Publicitate

• pe Valea Muntelui, acolo unde s-a putut, sărbătoarea de astăzi se va tine în jurul altarelor si a crucilor realizate din gheată • se spune că în functie de cum se topesc crucile se va sti dacă anul e îmbelsugat sau nu • conform traditiei, femeile nu au voie să spele timp de opt zile •

Pe Valea Muntelui, majoritatea preotilor vor oficia slujba de Bobotează în aer liber, pe alocuri în fata altarelor alcătuite, conform traditiei, din mese si cruci de gheată. Asta pentru că dincolo de simbolistica crestină a evenimentului si de faptul că este socotit ca moment de granită temporală între două anotimpuri, Boboteaza presupune si acel altar de gheată, care, spun oamenii Văii Muntelui, „dacă va curge topindu-se gheata cît de putin, atunci e un an foarte îmbelsugat, iar de nu, nu“. „Dacă timpul te ajută, este musai să se ridice în parohii cruci de gheată. Asa se obisnuieste de cînd mă stiu. Este foarte frumos si impresionant. Parcă ne simtim mai aproape de Dumnezeu. Asa văd eu această traditie. Din nefericire, anul acesta timpul fiind cald apele nu au înghetat suficient de tare pentru a ne oferi gheata necesară acestui obicei“, a declarat Ovidiu Nită, primarul comunei Borca. Cît priveste preocuparea obstilor pentru ridicarea crucilor, în fiecare parohie este constituit din timp cîte un grup de gospodari specializati si dotati cu o anume tehnică pentru decupat straturile de gheată, iar în caz de lipsă a ghetii, anumite forme pentru crearea crucii, lucru pe care l-am aflat si de la primarul de Borca: „S-a pus apa în formele special făcute si dacă la noapte este ger, mîine, de Bobotează vor fi si la noi crucile. De mai mici dimensiuni, simbolic, dar vor fi. De nu, slujba se va oficia în biserici ca în fiecare zi de sărbătoare“. „Noi am reusit să procurăm gheată dintr-un lăcusor situat undeva pe un munte din comuna noastră, de pe una din proprietătile familiei mele. Asa că toate cele sase parohii din comuna Poiana Teiului vor avea ridicate cruci de gheată, respectiv parohiile Petru Vodă, Poiana Largului 1 si 2, păstorite de preotii Mihai si Ciprian, parohiile Poiana Răchitei, Galu si Dreptu“, a afirmat primarul Ana Ancuta. Credinciosii din zona Tasca si de pe Valea Bicazului ar fi dorit să nu se abată de la acest obicei, numai că de data aceasta lipsa ghetii a făcut să nu fie amenajate altarele Bobotezei cu rugăciunea de-a fi iertati de Dumnezeu. „Am tot sperat să vină gerul de dinaintea Bobotezei să creeze conditiile pentru a realiza crucile de gheată. N-a fost să fie. Asa că vom săvîrsi slujba în biserică. Poate la anul!“, ne-a mărturisit părintele Dan Caia de la Biserica Secu – Tasca. Părintele Daniel Dosoftei de la Parohia Izvoru Muntelui a afirmat că sa va fi cruce din gheată: „Este o clipă de fericire crestină să înăltăm în fiecare an crucea de gheată la umbra bisericii noastre si apoi să ne rugăm lui Dumnezeu în mijlocul naturii, la o azvîrlitură de băt de Muntele Sfînt al Moldovei, Ceahlăul nostru drag“. Revenind la semnificata si importanta Bobotezii, aceasta este în primul rînd o sărbătoare crestină, dar care iese în evidentă si prin referirea constantă la păgînismul perioadei din care face parte, încheierea Sărbătorilor de iarnă, pe de o parte (aici putînd face parte si petrecerea rituală a Iordanului), mai bine zis lustratia prin apă si pe de alta, purificarea generală ce urmează în urma alungării tuturor fortelor ostile, malefice, care si-au făcut de cap în perioada Sărbătorilor de iarnă. Valentele purificatoare ale apei sfintite în această zi se extind si asupra gospodăriei: apa de rîu si aghiasma poate alunga moroii, serpii, lupii, bolile, dar poate stimula recoltele. Nu întîmplător, muntenii văilor Bistritei si Bicazului tin la această sărbătoare, în jurul căreia au fost tesute de-a lungul istoriei o serie întreagă de interpretări, căpătînd în popor puteri miraculoase apărătoare si orotitoare de rele si durere.

Alte traditii de Bobotează

Sărbătorile de Bobotează si Soborul Sfîntului Prooroc Ioan Botezătorul si Înaintemergătorul Domnului sînt de o trăire religioasă intensă, care continuă seria celorlalte recunoscute cu festine aparte, vesele, fapt reflectat si în multitudinea de datini care le marchează. Sîmbătă, credinciosii se duc la biserică, pentru a lua apa sfintită, cunoscută drept Aghiazma mare, necesară pentru tămăduire si purificare. În ajun, preotul merge prin case pentru a sfinti, iar mirenii îl asteaptă, după ce au tinut post negru, pînă ce vine prelatul ca să bea din apa sfintită. Cu această ocazie, cel ce aduce curătenia spirituală în bătăturile gospodarilor este însotit de copii, acestia deschizînd calea preotului strigînd Kira Leisa, adică pronuntarea românească a grecescului Kyrie Eleison, care înseamnă Doamne miluieste. Pe lîngă troparul Bobotezei, în trecut, copiii cîntau colinde speciale care descriau miracolul care a avut loc la Iordan. În multe localităti asezate pe maluri de ape, în ziua de Bobotează, după Sfînta Liturghie, preotul, împreună cu enoriasii, fac o procesiune la un lac, rîu sau vreun izvor, pentru slujba sfintirii apelor. Pînă nu de mult, cînd începea troparul praznicului, vînătorii si pădurarii satului împuscau peste ape, ca să alunge duhurile necurate, însă acest obicei dacă a mai păstrat doar semnificatia festivă a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. În unele localităti, după slujbă, preot aruncă în apă o cruce de lemn, după care tinerii se întrec să o scoată la mal. Conform traditiei, se spune că cel ce reuseste să ajungă primul la cruce va avea parte în anul abia început numai de bine. Traditia mai spune că în această zi toate apele pămîntului sînt sfintite, de aceea femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile. Cu această serie de sărbători, datinile de iarnă nu s-au încheiat, dar s-a terminat carnavalul, deoarece, după 10 ianuarie, se sfîrsesc zilele jocurilor cu măsti de Anul Nou, ca si perioada de curătire si de sfintire a timpului proaspăt născut, marcat de sărbători precum cea a Sfîntului Vasile, Bobotează sau Sfîntul Ion. Pînă la 1 martie se perindă obiceiuri mai putin festive, dar numai aparent mai putin importante. Ele sînt ale satului, căci urmăresc relatia cu bolile, cu plantele sau cu animalele, fapt care explică de ce sînt aproape necunoscute la oras. (I. ASAVEI, C. CALIMAC)

Comentarii Facebook
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.