecare bolnav, în baza unui contract distinct, încheiat cu reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.

Însă, reprezentanţii Patronatului Medicilor de Familie sînt contrariaţi de această decizie unilaterală, care nu ţine cont, ca atîtea alte acte normative emise în ţară, de realităţile concrete. „În primul rînd, în România munca forţată a fost abrogată, din cîte ştim noi. Nu ne poate obliga nimeni să îndeplinim o serie de atribuţii profesionale care exced competenţelor noastre. Nu sîntem medici infecţionişti şi nici medici epidemiologi.

Monitorizarea telefonică a pacienţilor cu Covid am realizat-o şi pînă acum, fără a fi plătiţi. Sub nici o formă nu putem accepta să ne deplasăm la domiciliul bolnavilor de Covid, aşa cum se vrea. Nu putem decide noi, medicii de familie, izolarea unui pacient şi luarea deciziiei de carantinare în locul Direcţiei de Sănătate. S-a decis ca tot noi, medicii de famile, să eliberăm şi concediile medicale ale bolnavilor de Covid. Atunci întrebăm ce mai fac cei de la DSP?

Aşa cum nu sîntem medici epidemiologi, nu sîntem nici organe ale statului ca să decidem restrîngerea unor drepturi cetăţeneşti, ale bolnavilor aflaţi în carantină. E vorba de o depăşire de competenţe şi nici un medic de familie nu va accepta aceste noi sarcini care sînt aruncate în cîrca lor. Ne gîndim chiar la mijloace de protest radicale, în sensul rezilierii contractelor cu cei de la Casa de Sănătate şi ruperea relaţiilor cu DSP-ul, care şi aşa nu răspunde la telefoane. Ceea ce se întîmplă acum este inacceptabil şi e ca şi cum ai trimite la război un soldat dezbrăcat şi fără puşcă. S-a mai încercat şi în luna martie să ni se impună să facem aceste consultaţii, fără ca cineva să analizeze consecinţele grave ale unei asemenea decizii. Atunci, colegii noştri de la Asociaţia Medicilor de Familie Timişoara s-au adresat Curţii Constituţionale a României şi au semnalat aberaţiile unei asemenea decizii, care ar fi şi inutilă şi foarte periculoasă pentru restul pacienţilor“, declară medicul Angela Bica.

Misiune imposibilă şi iresponsabilă

Doctorul atrage atenţia asupra consecinţelor grave ale unei decizii ca medicii de families ă consulte la domiciu bolnavii de Covid. „Să spunem că acceptăm să acordăm consultaţii la domiciliul unui bolnav de Covid. Ne deplasăm cu o maşină, ne echipăm şi dezechipăm, pe marginea şanţului? Trebuie să nebulizăm maşina după fiecare caz, să aruncăm – unde? echipamentul pe care l-am purtat şi să revenim la cabinet unde ne aşteaptă o groază de bolnavi cu afecţiuni cronice de tot felul, copiii, gravide, etc.

Dacă ne întorcem în cabinet vom fi o sursă sigură de transmitere a bolii către aceşti pacienţi vulnerabili“, a mai susţinut medicul Angela Bica, vicepreşedinta Patronatului Medicilor de Familie Neamţ. Aceasta a mai atras atenţia şi asupra altor aspecte complicate ale situaţiei. Pentru a monitoriza, la domiciliu, un pacient bolnav de Covid, un medic de familie ar avea nevoie de cîte două echipamente complete, formate din combinezoane, viziere, papuci, mănuşi, etc., în total avînd nevoie în cele două săptămîni pentru un singur bolnav de 28 echipamente, a căror valoare este extrem de ridicată, echipamente în prezent asigurate din bugetul cabinetului medicilor de familie. În judeţul Neamţ funcţionează, mai afirmă ocot Angela Bica, aproximativ 240 medici de familie, destul de mulţi în prag de pensionare sau avînd deja acest statut, care au acceptat continuarea activităţii din cauza lipsei de personal din sistem şi ei înşişi vulnerabili din punct de vedere al vîrstei. şi a bolilor de care suferă.

În Neamţ există acum 73 de posturi de medici de famile neocupate, pacienţii fiind obligaţi, în plină pandemie, să parcurgă zeci de kilometri pînă la un cabinet dintr-un alt sat. Angela Bica mai spune că 22 de medici de familie au vîrste cuprinse între 60 şi 65 de ani şi 66 între 50 şi 60 de ani, iar îmbolnăvirea unuia dintre ei ar lăsa fără asistenţă medicală primară mii de pacienţi.

Citește știrea

Actualitate

Buna guvernare a PNL, cifrele nu mint

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pandemia care a lovit întreaga Lume, de la începutul acestui an, a schimbat modul de viață al fiecărui om. Guvernul României a fost nevoit să adopte aceleași restricții ca în toate țările, de pe toate continentele. Să pună doar restricții ar fi putut și PSD-ul, dar cam atât. Dar, ca partid responsabil aflat la guvernare, PNL a fost nevoit să regândească modul în care trebuie utilizat bugetul României, mai ales după epoca PSD. Se știe că doar cifrele exacte dau măsura unei bune guvernări. Iar statisticile arată negru pe alb, cu cifre, ce înseamnă guvernarea PNL în pandemie: nu doar sprijinirea oamenilor și firmelor care au fost direct afectate, ci și crearea și finanțarea unor mecanisme care să aducă creșterea nivelului de trai.

 

Majorarea cu 14% a pensiilor, cea mai mare din Uniunea Europeană

Cifrele spun că, în timpul Guvernului PNL, pensiile s-au mărit cu 14%, cea mai mare creștere de când România a aderat la Uniunea Europeană. Punctul de pensie a crescut de la 1.265 lei la 1.442 lei, deci cu 177 de lei. Iar indemnizația socială pentru pensionari a fost majorată de la 704 la 800 lei. Asta e ce vede fiecare pensionar. Ce nu s-a văzut: suma pentru plata pensiilor în perioada septembrie – decembrie 2020 este de 30,5 miliarde lei, la care s-a adăugat 1 miliard lei pentru indemnizația minimă. Acești bani au ajuns la nu mai puțin de 4.938.343 persoane.

 

Investițiile, în vreme de pandemie

România este singura țară din Uniunea Europeană în care investițiile au avut o contribuție pozitivă la dinamica PIB, în primul semestru al anului 2020. Investițiile garantează revenirea economiei în 2020 și creștere economică puternică în 2021.

Astfel, peste 30 de miliarde de lei au fost investiți doar în primele nouă luni, ceea ce reprezintă:

  • cea mai mare suma din ultimii 10 ani;

  • mai mult decât tot anul 2016 sau 2017.

 

Ce s-a întâmplat cu salariul mediu și alocațiile în criză

Cum spuneam, măsura unei bune guvernări o dau în primul rând cifrele. Iar cifrele se găsesc în statistică.Această statistică rece spune că, în timpul guvernării PNL, salariul mediu net  a ajuns la 3.298 de lei. Numai în semestrul I din 2020, salariul mediu net a fost cu 5,7% mai mare decât în trimestrul I din 2019, ceea ce reprezintă o creștere de 156 de lei în fiecare lună. În același timp, alocațiile au fost majorate cu 20% începând cu 1 august, iar Guvernul s-a angajat să le dubleze până în 2022. Statisticile reci spun că politicile liberale au dus la o scădere a inflației, de la 4,1% în iulie 2019 la 2,8% în iulie 2020. Asta se traduce prin protejarea adevărată a puterii de cumpărare a românilor. Înseamnă că fiecare majorare pe care Guvernul PNL a făcut-o a fost una reală, care s-a regăsit cu adevărat în buzunarele românilor.

 

Cifrele din buzunarele românilor

Guvernul a fost obligat, cum spuneam, să adopte în pandemie aceleași măsuri ca și în restul țărilor din Europa și din Lume. Acest lucru a însemnat și blocarea activității în multe sectoare economice, iar milioane de români au rămas o perioadă fără serviciu.Ce a făcut guvernarea PNL pentru evitarea dezastrului țării, în fața acestei situații fără precedent? Să facem apel din nou la cifre.

A plătit salariul pentru 1,4 milioane de români care s-au aflat în șomaj tehnic, în aprilie – august 2020. Costul a fost de un miliard de euro (4,8 miliarde lei).

Datorită măsurilor Guvernului și în ciuda pandemiei, în perioada ianuarie – august 2020 în România au crescut locurile de muncă până la 5.089.435.Guvernul a amânat ratele bancare pentru aproximativ 321.000 de români, pentru o perioadă de 9 luni. În plus, a sprijinit părinții oferind zile libere plătite. De această măsură au beneficiat aproximativ 20.000 părinți, fiind un efort bugetar de 81.440.000 lei/lună.

S-a decontat 41,5% din salariu pentru angajații care s-au întors la muncă. De această măsură au beneficiat 635.281 persoane, sumele total plătite depășind 1,8 miliarde lei.Nu în ultimul rând, a fost oferit sprijin persoanelor care au lucrat în regim de telemuncă, iar suma alocată pentru aceasta depășește 20 milioane de lei.

 

Firmele au fost sprijinite în perioada de criză

Firmele românești, în special IMM, la fel ca milioane de persoane fizice, au primit sprijin direct și concret de la Guvern, așa cum era firesc, în bani. Din nou, cifrele seci devoalează ce a făcut PNL pentru evitarea dezastrului țării. Astfel, s-au acordat credite cu dobândă 0 % cu garanția statului (Programul IMM Invest), fiind ajutate peste 20.000 IMM-uri să găsească finanțare rapidă și ieftină. Programul a depășit 14 miliarde de lei.S-au adoptat scutiri de taxe și impozite, s-a rambursat TVA și s-au plătit concediile medicale la timp. Efortul financiar a fost de 15 miliarde de lei.Un mare efort a fost decontarea concediilor medicale: în 7 luni din anul 2020 s-au plătit de 2,4 miliarde lei. Guvernul PSD în anul 2019, în 11 luni, până la plecarea de la guvernare, a plătit 1,6 miliarde, iar în anul 2018, 1,4 miliarde. S-a plătit în decembrie companiilor 1,2 miliarde lei pe concedii medicale, aproape cât a plătit PSD tot anul 2019.

O altă cifră: 250 de milioane lei bonificații pentru plata la scadență a impozitului pe profitul companiilor și IMM-urilor.Statistica mai spune că rambursarea TVA în plus față de anul trecut a fost de 3,2 miliarde lei. De această măsură au beneficiat 71.186 de firme, cu 12.589 mai multe față de anul precedent, suma restituită fiind mai mare cu 3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului 2019, în timpul guvernării PSD.

Un subiect foarte discutat a fost închiderea restaurantelor, teraselor și hotelurilor. Ce nu prea s-a spus a fost că Guvernul a acordat ajutoare de peste 1 miliard de euro pentru industria HoReCa. Acești bani au fost folosiți pentru repornirea afacerilor, pentru investiții și pentru capitalul de lucru.

Nu în ultimul rând, au fost dezvoltate programe de garanții de aproximativ 30 miliarde lei, adică 2.9% din PIB, bani care au ajuns direct în economia reală.

 

Poți să-ți cumperi o casă în pandemie

Dacă rămânem în continuare la cifre, acestea mai arată că guvernarea PNL a venit în același timp cu măsuri în favoarea tinerilor, bătrânilor și persoanelor vulnerabile. Iată și cifrele.A fost facilitat accesul persoanelor fizice la achiziția unei locuințe prin contractarea de credite garantate de stat prin Programul Noua Casă. Statul garantează 60% din creditele ipotecare pentru locuinţe noi cu un preţ maxim de 140.000 euro şi 50% pentru locuinţele vechi, până la un plafon de 70.000 euro. Până în acest moment s-au aprobat 599 de solicitări și s-au emis 5.988 garanții, în valoare totală de 646,8 milioane lei.

Guvernul a oferit pachete alimentare și sanitare pentru aproximativ 1.200.000 de persoane vulnerabile, în valoare de 225 milioane de euro, precum și tichete de masă caldă pentru 290.000 de persoane în vârstă de peste 75 de ani. Pentru această măsură s-a alocat un buget de 133 milioane de euro.În același timp, Guvernul a compensat cu 90% prețul de referință al medicamentelor pentru pensionari.

”Numai cine nu vrea nu observă și nu recunoaște performanțele Guvernului Orban, care a demonstrat că are ca prioritate investițiile, sprijinirea mediului de afaceri și dezvoltarea infrastructurii. Acestea aduc plus valoare, de aici se pot majora pensii, salarii, alocații și se pot susține activitățile din sectorul social. Iar celor care au spus că guvernul nu este preocupat de situația socială, le spun că vorbesc prostii, deoarece cea mai maremajorarede pensii, de 14%, a fost operată de PNL. Este cea mai mare creștere a pensiilor din întreaga Uniune Europeană, în condițiile în care alte state au operat maxim 3% pe fondul unor politici de austeritate. Sunt cifre care demonstrează, negru pe alb, că între PNL și PSD există diferențe majore. În timp ce PSD s-a împrumutat fără discernământ, iar banii au fost cheltuiți fără noimă, PNL pune în prim plan dezvoltarea. Sunt convins că românii își dau seama de caracterul duplicitar al PSD”, a declarat Eugen Țapu-Nazare, senator PNL, candidat la alegerile parlamentare.

P

Citește știrea

Trending