Compania ApaServ, care are mari probleme în asigura apă potabilă în zona Roman, furnizînd utilitatea cu preziune scăzută de aproape două luni, din cauza scăderii nivelului hidrostatic în puţurile de la staţia de captare de la Pildeşti, pe fondul secetei, caută soluţii pentru a depăşi acest inconvenient.
Astfel, pentru refacerea pînzei freatice, firma a realizat, împreună cu Apele Române, o lucrare de deviere a albei rîului Moldova.
„Din cauza nivelului scăzut a apei, în puţurile de la Pildeşti, de cîteva săptămîni sîntem nevoiţi să furnizăm apă cu presiune scăzută, noaptea, pentru a putea reface stocul de apă din bazine.
Noi, împreună cu Apele Române, am demarat o lucrare de deviere a Moldovei către puţuri. Lucrarea de amenjare a Moldovei constă în aducerea apei mai aproape de staţia de captare, pe albia veche a Moldovei“, a explicat inginerul Bogdan Curcudel, şef ApaServ, zona operaţională Est.
Şeful staţiei de captare de la Pildeşti, Mihai Tamaş, susţine că deşi lucrarea se află în curs de execuţie, efectele devierii cursului Moldovei încep să se cunoască, deja.
„Moldova are tendinţa de a curge pe o albie nouă, pe care şi-a croit-o în timp, ajungînd spre malul de la Corhana, comuna Dulceşti. Deviind cursul spre albia veche, deja se vede o îmbunătăţire a stratului de apă din pînza freatică, pentru că se formează o barieră, ce asigură menţinerea nivelului în puţurile de captare“, a precizat Mihai Tamaş.
Acesta spune că 2019 este cel mai secetos an din ultimii zece, lucru care a cauzat scăderea nivelului hidrostatic în puţuri, motiv pentru care s-a decis ca soluţie tehnică de rezolvare a problemei prin devierea cursului Moldovei.
Probleme cu apa sînt şi la Tîrgu Neamţ şi în cîteva comune din zonă, despre toate acestea vorbindu-se într-o conferinţă de presă susţinută, la finalul lunii trecute, deVlad Angheluţă, director general ApaServ, Cristian Buzdugan, fost şef al Zonei Operaţionale Est, actual coordonator al Programului Programului Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) şi şeful al Zonei operaţionale Est, Bogdan Curcudel.
„Vorbim de o investiţie care s-a derulat în mai mulţi ani. Primul sector al captării a fost construit în anii 1964-1967, partea a doua între 1975 – 1979 şi captarea de la Simioneşti, Captarea 3, între 1993 şi 1995. (…) În momentul de faţă, funcţionăm cu 76 de pompe“, a precizat Vlad Angheluţă, care a spus că viiturile din 2018 au distrus o bună parte a investiţiilor din zonă şi au afectat una mai veche a Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ.
Criza apei din acest an este cauzată de seceta prelungită, care a scăzut nivelul apei din pînza freatică şi a dus la scăderea nivelului hidrostatic din puţuri.
„Debitul rîului Moldova, în 25 noiembrie era de 8,2 metri cubi pe secundă, în 26 noiembrie, un pic în creştere, de 9,2 metri cubi pe secundă. Dar o medie anuală a debitului rîului în zona captării Plideşti – Simioneşti este de 15 metri cubi pe secundă, deci este vizibil că ne confruntăm cu acest fenomen de secetă.
Aceeaşi situaţie este şi la captarea Lunca-Vînători, care alimentează sistemul din zona Tîrgu Neamţ şi comunele învecinate, unde avem aceleaşi probleme de raţionalizare a consumului. Acolo albia chiar este secată aproape integral, debitul fiind asigurat mai mult de un pîrîu care, la confluenţa cu Ozana, alimentează fronturile de la Tîrgu Neamţ, din 12 puţuri.
Acolo lucrăm cu 8 puţuri, fiind afectată în primul rînd distribuţia apei din zonele înalte din Tîrgu Neamţ, precum şi în comunele: Bălţăteşti, Agapia, Grumăzeşti şi, parţial, Răuceşti“, a mai afirmat Vlad Angheluţă. Acesta a ţinut să precizeze faptul că aceeaşi situaţie o au extrem de multe companii de apă din România, care nu pot ţine pasul înlocuirii conductelor de apă cu măsura în care acestea se uzează, susţinînd că pentru înlocuirea tuturor reţelelor de apă din judeţ ar fi nevoie de bugetul companiei pe 100 de ani.
„Ca să schimbăm la nivel de companie întrega reţea am avea nevoie mîine de 223 milioane lei pentru întreg judeţul, ceea ce reprezintă bugetul companiei pe 100 de ani. Oraşul Roman are probleme mari în ceea ce priveşte reţelele expirate. E vorba de 107 km, adică 83% din total conducte, cu o valoare de înlocuire la 31 decembrie 2016 de 62.893.028 lei.
În Roman, porţiunea de reţele expirate are o lungime de 53,4 km, adică 78% din total, cu o valoare de înlocuire de 21.643 lei“, a mai spus directorul general.