Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Bãsescu si Tãriceanu au nimerit Rusia datoritã lui Stefan

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu Petru Paleu, vicepresedintele Federatiei Române de Handbal

Reporter: Gheorghe Tadici, nãscut la Piatra Neamt, Hutupan si Lazer au pornit de aici, Tamas de la Roman, FibrexMania tot de la Piatra. Acum, cînd s-au rãcorit un pic spiritele dupã Campionatul Mondial din Rusia, de la Sankt Petersburg, sesizeazã cineva însemnãtatea acestor simboluri în handbalul românesc? Petru Paleu: Acestea sînt prea putin vehiculate în presa centralã. De exemplu, la Sighisoara, la meciul cu Franta, s-a fãcut un pariu între unii dacã Tadici e nãscut la Zalãu. Eu stiam, dar n-am vrut sã mã bag. Prea putinã lume stie cã Tadici este nãscut în Piatra Neamt, dar probabil cã asta nu are vreo importantã. Tadici e recunoscut ca ardelean pentru cã toatã activitatea lui se leagã de Zalãu. Rep.: Eu zic cã Petru Paleu înseamnã ceva în handbalul din România. Pietrenii nu prea te-au vãzut la televizor, în tot ceea ce a însemnat desfãsurarea de forte de la Sankt Petersburg. P.P.: La Sankt Petersburg au fost mai multe probleme. Una era faptul cã eu deja începusem acel meci (finala – n.a.) cu cîteva zile înainte, prin discutii cu domnul primar Stefan, sã vedem cum pot fi bãgate în seamã aceste fete de cãtre actuala conducere. Spre mîndria lui si spre mîndria noastrã s-a reusit un lucru extraordinar! Vã spun cã nici ziarele centrale n-au semnalat simpla prezentã a primarului Gheorghe Stefan lîngã conducerea tãrii, lîngã Guvern. Rep.: Fãrã Stefan iesea mobilizarea aceea de exceptie? P.P.: Nu! Nimeni nu a realizat cã aceastã actiune a fost dusã în spate de cãtre primarul Gheorghe Stefan. Eu am tinut legãtura cu dînsul, ne-am vãzut si la banchetul de sfîrsit de an al clubului de fotbal Ceahlãul. Vã spun cã ceea ce a realizat dînsul, faptul cã a reusit sã aducã la fata locului atît seful statului, cît si primul ministru si o parte din guvern, nu fãcea oricine în România. Apoi am înteles cã în avion s-a luat hotãrîrea ca handbalistele sã fie premiate indiferent de rezultat. Rep.: Federatia a fost deranjata de gestul tãu si de interventia primarului de Piatra Neamt? Esti totusi vicepresedintele Federatiei Române de Handbal. P.P.: Nu stiu dacã e un deranj sau nu, dar nu mai stiu ce sã înteleg din moment ce eu am fost ca simplu spectator în tribune, mi-am vãzut de treabã, am strigat… Rep.: Simplu spectator a fost si Nicusor Constantinescu, presedintele Consiliului Judetean Constanta, alt personaj bolnav dupã handbal. Stãtea si el aproape stingher cu galeria. P.P.: Si patronul de la „Intercontinental“, domnul Viorel Pãunescu, a fost simplu spectator. Deci, poate am avut eu pretentii foarte mari, dar nu cred lucrul acesta pentru cã eu n-am alergat dupã functia de vicepresedinte la Federatie. Am fost rugat sã candidez pentru ceea ce am realizat în handbalul românesc, pentru cã prin ceea ce am început la Piatra Neamt s-a pornit dupã aceea o miscare handbalisticã.

„Vin Sãrbãtorile si trebuie sã ne gîndim la ce este mai bun. Am, însã, un gust amar“ Rep.: De asta fãceam si legãtura cu Tadici… P.P.: Eu zic cã în ultimii patru-cinci ani de Piatra Neamt se leagã toatã miscarea handbalisticã si relansarea bãietilor. La fete erau rezultate, de ce sã ne ascundem dupã vorbe, dar cred cã n-ar fi trebuit sã deranjeze pe nimeni. Deci, eu mi-am fãcut datoria. Rep.: Dupã tratamentul mizerabil din Rusia, mai rãmîi în handbal? P.P.: Nu stiu. Deocamdatã vin Sãrbãtorile si trebuie sã ne gîndim la ce este mai bun. Am, însã, un gust amar. Rep: Ar merita handbalul sã mai rãmîi acolo? P.P.: Nici asta nu pot sã vã spun. Vom vedea ce se întîmplã si vorbim din februarie încolo. Rep.: Cristi Gatu ce-a zis? P.P.: N-a avut o reactie pînã acum deoarece el a fost foarte ocupat cu primirea presedintelui la Moscova, cu premierul, cu problema organizãrii viitorului Campionat Mondial din 2009, cu Mustafa (presedintele Federatiei Internationale de Handbal – n.a.). Dar puteau si altii sã se gîndeascã, doar sîntem o mînã de oameni: eu, domnul Gatu si Marinescu, secretarul general. Eu cred cã asta-i Federatia Românã de Handbal. Astept sã vãd cum va fi reactia dînsilor. Eu l-am anuntat si pe domnul profesor Otto Heel despre intentia de a mã da la o parte de la Centrul Olimpic Sighisoara. Probabil nu voi participa nici la actiunile lotului national de seniori din luna ianuarie, cu toate cã am fost rugat sã fiu alãturi de bãieti. Nu înseamnã orgoliu, nu înseamnã cã fac presiuni… Mã asteptam ca la Sankt Petersburg sã facã cineva un semn. Nu puteai sã mergi, chiar dacã esti vicepresedintele Federatiei, sã sari peste garduri, din moment ce eu nu aveam acreditare, deci nu puteam sta decît în tribunã. Trebuia sã fiu chemat mãcar la premiere de un oficial de al nostru, sau de un antrenor. Probabil cã ei au asteptat sã iau actiuni pe cont propriu, or nu cred cã se face asa. De aceea nici la sosirea la aeroport nu m-am înghesuit, dacã nu am fost invitat. Rep.: Sã trecem peste episodul Sankt Petersburg si sã ajungem la Corbeanca, la premierea fetelor. Acolo nu aveai nevoie de acreditare si tot nebãgat în seamã ai fost. P.P.: La Corbeanca au luat loc la masã… restul. Eu am stat si m-am întretinut cu domnul Þopescu, cu Vasile Arhire, cu Tavi Vintilã, cu ziaristi de la Pro Sport, de la Gazetã. N-a fost nimic suprinzãtor, adicã mã asteptam sã fie la cum a fost si în Rusia.

„Totul depinde de cum va fi ajutat primarul Gheorghe Stefan sã termine Sala“ Rep.: Dacã te retragi de la Centrul Olimpic, e loc de vreo altã ambitie? Revine Paleu si face o nouã echipã de glorie? P.P.: Local nu poate fi vorba de nimic atît timp cît nu e finalizatã Sala Sporturilor. Aici intervin multe discutii si totul depinde de cum va fi ajutat primarul Gheorghe Stefan sã termine Sala, pentru cã el singur nu poate obtine fondurile, trebuie bani multi. Dacã nu se intrã într-un anume regim de urgentã, nu poate fi inclusã în organizarea Campionatului Mondial din 2009, în cazul fericit în care vom fi desemnati sã-l organizãm noi, ca tarã. Repet, desi unii s-ar putea sã se supere: trebuie sprijinit primarul. Eu cred cã mai repede de doi ani de zile aceastã salã nu poate fi pusã la punct. Rep.: Spuneam cîndva cã intrãm în Uniunea Europeanã si nu e gata sala… Revin la chestiunea cu bãietii, cu nationala masculinã. Nici dacã te roagã Bibirig si toatã trupa sã fii acolo, alãturi de ei, nu te duci? P.P.: Deocamdatã nu cred cã este nevoie, atît timp cît n-am avut acces la o pozã de grup alãturi de fete. Cred cã deranjeazã si faptul cã sînt mai popular fatã de ele, discut altfel, am alt vocabular, mai apropiat de limbajul sportivilor. Nimic nu-mi dãduse însã de înteles cã totul va iesi cum a iesit. Rep.: Solutiile la cine sînt? P.P.: Probabil cã la presã. Rep.: Tot presa sã rezolve si aceastã crizã? P.P.: Cred cã da. Ba nu, sigur! Eu zic cã presa poate sã se intereseze dacã în FRH conteazã postul de vicepresedinte sau este numai asa, trecut sã fie. Rep.: Lãsînd la o parte un personaj celebru în handbalul mondial, care este Cristi Gatu, poate si încã vreo douã figuri istorice, trebuie sã admitem cã esti unul dintre oamenii cu cea mai bunã imagine din handbalul românesc. P.P.: Nu stiu, asta o spuneti dumneavoastrã, gazetarii. Delegatia a fost condusã acolo de domnul Marinescu, deci el era unul din cei care puteau repara lucrurile. Rep.: Domnul Marinescu face cumva politicã? P.P.: Nu stiu sã vã rãspund. Rep.: Am întrebat asta pentru cã Stefan înseamnã automat PNL si poate de aici a pornit deranjul. P.P.: Nu este asa. Rep.: Apropo de mici reparatii, dacã în loc de poza de grup îti trimite Luminita Hutupan o fotografie cu dedicatie, din Slovenia, se închide un pic din ranã? P.P: Da, jos pãlãria pentru fete! Rep.: Se putea mai mult? Ai fost acolo, se putea cîstiga sau nu? P.P.: Pãrerea mea e cã plînsul Luminitei Hutupan spune totul. O cunosc pe fata asta si stiu ce înseamnã, ea într-adevãr si-a dorit titlul mondial. Nu poti acuza restul fetelor. Eu cred cã dupã victoria asupra Ungariei a fost o eliberare a energiilor prin faptul cã am ajuns în finalã si era oricum suficient. La rusoaice acasã, nu puteai învinge. Ne trebuia o mare, mare sansã. Or sanse n-am avut pentru cã am avut 8 bare, iar la 8 bare nu înseamnã cã ai avut sansã. Probabil cã asa cum am început meciul si dacã nu ar fi fost bara Luminitei din poartã în poartã era altceva. Ati vãzut, au fost nouã minute în care scorul a fost 11-5, iar dupã aceea, pe restul jocului, am avut un gol peste rusoaice pînã la final! Cum, n-ati sesizat asta?… Rep.: Hai sã ajungem si noi la final cu un gînd pentru iubitorii handbalului si fanii lui Petru Paleu. P.P.: Le transmit sã aibã rãbdare si sã ajute copii acestia frumosi care cresc acum ca viitori handbalisti. Sînt copii foarte talentati, avem si profesori foarte buni pe care îmi e teamã sã îi enumãr din teama de a nu omite vreunul. Jos pãlãria pentru scoala neamteanã de handbal! As înclina cã n-ar fi exclus ca un centru olimpic sã fie în viitor la Piatra Neamt. Stiti ce ne lipseste? Sala de la Sighisoara.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending