Contactează-ne

Prima pagină

Bugetarii au trei zile libere de Sfînta Maria

Știe publicată cu

în data de

■ guvernul a aprobat ca zilele de 16 şi 17 august să fie libere în acest an pentru angajaţii din sectorul bugetar ■ 15 august era oricum sărbătoare naţională, iar sîmbăta şi duminica nu se lucrează ■ partea proastă este că liberele vor fi recuperate ■ românii au doar 15 sărbători legale, iar cele mai multe din Europa le au maltezii - 38 ■

O veste bună şi una proastă le-a „transmis“ guvernul celor ce au „privilegiul“ de a fi bugetari: vor fi liberi încă două zile în această lună, dar acestea trebuie recuperate. Astfel, recent, executivul a aprobat hotărîrea prin care au legat sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, din 15 august, de week-end. „Guvernul a decis ca zilele de 16 şi 17 august să fie zile nelucrătoare în sistemul public. Ziua de 15 august, Adormirea Maicii Domnului, se sărbătoreşte anul acesta într-o miercuri, aşadar următoarele două zile, joi şi vineri, vor fi libere. Excepţie fac locurile de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă, magistraţii şi personalul din instanţele judecătoreşti implicaţi în soluţionarea proceselor cu termene în zilele respective, 16 şi 17 august“, au decis guvernanţii. Cele două zile nelucrătoare vor fi recuperate fie pe 25 august şi pe 1 septembrie, adică în zile de sîmbătă, în regim de program normal, fie prin prelungirea programului de lucru pînă pe 7 septembrie. S-a mai anunţat că prin centrala Ministerului Finanţelor Publice vor putea fi făcute operaţiuni de încasări şi plăţi, operaţiuni de plăţi privind serviciul datoriei publice, precum şi eventualele operaţiuni de debitare dispuse de Comisia Europeană din contul de resurse proprii în lei deschis la Trezoreria statului.

Malta – 38, Spania – 34, Bulgaria şi Polonia 33…

De cele două zile libere s-ar putea bucura şi ceilalţi salariaţi, adică cei din mediul privat, dacă angajatorii decid asta. În legislaţia muncii din România nu există o procedură clară de urmat în situaţia în care angajatorii decid să acorde salariaţilor una sau mai multe zile libere. Tot angajatorul poate decide dacă liberele vor fi recuperate, putînd opta pe una dintre cele două variante pe care le-a stabilit Guvernul, adică recuperarea în zile de sîmbătă sau prin prelungirea programului de lucru. Dincolo de toate acestea, este puţin probabil ca în mediul privat salariaţii să se bucure de atîtea „nelucrătoare“. În altă ordine de idei, România are printre cele mai puţine zile libere comparativ cu ţările din UE. Spre exemplu, Malta are 38, dintre care 13 zile libere oferite cu ocazia sărbătorilor naţionale, Spania are 34, dintre care 12 sărbători naţionale, Bulgaria are 33, dintre care 11 sărbători naţionale şi Polonia tot 33. Urmează Cehia – 32, Portugalia cu 31, Germania – 29, Irlanda – 29, Marea Britanie – 28, iar Olanda are 27. În acest an, românii au 15 sărbători legale, 11 dintre cele nelucrătoare picînd în timpul săptămânii. Faţă de anul trecut, va fi o nouă zi liberă în plus, după ce parlamentarii au decis că Vinerea Mare dinaintea Paştelui să fie declarată nelucrătoare. Zilele libere în 2018 au fost 1 ianuarie – Anul Nou; 2 ianuarie – Anul Nou; 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române; 6 aprilie – Vinerea Mare, 8 aprilie – Paştele; 9 aprilie – Paştele; 1 mai – Ziua Muncii; 27 mai – Rusaliile; 28 mai – Rusaliile şi 1 iunie – Ziua Copilului. Urmează 15 august – Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie – Sfîntul Andrei; 1 decembrie – Ziua Naţională; 25 decembrie – Crăciunul şi 26 decembrie – Crăciunul.

Altă „bucurie

Un proiect care prevede ca Înălţarea Domnului să fie zi liberă a fost depus la Senat de mai mulţi deputaţi PNL, un parlamentar USR şi unul de la UDMR. Argumentul ar fi acela că această zi reprezintă „un act de deplină încununare a misiunii de mîntuire şi eliberare a omului de sub păcat“. Deputaţii PNL, Daniel Gheorghe şi Nicolae Neagu, principalii iniţiatori au precizat că România are cele mai puţine zile libere, comparativ cu alte state membre UE. În schimb, deputatul nemţean USR, Iulian Bulai, a anunţat pe Facebook că nu va susţine acest proiect, precizînd că o serie de argumente teologice dogmatice nu pot face obiectul unei expuneri de motive într-o iniţiativă legislativă, că deja avem prea mule zile libere şi că iniţiativa exclude peste un milion de catolici şi protestanţiîn România: „În Italia, ţară profund catolică, se transferă sărbătoarea de pe joi pe duminică. Deci nici măcar italienii nu sînt mai catolici decît papa. Unii parlamentari români însă vor să fie mai catolici decît papa. Mă voi împotrivi şi pentru că această lege va exclude peste un milion de catolici şi protestanţi, care nu vor avea parte de această zi liberă. Rar coincide Paştele catolic cu cel ortodox“. Dar iată ce se arată în expunerea de motive a iniţiativei legislative: „Înălţarea Domnului, act de deplină încununare a misiunii de mîntuire şi eliberare a omului de sub păcat, reprezintă certificarea că Iisus Hristos este Fiul care urcă de-a dreapta Tatălui ceresc. Aproape că nu există şcoală, instituţie de cultură ori primărie în România care să nu sărbătorească public şi solemn această zi de Înălţare şi de pomenire a Eroilor neamului, dublă ocazie de rugăciune, pomenire, amintire şi elogiere“. Înălţarea este zi liberă în numeroase ţări europene precum Germania, Franţa, Belgia sau Austria.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Urgii cu flăcări înainte de Paşte

Știe publicată cu

în data de

■ cîţiva nemţeni trec prin momente grele, locuinţele fiindu-le distruse de flăcări ■ astfel de nedorite incidente au avut loc la Pipirig, Doljeşti, Tazlău şi Răuceşti ■ la Chilii, comuna Valea Ursului, cineva a incendiat furajele unui localnic ■

Sfîrşitul săptămînii trecute a fost de coşmar pentru cîţiva nemţeni, gospodăriile lor fiind afectate de incendii. O femeie din Tazlău care a încercat să stingă flăcările izbucnite în bucătărie, s-a ales cu arsuri de gradul I la o ureche. S-a întîmplat de Florii, pe 21 aprilie 2019, apelul pentru ajutor prin numărul unic de urgenţă 112 fiind înregistrat în dispeceratul ISU – Ambulanţă Neamţ la ora 15.27. S-a anunţat foc la o bucătărie de vară la o gospodărie din localitatea Tazlău. La locul indicat s-au deplasat două echipaje de pompieri militari de la Detaşamentul de Pompieri Piatra Neamţ cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi o ambulanţă SMURD şi serviciul voluntar al comunei cu autospeciala din dotare. Ajunse la faţa locului, forţele de intervenţie au localizat şi lichidat incendiul care se manifesta în interiorul şi la acoperişul locuinţei. Focul a mistuit mobilierul din bucătărie şi o cameră, aproximativ 18 metri pătraţi planşeu din şipcă şi lut, 25 metri pătraţi acoperiş din draniţă acoperit cu plăci azbociment şi două ferestre. „O persoană de sex feminin a suferit arsuri de gradul I la o ureche în timp ce încerca să stingă incendiul pînă la sosirea forţelor de intervenţie. Acesteia i-a fost acordat primul ajutor medical şi a refuzat transportul la spital. Cauza probabilă de producere a incendiului a fost mod greşit de aprindere a focului“, conform ISU Neamţ. Un at incendiu provocat de această dată de o mînă criminală a avut loc în aceeaşi zi, în jurul orei 22:02, la un stog de fîn din localitatea Chilii, comuna Valea Ursului. Au intervenit militarii de la Detaşamentul de Pompieri Roman cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă şi serviciul voluntar al comunei Oniceni cu autospeciala din dotare. Au ars circa şapte tone de fîn din cauza „folosirii intenţionată a sursei de aprindere pentru a genera incendiul“. Pompierii au fost alertaţi şi sîmbătă, 20 aprilie, la ora 9:49, cînd au fost chemaţi la un incendiu la o locuinţă particulară din localitatea Buruieneşti, comuna Doljeşti. La locul indicat s-au deplasat trei echipaje de pompieri militari de la Detaşamentul de Pompieri Roman cu două autospeciale de lucru cu apă şi spumă şi o ambulanţă SMURD. Au ars documente personale, obiecte de mobilier, aparatură electrocasnică, obiecte de îmbrăcăminte şi materiale textile, fiind degradată structura de rezistenţă a acoperişului pe circa 160 de metri pătraţi. Aici „vinovat“ a fost jarul căzut din sisteme de încălzit. Un alt incendiu a fost anunţat la ora 20:27, cînd s-a aprins vegetaţie uscată pe vreo trei hectare în localitatea Grozăveşti, comuna Hangu. Cauza a fost foc deschis în spaţii deschise. Alarma a sunat iarăşi la ora 20:36, cînd s-a arins coşul de fum necurăţat al unei case din Dolheşti, comuna Pipirig. Focul a fost stins de militarii de la Tîrgu Neamţ. De Florii a fost foc şi la acoperişul unei case din Săveşti, comuna Răuceşti. În urma incendiului a ars acoperişul din asterială lemn şi învelitoare azbociment pe circa 100 de metri pătraţi, bunuri depozitate în podul locuinţei şi au fost deteriorate bunuri din interiorul casei. Totul a plecat de la coşul de fum necurăţat.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Traficant de droguri arestat la domiciliu

Știe publicată cu

în data de

■ inculpatul a fost privat de libertate după ce a fost prins cu stupefiante la vînzare ■ alţi doi acuzaţi sînt judecaţi în libertate ■ au avut loc mai multe percheziţii şi a fost găsit jumătate de kilogram de canabis, dar şi haşiş ■

Un nemţean privat de libertate de pe 22 februarie 2019 într-un dosar penal cu acuze de trafic de droguri a scăpat recent de cătuşe şi a devenit arestat casnic. În cauză este vorba de Marius Ciprian Casămândră, care deja a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT Neamţ. La ultima verificare a măsurii preventive magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au decis înlocuirea detenţiei cu arestul la domiciliu. După ce măsura a devenit definitivă, pentru că anchetatorii nu au contestat-o, bărbatul a fost eliberat de după gratii şi a ajuns acasă de unde nu are voie să plce decît cu acordul judecătorilor. El are de respectat o serie de obligaţii, iar dacă nu se supune poate fi reîncarcerat. În acelaşi dosar, alţi doi bărbaţi au fost inculpaţi în libertate. Este vorba de Ciprian Pal şi Dragoş Nastasă. Totul a început pe 21 februarie 2019 cînd doi romaşcani s-au odihnit o noapte după gratii după ce au fost reţinuţi, acuzaţi fiind de infracţiuni cu stupefiante. La finele săptămînii anterioare oamenii legii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din Neamţ au depistat un bărbat care avea asupra sa cantitatea de 10 grame de substanţă cu aspect de cannabis. Atunci a avut loc o acţiune pe linia combaterii traficului ilicit de droguri de risc şi mare risc. A fost găsit primul inculpat care avea cele 10 grame de cannabis pe care le oferea la vînzare. Anchetatorii au efectuat percheziţii atît la domiciliul suspectului cît şi la locuinţele altor doi indivizi, de 26, respectiv 37 de ani, ambii din Roman. „Poliţiştii au identificat 500 de grame de substanţă cu aspect de cannabis şi 30 de grame de substanţă cu aspect de rezină de cannabis – haşiş“, conform unui comunicat al IPJ Neamţ. În vederea continuării cercetărilor, pentru a se stabili întreaga activitate infracţională, nu mai puţin de 10 persoane au fost conduse la sediul DIICOT Neamţ, urmînd a fi audiate. La final doi indivizi, unul de 34 de ani şi celălalt de 37 de ani, au fost reţinuţi, ambii fiind acuzaţi de săvîrşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului. Ulterior au fost sesizaţi magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ, formulîndu-se propunere de arestare preventivă numai pentru unul dintre suspecţi. Judecătorii au deliberat şi au decis privarea de libertate pentru 30 de zile numai pentru Casămândră, iar celălalt a fost pus sub control judiciar. Cauza este în procedură de Cameră preliminară, apoi procesul intră în linie dreaptă cu audieri de martori şi administrări de probe.

Citește știrea

Actualitate

Adio pensii speciale!

Știe publicată cu

în data de

■ Codul Administrativ a fost respins şi de Camera Deputaţilor, după ce fusese declarat neconstituţional de CCR ■ în aceste condiţii, el nu va produce efecte ■ una din prevederi era aceea că de pensii speciale poteau beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care au activat în funcţii după 1992 ■

Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins luna trecută de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu va produce nici un efect. Unele dintre cele mai importante erau acelea care se refereau la faptul că persoanele condamnate penal ar fi putut face parte din Guvern după reabilitare şi că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene beneficiau de pensii speciale. Iată şi traseul acestui mult dorit act normativ pînă cînd s-a ajuns la respingerea de la începutul acestei luni. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei, după cum decidea Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. Deputatul liberal Laurenţiu Leoreanu, membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a făcut cîteva prezizări prinvind parcursul legislativ al actului normativ şi consecinţele respingerii sale: „Proiectul Codului administrativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. Pe cale de consecinţă, va trebui gîndit un alt proiect modificat la toate articolele declarate neconstituţionale, care trebuie puse în făgaşul legalităţii. Acest lucru presupune mai întîi respingerea sa în cele două Camere Legislative şi apoi reluarea parcursului legislativ. Şi ei, şi alţi reprentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am avutmulte ieşiri publice în care am arătat că acest Cod Administrativ nu va putea fi adoptat din cauza motivelor de neconstituţionalitate. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE au adoptat actul legislativ forţat. Odată respins va trebui gîndit un alt Cod Administrativ din care să fie înlăturate elementele neconstituţionale. De altfel, acest proiect de lege nu are avizul Consiliului Economic şi Social, ce trebuia obligatoriu solicitat. Noi ne-am spus punctul de vedere încă din momentul dezbaterilor din comisii. De la tribuna Parlamentului, deputaţii majorităţii PSD-ALDE au declarat că vor fi susţinute, în continuare, şi propuse, de exemplu, acordarea de pensii speciale pentru primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, dar şi alte prevederi la care ei ţin“.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primaria. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea

Trending