Contactează-ne

Prima pagină

Calendarul bunicului

Știe publicată cu

în data de

■ „Ce întîmplări pline de taină erau în calendarul din copilărie...“, Ştefan Mitroi

„O clipă furată eternităţii“, aşa numea calendarul bunicul meu, Nicolae, Moş Culiţă Dascălul, cum îl cunoştea satul. Iar viaţa, continua el, omul şi-a organizat-o după rînduiala pe care Dumnezeu a aşezat-o în Creaţie. Soarele, luna, stelele, zilele, nopţile, Cosmosul întreg i-a fost ghid în viaţă. Şi „ghidul“ acesta, omul l-a numit calendar. Pentru timpul trăit cu Dumnezeu, pentru timpul sfînt, creştinul are Calendar bisericesc. Calendarul acesta, calendarul bunicului de sub icoanele din casa de ospeţie, măsoară timpul sacru al mîntuirii noastre. Marile sărbători – Crăciunul, Paştile, Rusaliile, hramul bisericii, fac ca Dumnezeu să se simtă pretutundeni: în aer, în pămînt, în văzduh, în cele ce se văd şi cele ce nu se văd, dar se simt pretutindeni. Iar sfinţii, casnicii lui Dumnezeu, ne zîmbeau… în fiece zi din calendar, devenind casnicii, prietenii noştrii. Cu bunicul, sfinţii, fie ei mari – cu literă roşie, fie mai mici – cu literă neagră -, nu se plictiseau acolo, în calendar, niciodată. Ca şi sfinţii din icoane. Cu ei seară de seară îngenuncheat în faţa lui Dumnezeu, bunicul stătea la o stare de vorbă în rugăciune cu sfinţii care-i ştiau bucuriile, necazurile, neliniştile şi frămîntările, îl mîngîiau şi sfătuiau. Datorită bunicului şi sfinţii din Calendarul lui erau bine informaţi. Ştiau de la el tot ce se întîmpla în casă, în satul, în tot universul lui. Lumea Cerului din Calendar şi lumea bunicului de pe pămînt se cunoşteau, se înţelegeau, se ajutau respirînd împreună. Bunelul îşi ţinea sfinţii la curent cu tot ce se întîmpla în lumea lui: lua repede creionul, „plumbul“, cum spunea el, şi însemna pe calendar lucruri pe care sfinţii trebuiau neapărat să le ştie! A plouat din belşug toată ziua de Sînta-Maria Mare? Bunicul scria seara, sub a 15 zi a lui Gustar, în ziua de pomenire a Adormirii Maicii Domnului: „După două luni de secetă mare, a dat Măicuţa Domnului şi a plouat exact cînd şi cît trebuia la «legatul» porumbului“. Şi Măicuţa Domnului nu se supăra! Nici n-avea de ce. Era felul bunicului de-ai mulţumi că se făcea mămăliga şi avea cu ce-şi hrăni „coconii“, cum îi plăcea să ne spună nouă, nepoţilor. Odată, de Sfîntul Ilie, sub ziua de pomenire a sfîntului, a însemnat aşa ca pentru istorie: „Azi a fătat vaca!“. Era un fel de a-şi cere iertare Sfîntului, că n-a fost de dimineaţă la Sfînta Liturghie, de la care lipsea foarte rar. Şi Sfîntul nu s-a supărat, n-a trăznit şi fulgerat cum ştiam eu c-o face. Dimpotrivă, a însemnat fruntea viţelului cu o stea mare şi luminoasă ca acelea de pe nopţile cerului. Apoi, seara noi toţi, copiii şi nepoţii, adunaţi moviliţă beam cîte o cană de lapte cald şi dulce. Cald şi dulce, ca zîmbetul bunicului. Altădată, chiar în noaptea de Paşti, a ars casa lui Piţigoi, lăutarul din capul satului. Cînd au ajuns acasă, el şi puradeii lui au găsit casa în flăcări. Şi bunelul a însemnat asta în calendar, dînd de veste sfinţilor. Se vede treaba că şi sfinţii şi sătenii s-au înţeles şi-au pus mînă de la mînă, pentru că înspre toamnă, pe la ziua Crucii, bunicul însemna bucuros în Calendar: „Azi părintele Constantin a sfinţit casa nouă a lăutarului Piţigoi, Doamne-ajută!“. Doamne ce lume frumoasă era pe atunci… Iar cînd Dumnezeu Drăguţu’ dăruia familiei vreo Nuntă sau vreun Botez, duminica după Sfînta Liturghie în bătătura casei, pe lîngă săteni şi neamuri, scoborau din calendar şi Sfinţii zilei, îmbrăcaţi în iţari, cămeşă şi bentiţă tricoloră, dănţuind cu toţii de mai mare dragul. Aşa îmi închipuiam eu, minte de copil văzînd bucuria şi lumina de pe chipul bunicului. Şi tot aşa, într-o zi de sfîrşit de noiembrie rece şi putred de ploi, bunicul a scris cu litera tremurîndă: „Azi mi-a murit băiatul cel mic, Mihai…“ A doua zi, calendarul era umed, plin de picături mici, mici, ca de ploaie. Mi-am zis în mintea mea că e de la condens, de la frigul şi ploaia de afară. Bunicul mi-a zis că sînt lacrimile sfinţilor, ale tuturor sfinţilor din calendar. Şi l-am crezut pentru că bunicul nu m-a minţit niciodată! Cîteodată nu înţelegeam însemnările lui. Aşa, de exemplu, în fiece an, în fiece zi de 10 mai, bunicul însemna ceva, dar în cifre. Atunci, era prin ’72 din cîte mi-aduc aminte, şi-mi aduc bine aminte, scrisese cifra 25. Mai tîrziu, cînd calendarul se colora în culorile toamnei, îndrăznind, l-am întrebat ce însemna cifra aceea. Şi, zîmbind în mii de subînţelesuri m-a luat de mînă şi-am poposit, conspirativ, împreună sub pomul ăl bătrîn – mai bătrîn ca bunicul, dacă va puteţi închipui aşa ceva – plin de pere ce dădeau în pîrg. Pere busuioace, cum le spunea bunicul. Acolo, ronţăind pere cu gust şi miros de busuoic verde, proaspăt, bunicul mi-a povestit „ca între bărbaţi, nepoate“, despre Regele Mihai şi Mareşalul Antonescu. Mai ales despre acesta vorbea ca despre un erou. De la el personal, din Gara din Piatra, a primit, sublocotenent fiind, el şi întreaga armată română porunca: „Români, vă ordon, treceţi Prutul!“. Şi bunicul l-a ascultat cu mare drag mergînd spre „cealaltă Românie“, de peste Prut, de care i se făcuse dor. Avea şi neamuri acolo; şi-un nepot, preot la Capriana… Acolo, sub pomul acela bătrîn, martor tăcut al tainelor noastre, la şcoala de vară tîrzie a bunicului, ascultam vrăjit poveşti de viaţă despre Eliade, Noica, Cotu Donului, Ion Antonescu, Regele Mihai, Aiud… Bunicul tăcu cîteva zeci de clipe. Genele sfărmară două lacrimi ce-i umeziseră ochii ridicaţi spre cer ca un semn de tainică rugăciune. – Plîngi bunicule? îl întrebai surprins şi mirat deopotrivă. Bunicul privea înspre altă lume dincolo de orizonturi. – Da’ ce-a fost la Aiud? Ai fost acolo? Te rog să îmi spui. M-a strîns puternic de mînă, m-a privit adînc şi cu un oftat plin de nelinişti spuse: – Promiţi că n-o să spui la nimeni, să fie taina noastră. Ca la părintele Constantin sub epitrarfir. Am răspuns bărbăteşte. Ştiam că îi face plăcere: – Promit bunicule! – Bine nepoate! Şi mă sărută. Mustaţa albă şi moale mă gîdili. Zîmbi. – Da, am fost acolo. Era…era o mănăstire. Prin suferinţă, lacrimi şi rugăciuni prietenii mei de acolo au transformat locul în mănăstire. Ce oameni frumoşi… Unii au rămas acolo, la Rîpa Robilor…Trei ani am fost şi eu la şcoala lor, şcoala întîlnirii cu Dumnezeu, la El acasă. Acolo, şi Iisus intra la ei în celulă, în chilie mai bine zis… S-a ridicat repede, tinereşte şi dînd a înţelege că lecţia de istorie s-a terminat mă bătu părinteşte pe umăr: – Şi ţine minte: în viaţă ca să le ştii pe toate şi să judeci drept trebuie să asculţi şi tăcerile… Aşa era la şcoala bunicului, un adevărat banchet spiritual. Pe la şcoala din satul Humuleşti nimic despre toate astea. Abia peste vreo doi ani – eram printr-a şaptea – tovarăşul profesor de istorie ne-a vorbit despre ex Regele Mihai; cum a fugit el din ţară cu un tren plin de aur şi tablouri. Iar noi, în ţară am rămas şi mai săraci. Surprins despre ce-am aflat la şcoală, vreun an de zile m-am tot gîndit dacă să-i spun bunicului sau nu. Să-l las aşa, neştiutor, că prea le ştia pe toate. Şi nu i-am spus! Şi bine-am făcut, c-ar fi rîs de mine şi-acum, dincolo de moarte, dintre sfinţi, văzînd ce nepot deştept are. Aşa era bunicul: credincios, sfătos, şugubăţ, înalt, cu chip impunător, cu ochi albaştrii, cu părul alb, îmbrăcat în cămeşă şi iţari albi strînşi bărbăteşte cu curea lată; o frumuseţe molipsitoare, venită parcă din altă existenţă. Aşa era şi calendarul lui de pe peretele de la Răsărit de sub icoanele din camera mare: plin de mari sărbători, de sfinţi, de istorie, de întîmplări, de sfinţenie. Plin de viaţa bunicului meu. Cîteodată mi se face dor de privirea lui albastră, de gustul de pere busuioace, de poveştile lui pline de taine, de ploi putrede de Sînta- Maria-Mare, de cana de lapte cald şi dulce. De toată lumea lui pierdută, ca amintirile ce tot năvălesc peste mine…Mi se face dor, tare dor dar nu le mai găsesc. – A, încă ceva. Dar vă spun mai în şoaptă, să nu audă bunicul, nu vreau să îl supăr. Nici bustul Mareşalului lui drag de la Gara din Piatra nu l-am mai găsit. Odată, cu bunicul am depus acolo o floare. O dată ca niciodată…O lume în care Frumosul, Adevărul, Dumnezeu şi omul erau mereu împreună, alcătuind omul vechi, omul frumos ce sta de veghe la ordinea morală a lumii, a omului frumos care este ca un suspin hristic pentru lumea asta ce pare să facă implozie morală. Doar calendarul acela, din camera de ospeţie a bunicului poate depune mărturie oricînd despre clipa aceea frumoasă a eternităţii, clipă a copilarie mele. Pentru istorie şi pentru curiosi el poartă şi un nume: „Calendar creştin-ortodox pe anul 1972“. O filă de istorie românească!

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Căzută în fîntînă, mutilată pe viaţă

Știe publicată cu

în data de

Autor

În dimineaţa zilei de luni, 20 mai, cîţiva săteni din Săbăoani au auzit strigăte disperate de ajutor dintr-o fîntînă. Oamenii au apelat imediat serviciul unic de urgenţă 112, iar pompierii Detaşamentului Roman al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ au fost alertaţi să intervină pentru salvarea unei femei aflate la circa 25 de metri adîncime. „În dimineaţa zilei de 20 mai, la ora 7.03, Detaşamentul de Pomperi Roman a fost solicitat prin numărul unic de urgenţă 112, pentru degajarea unei persoane ce a căzut într-o fîntînă, în localitatea Săbăoani. Ne-am deplasat la locul intervenţiei cu o autospecială de stingere cu apă şi Ambulanţa TIM SMURD. În momentul sosirii la locul intervenţiei am constatat că în interiorul fîntînii, la o adîncime de 25 de metri şi un diametru de aproximativ 80 centimetri se afla o persoană de sex feminin. S-a acţionat folosind procedeiele şi mijloacele specifice subunităţii, ulterior persoana fiind evacuată în viaţă şi predată Serviciului de Ambulanţă al Judeţului Neamţ, care a trasportat-o la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman“, a declarat maior Constantin Luca, comandantul Detaşamentului de Pompieri Roman. Transportată la Unitatea Primiri Urgenţe a Spitalului Municipal de Urgenţă Roman, femeia a fost supusă unei intervenţii chirurgicale. „Pacienta în vîrstă de 50 de ani, de sex feminin, a fost adusă în cursul dimineţii de 20 mai, la ora 8,04, la CPU, de o ambulanţă cu medic. Femeia suferise o căzătură în fîntînă. Pacienta prezenta o stare paraplegică, avînd o ruptură de splină şi fractură la coloana dorsală, fiindu-i afectată coloana vertebrală. A rămas imobilizată. S- a intervenit chirurgical pentru scoterea splinei. Radiografiile pacientei au fost transmise la Clinica de Neorochirurgie din Iaşi. După intervenţia chirurgicală pacienta a fost dusă la Terapie Intensivă, într-o stare stabilă, exceptînd situaţia de imobilizare permanentă“, a precizat Andreea Trifan, purtătorul de cuvînt al Spitalului Municipal de Urgenţă Roman. Pentru scoaterea femeii din fîntînă a intervenit plutonierul adjutant Dumitru Iuştiuc, singurul subofiţer specializat în extragerea unor persoane căzute în puţuri, fîntîni sau spaţii înguste. În timpul manevrelor de salvare a femeii s-a constatat că aceasta era la început conştientă şi că gemea, nereuşind să fie cooperantă cu subofiţerul salvator. Intervenţia a fost una extrem de dificilă, ţinînd cont de faptul că fîntîna avea şi un hidrofor, care îngusta spaţiul de manevră al subofiţerului. Femeia în şoc hipotermic şi grav rănită a fost preluată de echipajul medical. La operaţia de salvare a cooperat şi echipajul Serviciului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Primăriei Săbăoani. Femeia era cunoscută în sat ca mare consumatoare de alcool. Ea trăia în concubinaj cu un bărbat aflat într-un cărucior, din cauza unor deficienţe locomotorii. Prezentă la faţa locului, Poliţia a delimitat zona de intervenţie a pompierilor militari. Rămîne ca oamenii legii să stabilească dacă a fost vorba doar de o cădere accidentală de la înălţime, sau dacă a existat o tentativă de suicid. Din spusele medicilor, femeia va rămîne toată viaţa paralizată.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Dosarul unui accident cumplit ajunge iar la instanţă

Știe publicată cu

în data de

Dosarul unui groaznic accident de circulaţie, soldat cu un mort şi şapte răniţi, soluţionat recent de magistraţii Judecătoriei Piatra Neamţ, se mută pe rolul Curţii de Apel Bacău. Asta după ce decizia instanţei de fond a fost atacată atît de anchetatori, cît şi de majoritatea părţilor civile. Judecătorii din judeţul vecin vor da în cauză o hotărîre definitivă. Judecătoria Piatra Neamţ a aplicat inculpatului o sentinţă de închisoare fără executare şi au acordat daune de aproape 400.000 de lei. Instanţa a reţinut culpa inculpatului în procent de 60% şi pentru acuzele de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă a aplicat o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni de închisoare, pentru care a dispus suspendarea executării. În plus, inculpatul a fost obligat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii la Primăria Tarcău. Pe parte civilă au fost acordate daune de peste 35.000 lei pentru unităţile medicale în care au fost trataţi răniţii, spitalul din Piatra Neamţ şi clinici din Iaşi. Pentru un număr de opt părţi civile, între care şi doi minori, magistraţii au obligat firma la care era asigurat inculpatul să achite despăgubiri morale şi materiale care se cifrează la 358.000 de lei. Cele mai mari sume de bani, cîte 70.000 de lei, au fost acordate pentru două victime minore la data accidentului. În plus, minorii trebuie să mai primească prestaţii periodice lunare de cîte 16,5% din salariul minim pe economie de la data producerii accidentului, 28 octombrie 2016, şi pînă la data la care vor deveni majori. Au mai fost şi alte părţi civile în dosar care au avut pretenţii materiale dar acestea au fost refuzate de prima instanţă. Accidentul a avut loc pe 28 octombrie 2016, în jurul orei 14.50, pe sectorul de drum naţional DN15, între Podoleni şi Costişa. Două maşini aflate în deplasare spre Bacău s-au izbit violent şi au ieşit în decor după impact, iar în urma coliziunii o femeie a decedat pe loc. Autorităţile au activat planul roşu de intervenţie, la faţa locului ajungînd două ambulanţe SMURD, două autosanitare de la Ambulanţă, autospeciala de transport victime multiple şi un echipaj de descarcerare. De menţionat că cei 12 subofiţeri mobilizaţi au fost coordonaţi la faţa locului de şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, colonelul Ioan Niţică. Din cele două maşini au fost scoase şapte persoane, din care trei copii, şi transportate ulterior la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ, iar pentru una din victime nu s-a mai putut face nimic medicii fiind nevoiţi să declare decesul. „În ziua de 28 octombrie a.c., orele 14.52, pe DN 15, în afara localităţii Podoleni, s-a produs un accident rutier din care au rezultat un număr de opt victime. Din primele cercetări, se pare că în timp ce o femeie de 29 ani din Podoleni, conducea un autoturism pe DN 15, a efectuat virajul la stînga pentru a pătrunde pe un drum comunal fără a se asigura, moment în care a intrat in coliziune cu un autoturism, condus de un bărbat de 23 ani din Tarcău, care se angajase în depăşirea autoturismului. A fost deschis un dosar penal pentru săvîrşirea infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă“, se arăta într-un comunicat al Poliţiei Neamţ. În urma producerii accidentului au rezultat opt victime. Din autoturismul condus de femeia de 29 ani a decedat o femeie de 61 de ani, au mai fost trei răniţi grav, între care şoferiţa, un bărbat 65 ani şi o minoră de 14 ani precum şi trei răniţi uşor, un tînăr de 25 de ani şi doi minori de 11 şi 5 ani. În schimb, din maşina condusă de şoferul de 23 de ani a fost rănită grav o tînără de 19 ani. Planul roşu a încetat la ora 15.48.

Citește știrea

Eveniment

Stupefiantele din Anglia, pe masa judecătorilor

Știe publicată cu

în data de

■ inculpatul a adus stupefiante din Anglia, fiind acuzat de mai multe infracţiuni ■ la percheziţie au fost găsite peste 1.300 de comprimate de ecstasy, haşiş, cannabis, dar şi etnobotanice ■

Procurorii din cadrul DIICOT Neamţ au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a lui Mihai Dumitru Dăluţă, acuzat că aducea stupefiante din Anglia şi le plasa în cercuri restrînse. Cauza a ajuns pe rolul Tribunalului Neanţ unde timp de două luni va fi în procedură de Cameră preliminară apoi procesul intră în linie dreaptă cu administrări de probe şi audieri de martori. Procurorii l- au acuzat de mai multe infracţiuni, trafic de droguri de risc şi mare risc, deţinere fără drept de droguri de risc şi mare risc, efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decît cele prevăzute de actele normative în vigoare, fără a deţine autorizaţie. El a fost filat un timp şi anchetatorii au acţionat pe 27 martie, la scurt timp după ce tînărul care locuieşte în anexa Văleni s-a întors dintr-o călătorie „de lucru“ din Anglia. Suspectul a fost „vizitat“ acasă de forţele de ordine, care au efectuat şi o percheziţie. „În urma percheziţiei efectuate la domiciliul bărbatului, poliţiştii au ridicat, în vederea confiscării, peste 1.300 de comprimate de culoare verde, 500 de grame de substanţă cu aspect de rezină de cannabis, 50 de grame de substanţă cu aspect de cannabis, 100 de grame de substanţă susceptibil a avea efecte psihoactive şi 10 grame de substanţă activă pentru prepararea substanţelor psihoactive“, conform unui comunicat de presă emis de IPJ Neamţ. Anchetatorii au mai ridicat un cîntar electronic şi două telefoane mobile. Cercetările au stabilit că tînărul ar fi procurat drogurile din Anglia şi le-a introdus în ţară, marfa ilicită fiind atît pentru consum propriu, cît şi pentru comercializarea către diferite persoane. Mai exact, stupefiantele erau trimise din Anglia, la Piatra Neamţ, cu ajutorul unor firme de curierat. Suspectul venea acasă cu avionul şi ajungea la timp ca să ridice drogurile pe care şi le expedia. Cea mai mare parte din marfa ilicită, preponderent pastile de ecstasy, dar şi haşiş, le vindea unor consumatori aleşi pe sprînceană, care făceau parte dintr-un cerc foarte restrîns, doar persoane de încredere. Numai că, la începutul acestui an, a făcut o tranzacţie care a dus la sfîrşitul „carierei“. A vîndut circa un kilogram de cannabis către un alt dealer din Piatra Neamţ, în prezent arestat în alt dosar penal pentru fapte similare în cauza numită generic Dosarul florarilor. Mergînd pe fir, oamenii legii au ajuns şi la el, iar după audieri a fost reţinut şi mai apoi arestat. Mai trebuie spus că inculpatul era foarte atent la ce se întîmplă pe piaţa drogurilor din Neamţ şi studia pe internet toate site-urile de ştiri, urmărind articolele care aveau informaţii pe acest subiect.

Citește știrea

Trending