Contactează-ne

Cultural

Bucuraţi-vă, români! Puneţi-vă poalele în cap!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Impietate! Atentat la bunul simţ! Aflăm, din presa locală şi centrală, că de ziua culturii naţionale şi a poetului naţional, la Botoşani, a avut loc Gala Premiului Naţional de Poezie, ediţia 27. Nu comentez reuşitele şi nereuşitele evenimentului, după cât se pare, un mix puţin fericit dar, foarte probabil, profitabil pentru unii. Nu şi pentru memoria lui Eminescu şi pentru cei care-l preţuiesc. Mă limitez să salut naşterea unei noi stele pe firmamentul poeziei naţionale, în persoana Medeei Iancu, vedeta galei, etichetată poetă şi variantă cu fustă a lui Emil Brumaru. Ea a fost premiată pentru volumul „Delacroix este tabu – Suita românească“, dedicat (conform unor voci docte), unor versuri cu conţinut pornografic şi feminist. Adică exact ce lipseşte literaturii noastre pentru a pătrunde, şi mai şi, în patrimoniul cultural universal. Ar fi nepotrivit să nu fac parte cititorului nemţean de poemul-mesaj oferit publicului botoşănean şi nu numai, cu menţiunea că nu ştiu dacă făcea parte din volumul premiat sau era un supliment:

“Eu sunt tipa pe care aţi hărţuit-o, tipa pe care aţi numit-o curvă, prostituată/ Persoană, persoană, persoană/ Eu sunt tipa pe care o urâţi, aş fi trebuit să fiu băiat, astfel aş fi lângă voi/ Şi dacă un poet ejaculează pe faţa unei femei este artă/ Şi dacă un poet f…e (Nota noastră: la lectură, punctele nu înlocuiesc literele) o femeie în timp ce doarme este artă, nu viol/ Îmi pare rău, nu sunt poemul victimei pe care îl aşteptaţi /Îmi pare rău nu sunt poeta europeană, cool, nu sunt tipa care spune la microfon: eroul este un bărbat./ Nu sunt poemul care să te excite, nu sunt în poemul în care să mă forţezi/ Nu am scris suficient de bine pentru tine, România, nu am fost suficient de cuminte pentru tine, România/ Nu am spus nimănui România/ Nu ţi-am lăudat suficient violul România, nu ţi-am slăvit eroii România, nu ţi-am citit scriitorii România./ În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului, Amin, Amin, Amin a spus curva/ A spus prostituata, a spus mama şi fiica. Îmi pare rău, nu m-am sinucis România, îmi pare rău nu sunt strofa ta preferată despre sex/ Poemul despre viol eşti tu România poemul despre hărţuire eşti tu România, poemul despre abuz eşti tu,România/ Îţi introduc penisul meu lung şi negru în pântec România./ Mai ştii? Aplaudaţi. Aplaudaţi. Aplaudaţi… Nu sunt pornografia ta, România, nu voi aştepta întinsă să-mi faci felul/ Nu sunt gluma ta despre viol, în literatură nu se discută despre asta, în familie nu se discută despre asta/ Şi noi fetele aşa murim şi tu România spui mereu: poetul, poetul, poetul“.

Aşa ceva se poate întâmpla în România anilor noştri, după douăzecişiopt de ani de libertate a cuvântului. Mahalaua, suburbanul, maidanul, golănia pură invadează bunul simţ. Nu ar fi locul şi momentul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului să aplice nişte pedepse usturătoare? Nu, membrii acestui for nu ştiu cum să-şi rumege bunăstarea şi stipendiile grase. Nu, nu e treaba lui. Cum nu e treaba lui să oprească nu ştiu ce predicatori să se exhibe în văzul lumii, pe sticla televizorului (culmea culmelor, chiar şi pe postul „Trinitas“, al Patriarhiei) cu minuni şi vindecări pe bandă rulantă. Biata noastră Românie! Biata noastră poezie! Un gen literar compromis de cohortele de poeţi apăruţi peste noapte, premiaţi de Uniunea Scriitorilor, lăudaţi şi adulaţi de revistele noastre literare, de critica noastră literară, în selecţii de tip… „best of“ şi comparaţi cu nu ştiu ce poeţi consacraţi ai lumii. Să fim cinstiţi, de ce am numi carte/volum de poezie o culegere de texte scurte din care nu poţi să alegi o singură metaforă sau o figură de stil, o expoziţie sau mai bine zis, un conglomerat întâmplător, haotic, de cuvinte aduse unul lângă altul cu tasta, cu pumnul, cu lopata, cu găleata, fără rimă, fără ritm, fără cadenţă, semne de punctuaţie şi abateri flagrante de la regulile limbii noastre. De ce s-ar chema o asemenea alcătuire o poezie sau, şi mai şi, poem? Când, de fapt, nu e vorba decât de o proză scurtă, bezmetică, o alcătuire care nu păstrează din poezie decât alinierea la stânga, eventual cu literă mare. Uneori nici atât. Nu mă îndoiesc că avalanşa asta de poeţi, care insultă şi compromite însăşi noţiunea de poezie dar, mai ales, generaţii întregi de poeţi adevăraţi, a uitat de radieră şi de tasta „delete“ (şterge) şi nu se mai oboseşte să recitească, să revizuiască spuma, chintesenţa talentului ei poetic şi dă fuga la tipografie, ca nu cumva, Doamne păzeşte, perlele /diamantele născute din apă de ploaie să se prăpădească şi omenirea să fie văduvită pentru vecie de creaţiile ei. Nu mă credeţi? Vă ofer o mostră de poezie, cu specificaţia că selecţia este absolut întâmplătoare, din păcate, aidoma a mult din ce se cheamă poezie modernă şi nu fără a-mi cere iertare de la autor că i-am invadat intimitatea.

„Din loc în loc echimozele/ Îi pătau obrazul de efeb/ Nu se potriveau/ De unde aspiraţia spre albăstrimitate/ De unde aversiunea faţă de fecoritate/ Ochiul de raze plin ieşea din triunghi/ Sus pe ceruri lumină totală/ Echimoze şi şanţuri pe faţa lui/ Într-o clipă fatală/ Mai lungă decât însăşi viaţa mea/ Ce mă acoperă numai în urmă/ Fără vedere/ Cu ochiul pur în ochi pereche/ Cu ochiul negru adâncit în adâncimea însăşi/ Ca luciul violent şi stins al morţii/ Între vii“.

N-am pus nimic de la mine, m-am limitat doar să schimb ordinea versurilor, să suprim câteva vocabule parazite şi repetate ori să le articulez, într-o înlănţuire cât de cât logică şi necesară, cu oarece legătură între ele şi să… „traduc“ în limba română întregul, cu semnele de punctuaţie cuvenite. Uitaţi ce-a ieşit:

„Din loc în loc, /echimozele/ şi şanţurile de pe faţa lui/ Îi pătau obrazul de efeb. / Nu se potriveau/ Cu ochiul pur adâncit în ochiul negru pereche. /Sus pe ceruri, / Ochiul de raze plin ieşea din triunghi, / Lumină totală, într-o clipă fatală. /Luciul violent şi stins al morţii,/ Mai lungă decât însăşi viaţa mea/ Între cei vii, /Mă acoperea numai în urmă. /De aici aspiraţia spre albăstrimitate/ Aversiunea faţă de ferocitate“.

Invit cititorul să aleagă una dintre cele două variante, nu fără a-mi exprima convingerea că, din aceleaşi versuri, din acelaşi material dar cu puţin efort şi cu un minimum respect pentru poezie, variantele posibile ar fi din ce în ce mai reuşite. Oricum am privi lucrurile, poezia nu poate fi acceptată ca gen literar facil, de divertisment. Dacă o proză poate fi bună, bunişoară sau proastă, poezia nu trebuie, nu poate fi decât bună sau foarte bună. Spunea, nu de multă vreme, un condeier adevărat, că toate gospodinele fac cozonac, dar nu toţi cozonacii seamănă. Corect! Poezia este genul literar cel mai greu, în care absolutul, perfecţiunea trebuie ţintite, chiar dacă nu vor fi atinse. Oricât ne-am desprinde de tiparele ei vechi sau învechite, poezia căzută în lejeritate compromite însăşi idea de poezie şi literatură. Nu e nepotrivit să revigorăm, să aducem în actualitate acel splendid „Deocamdată NU“ al presei de dinainte de ’89, ceea ce însemna: „mai citeşte cărţile de pe câteva rafturi de bibliotecă, mai înainte de a te avânta pe oceanul poeziei“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

„Ora să ŞTIM“ şi „Istoria lumii pentru copii“, la Bibliotecă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ organizează ateliere în cadrul proiectul „Ora să ŞTIM. Istoria lumii pentru copii“, pentru micuţii cu vîrste între 6 şi 12 ani, la Secţia de Carte pentru Copii & Ludotecă „Ion Creangă“. Întîlnirile se vor desfăşura săptămînal, alternîndu-se ateliere „Ora să ŞTIM“ şi „Istoria lumii pentru copii“, în fiecare zi de joi, începînd cu 20 februarie 2020, între orele 14.00 şi 15.00. Înscrierile se fac la Secţia de Carte pentru Copii & Ludotecă „Ion Creangă“, în limita a 12 locuri. Atelierele „Ora să ŞTIM“ vor aborda teme precum Să explorăm simţurile, În stupul de albine, În adîncul oceanului, În interiorul corpului uman, Călătorie printre stele şi planete, Experimente incredibile cu reacţii chimice. La atelierele „Istoria lumii pentru copii“ se va discuta despre preistorie, primele vieţuitoare, primii oameni, primele descoperiri (uneltele, focul, agricultura, roata, olăritul etc.), primele civilizaţii: Mesopotamia, Egipt, India, China – apariţia scrisului, a banilor, piramidele, drumul mătăsii etc. – Grecia antică, Imperiul Roman, popoarele biblice, vikingii, creştinismul, epoca informaţională, calculatoarele, internetul, telefoanele mobile etc. Proiectul se bazează pe observaţia că multe fenomene ale naturii, de ştiinţă sau tehnice pot fi explicate cu ajutorul unor povestiri interesante, iar copiii vor descoperi într-o manieră amuzantă şi atractivă lucruri din sfera ŞTIM – ştiinţă, tehnologie, informatică şi matematică. În plus, atelierele vor aduce în atenţie informaţii despre istorie într-o manieră atractivă şi interactivă pentru copii.

Citește știrea

Actualitate

Ateliere de mărţişoare şi felicitări la Bibliotecă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ vor avea loc două întîlniri pe 17 şi 24 februarie, de la ora 15:00 la 17:00 ■ pariciparea este gratuită, pe baza permisului de bibliotecă ■

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ organizează un atelier de mărţişoare şi felicitări de primăvară, în cadrul căruia se vor desfăşura activităţi care îmbină confecţionarea artizanală cu lectura unor texte referitoare la anotimpul de primăvară, selectate din literatura română şi universală şi ataşate mărţişoarelor, sub formă de răvaşe. Atelierele se vor desfăşura pe durata a două întîlniri, în zilele de luni, 17 februarie şi luni, 24 februarie 2020, în intervalul orar 15:00 – 17:00, vor avea loc la Filiala de Carte Străină a Bibliotecii Judeţene (Bd. Republicii, nr. 17). Sînt invitaţi să participe copiii, părinţii şi bunicii, într-o atmosferă a bucuriei anotimpului speranţei şi a frumoaselor tradiţii de Mărţişor! Participarea este gratuită, pe baza permisului de bibliotecă. „Mărţişorul este o adevărată emblemă a lunii martie, fără de care întîmpinarea primăverii ni se pare de neconceput. De-a lungul timpului, folcloriştii au căutat interpretări ale mărţişorului în civilizaţia antică, atribuindu-i o descendenţă directă din emblemele războinicului Mars, căci la Idele lui Marte, cînd zăpada nu era încă topită în întreg Imperiul Roman, puteau începe campaniile militare. Aşadar, roşul şi albul ar semnifica tocmai această zi: vitalitate şi victorie, pe de o parte, purificare şi inaugurare, pe de alta. Apoi s-a afirmat că împletirea celor două culori ar fi o amuletă puternică împotriva deochiului şi un semn al candorii. (…) Ziua de 1 Martie (Mărţişor) rămîne o zi de bucurie, de instaurare a armoniei, pragul sărbătoresc al primăverii, punctat de plăcerea de a dărui. Poate că tocmai credinţa că a face un dar înseamnă nu doar dragoste şi împăcare, ci şi a atrage forţele benefice şi a le face favorabile, a contribuit la perpetuarea acestei vechi tradiţii“, precizează Narcisa Alexandra Ştiucă în cartea „Sărbătoarea noastră cea de toate zilele“. Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ mai derulează, la Secţia de Carte pentru Copii & Ludotecă „Ion Creangă“, ateliere creative pentru copii cu vîrsta cuprinsă între 6 – 12 ani, în zilele de miercuri, o dată la două săptămîni, între orele 14:00 şi 15:00. În cadrul acestora se pictează, se prelucrează lutul, se confecţionează mărţişoare şi felicitări şi se realizează decoraţiuni prin tehnica şerveţelului, figurine din fetru sau din plastilină, flori din hîrtie creponată şi sînt folosite tehnici precum quilling sau origami.

Citește știrea

Actualitate

A trecut Ziua îndrăgostiţilor, vine Dragobete, sub Cetate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Casa Culturii Ion Creangă a pregătit un program diversificat de activităţi pentru a doua parte a lunii februarie ■ vor fi şi cîteva spectacole dedicate copiilor ■

Casa Culturii Ion Creangă din Tîrgu Neamţ a pregătit un program diversificat de activităţi pentru a doua parte a lunii februarie, cînd se înregistrează evenimente cu o semnificaţie aparte pentru cupluri. Astfel, pe 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiţilor, a avut loc spectacolul Le Blues et L’amour, urmînd ca pe 24 februarie să fie marcată şi sărbătoarea autohtonă a dragostei prin spectacolul intitulat Drag, de Dragobete, prezentat de Ansamblul folcloric Ozana şi invitaţi. Dragobetele reprezintă unul dintre cele mai frumoase obiceiuri ale poporului român, deşi mulţi i-au uitat semnificaţia şi au substituit sărbătoarea cu aceea a Sfîntului Valentin, ce nu are nici o înrudire cu mitologia populară română. Dragobete era un personaj mitologic, similar lui Eros şi Cupidon, ce oficia din cer, la începutul fiecărei primăveri, nunta tuturor animalelor, tradiţie ce s-a extins treptat pînă în rîndul oamenilor şi a dat naştere unor obiceiuri specifice românilor din sudul şi nordul Dunării. În mediul rural, în special, oamenii îşi mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor şi băieţilor care, în ziua de Dragobete, se primeneau în haine de sărbătoare şi porneau veseli spre pădure pentru a culege flori pe care le aşezau la icoane şi le foloseau la diverse farmece de dragoste. La amiază fetele fugeau înapoi spre sat, fiecare fiind urmată de băiatul care o îndrăgea şi care îi fura o sărutare în văzul lumii, simbolizînd legămîntul lor de dragoste pentru întregul an. De aici şi celebra zicală Dragobetele sărută fetele. În cursul lunii vor avea loc şi alte manifestări, unele făcînd trecerea spre primăvară, prin organizarea de ateliere de confecţionat mărţişoare şi felicitări hand made, realizate de tinerii din cadrul Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi Români, Filiala Tîrgu Neamţ. Şi cei mici se vor bucura de manifestări potrivite pentru vîrsta lor. Pe 21 februarie va avea loc spectacolul Showlandia, susţinut de artişti din Tîrgu Jiu, iar în ziua următoare vor putea fi urmărite piesele Vrăjitorul din Oz şi Punguţa cu doi Bani, prezentate de elevii de la cursul de teatru al Casei Culturii. De asemenea, locuitorii din zonă sunt invitaţi, pe 22 februarie, la un spectacol de Stand-up Comedy, cu George Tănase, Radu Bucălae şi Ioana State. Pe parcursul lunii vor avea loc şi alte activităţi, cum ar fi un cursuri de teatru, canto popular, dans sportiv, repetiţiile ansamblurilor folclorice Ozana şi Ţinutul Zimbrului şi ale coralei Bazil Anastescu. În spaţiile instituţiei sînt amenajate şi două expoziţii, cu intrare liberă pentru public: pictură patrimoniu (Eugen Ispir) şi fotografie (autor Cristian Irimia). Programul anunţat de Casa Culturii mai poate fi completat cu manifestări şi activităţi culturale ocazionale sau pot surveni modificări ale acţiunilor programate, au precizat reprezentanţii instituţiei.

Citește știrea

Trending