Contactează-ne

Administrație

Banii de gală, votaţi şi „Că cu mine nu merge aşa“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la şedinţa extraordinară au lipsit liberalii ■ cei de la PMP au vrut amendament, dar le-a picat ■ apoi s-au abţinut ■ preşedintele Arsene s-a războit cu presa plină „de venin“ ■

Banii de la CJ Neamţ pentru organizarea Galei Dynamite Fighting Show, în care urmează să lupte şi Cătălin Moroşanu, cunoscut ca Moartea din Carpaţi, au fost alocaţi la a treia încercare, chiar dacă liberalii au lipsit. Aşa ar fi trebuit să sune sec ştirea despre ceea ce s-a întîmplat la CJ în după-amiaza de 16 octombrie. Numai că „adăugirea“ din titlu, „că cu mine nu merge aşa“, citat din onor preşedintele judeţului, a devenit aproape imposibil de evitat în condiţiile în care Ionel Arsene a folosit şi şedinţa, dar şi conferinţa de presă de după ca să arunce săgeţi, mai mult sau mai puţin inspirate în ironie, către cei din presă care sînt plini de „venin“. Concluzionînd la un moment dat că respectivii, probabil şi noi, „n-au înţeles că cu mine nu merge aşa“. Şi cum, dacă tot cerţi presa, ar trebui să fii atent măcar la exprimare, am mai reţinut nişte ziceri „măiastre“: „am mulţumit la (!?) presa obiectivă şi corectă“, „vorbeşte corect cu ceea ce trebuie“ sau „voi, presa, sînteţi interesanţi“. „Că cu“ onor preşedintele nu merge oricum, am priceput noi mai demult, cam de pe vremea unui deputat supranumit „că cînd“ tocmai pentru că violenta nepermis limba română, dar, pot considera unii, treaba aceasta cu cacofoniile nu e decît una de nuanţă. De venin. Aşa că o abandonăm pe moment. Revenind la administraţie, cum îi place onor preşedintelui CJ, în şedinţa de CJ au fost prezenţi 20 de consilieri din 34, mai exact au lipsit liberalii. De data aceasta a fost cvorum, aşa că s-a trecut la votul celor două proiecte de pe ordinea de zi. Primul cel cu asocierea cu Direcţia pentru Sport şi Tineret şi cei 156.000 de lei pentru organizarea galei amintite. Consilierii PMP au avut o intervenţie, în care au precizat că au oarece nelămuriri legate de banii ce urmează a fi alocaţi şi au dat şi nişte exemple: că ar fi cam mult 20.000 de lei pentru nişte tricouri (ori or fi fost „tricoaie“, cum se exprima un alt onorabil secretar de stat din Guvernul Dăncilă?) la care nici măcar nu li se ştie numărul. Or fi unul, or fi două, poate 49 sau cîteva zeci de mii, cine ştie? Apoi banii alocaţi pentru închirierea de scaune, mese, etc., vreo 38.000 lei, nu sînt cam mulţi? Nu ar putea fi cumpărate scaunele şi mesele de banii aceştia, s-au mai întrebat cei de la PMP. Chiar dacă preşedintele Arsene a încercat să liniştească pe toată lumea spunînd că sumele alocate nu vor fi decontate dacă nu sînt documente justificative „beton“, cei de la PMP au vrut şi au formulat amendament. Să se „taie“ cum ar veni 10.000 de lei de la tricouri şi 20.000 de lei de la scaune. Care amendament a picat cu brio, adunînd doar cele două voturi ale pemepiştilor. Proiectul în forma iniţială a trecut apoi cu două abţineri, tot ale pemepiştilor, şi 18 voturi pentru, PSD şi ALDE. Al doilea proiect se referea la aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru Reabilitarea şi modernizarea Ambulatoriului Integrat de Specialitate din cadrul Spitalului Judeţean Piatra Neamţ a trecut cu maximum de voturi, iar la punctul „diverse“ un consilier judeţean de la ALDE a ţinut să-şi exprime bucuria că a trecut proiectul cu gala, dar şi să amintească de o doleanţă a sa, un proiect cu o rotondă a personalităţilor pietrene. După nişte discuţii legate de chestiuni juridice, şedinţa s-a încheiat. Şi a urmat conferinţa de presă. În care preşedintele Arsene, că doar tot se face doar administraţie în CJ, a aruncat săgeţi către liberalii care au boicotat votul cu gala, acuzîndu-i că au tratat exclusiv politic acest subiect şi afirmînd că ar fi fost supăraţi că Moroşanu, liberal, ar fi venit la el, preşedinte PSD al CJ, cu propunerea. Şi nu la partidul propriu. Şi de aici boicotul. Cum nu sîntem în măsură noi, chiar veninoşi fiind, să împărţim dreptatea între politicieni – asta dacă ar fi dreptate printre ei – ne rezumăm la a prezenta un punct de vedere exprimat pe o reţea de socializare de un consilier judeţean liberal. Cornel Agăleanu pe numele său. Care a scris: „Mă simt dator faţă de nemţeni să explic de ce votul meu nu a fost şi nu va fi favorabil pentru alocarea unei sume consistente (156 mii lei) pentru gala de K1. Una din pozele alăturate (Moroşanu şi Arsene – n.r.) ne prezintă un moment tradiţional, cel al cadourilor. Vedem că a fost oferită o pereche de mănuşi în dar. Frumos! Din cealaltă fotografie (o detaliere a cheltuielilor – n.r.) vedem însă că din banii CJ-ului se doreşte ca o anumită sumă să meargă spre achiziţia de mănuşi. Pentru alte cadouri? Sau luptătorii care vor urca în ring vin la Piatra Neamţ fără mănuşi? Ar fi ca şi cum plăteşti nişte meseriaşi să-ţi văruiască casa (o fi „licenţă“? -n.r.) şi nu le cumperi doar var şi vopsea ci şi bidinele, găleţi, salopete etc. Dincolo de faptul că o gală K1 nu este nici sport de masă, nici sport de performanţă ci doar un eveniment comercial de tipul showbiz, organizat, în esenţă, de nişte privaţi cu suport financiar de la alţi sponsori privaţi, totuşi cheltuirea a circa 35.000 EU din banul public nu poate fi făcută fără responsabilitate din partea celor chemaţi să votăm aşa ceva. Avem încă drumuri cu gropi şi podeţe (gen Prelucra) degradate. Avem zeci de şcoli în judeţul Neamţ fără autorizaţie sanitară din cauza toaletelor neconforme şi cu banii aceştia puteau fi făcute vreo 2-3 grupuri sociale rezonabile. Dar cîte acţiuni culturale corecte nu puteau fi făcute în judeţ cu 156 mii lei? Oraşe mult mai bine dezvoltate economic din România nu alocă bani publici pentru astfel de afaceri private de tipul K1. Am terminat în judeţul Neamţ de rezolvat toate problemele grave, duduie cumva economia, ca să ne permitem o astfel de tichie de mărgăritar?“. Noi concluzionăm doar atît: gala se făcea oricum, aşa am înţeles de la Moroşanu, dar poate, dacă tot s-au dat bani publici, se face şi o secţiune, la gală, în care politicienii să se bată în cacofonii. „Că campioni“ la aşa ceva văd că avem.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Ministrul Transporturilor, în vizită de lucru pe şantierul de pe DN15

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ministrul Răzvan Cuc a inspectat lucrările de reabilitare şi modernizare aflate în derulare pe Drumul Naţional 15, între Bicaz şi Poiana Teiului ■ deminitarul a fost însoţit de şefii CNAIR, ai DRDP Iaşi şi de preşedintele CJ Neamţ, Ionel Arsene ■ Răzvan Cuc a venit cu noutăţi şi în ce priveşte realizarea drumului expres Piatra Neamţ-Bacău ■

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a fost prezent joi, 18 iulie 2019, într-o nouă vizită de lucru în judeţul Neamţ. Alături de noul director general al CNAIR, Sorin Scarlat, de directorul general regional al DRDP Iaşi, Ovidiu Mugurel Laicu, şi de preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, demnitarul ce se ocupă de drumurile naţionale a avut ca obiectiv verificarea şi controlul DN 15, importantă arteră rutieră ce leagă oraşul Bicaz de Poiana Teiului şi care se află în plin proces de reabilitare. Însoţit de reprezentanţii mass media, primul dialog cu aceştia a avut loc pe Barajul Bicaz. „Sînt în judeţul Neamţ alături de Preşedintele Organizaţiei Neamţ a PSD, Ionel Arsene şi directorul CNAIR, Sorin Scarlat, să verific stadiul lucrărilor la obiectivele de infrastructură ce aparţin Ministerului Transporturilor. Începem dialogul nostru de la Barajul Bicaz. Drumul care traversează barajul a beneficiat deja de lucrări de refacere şi turnare de covoare asfaltice executate în regie proprie de către Compania Naţională de Administare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) prin grija Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi. Cît priveşte DN 15 Bicaz-Poiana Largului, unde se efectuat reparaţii de refacere a corpului de drum afectat, se vor turna covoare asfaltice pe suprafeţe întinse, vor fi înlocuite zidurile de sprijin, se va lucra la refacerea şanţurilor de scurgere şi va fi montat parapet metalic. Toate aceste lucrări sînt executate de către Asocierea cîştigătoare, în urma unei proceduri de licitaţie. Valoarea contractului fiind de 302.132.014,19 lei cu TVA şi are o durată de execuţie 6 luni. Am spus de fiecare dată că, acolo unde se poate, cei de la CNAIR vor interveni în regie proprie să efectueze lucrări, astfel încît cetăţenii să beneficieze mai repede de infrastructura rutieră refăcută. Cei de la Compania de Drumuri trebuie să înţeleagă, odată pentru totdeauna, că lucrează în interesul cetăţenilor şi nu pentru propriile interese. Pe lîngă construcţia de autostrăzi sînt şi multe alte lucruri de realizat de către dînşii. Au bani. Le cer să-i consume pentru lucrările pe care au obligaţia să le facă. La începutul mandatului am spus că se vor asfalta 150 km în judeţul Neamţ. Pînă în prezent s-au asfaltat 80 km, restul se vor asfalta cît mai repede. Am fost aici în luna martie şi nu se întîmplase nimic. Acum vedeţi că lucrurile au luat o altă turnură. Investiţiile vor continua. Un alt lucru foarte important este proiectul privind Drumul Expres Bacău – Neamţ. Iată că am ajuns la final cu această procedură. S-au depus 4 oferte. L-am rugat pe domnul director general al CNAIR să întrunească, de urgenţă, Comisia şi să evalueze documentaţiile aferente acestui proiect, astfel încît pînă la sfîrşitul lunii august să avem semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate”, a declarat Răzvan Cuc, Ministrul Transporturilor. Din punctul de vedere al înaltului demnitar am înţeles că nu vor exista probleme, nici măcar de finanţare, fiindcă fondurile sînt europene, pe programele dedicate infrastructurii mari. Mai mult decît atît, ministrul Cuc a declarat că va discuta personal cu firma care va cîştiga elaborarea studiului de fezabilitate, pentru ca aceasta să înainteze documentul înainte de cele 14 luni prevăzute ca termen limită, pentru a demara, ulterior, cît mai grabnic proiectarea şi execuţia drumului expres Piatra Neamţ-Bacău. „Deşi perioada de realizare a studiului este de 14 luni, voi discuta cu firma cîştigătoare să comprimăm acest termen, tocmai ca să dăm drumul proiectării şi execuţiei acestui obiectiv foarte important. Eu am să-i trasez termen în aprilie 2020, să fie gata studiul pînă atunci. Target-ul nostru este ca, la sfîrşitul lunii iunie anul viitor, să înceapă execuţia drumului”, a declarat Răzvan Cuc, adăugînd că „ce ţine de Ministerul Transporturilor se va face în ritm alert”. Revenind la obiectivul vizitat de Ministrul Transportului, respectiv DN 15 Bicaz-Poiana Teiului, lucrările sînt executate de asocierea S.C. AQUA PARC S.R.L., S.C. MAVGO HOLDING S.R.L. şi S.C. DANLIN XXL S.R.L., iar înaltul demnitar a avut cuvinte de laudă cu privire la calitatea acţiunii. „Spuneam, în 2017, în prima mea vizită la Poiana Largului-Bicaz, despre un drum, DN 15, cu un impact turistic foarte mare, un drum care este tranzitat de mulţi turişti, un drum care a fost practic construit în jurul anului 1947, un drum vechi, pe care nu s-a mai intervenit deloc. Iată că Guvernul a alocat sume semnificative pentru asigurarea drenajelor, scurgerilor şi elementelor de siguranţă. L-am rugat pe domnul Laicu să identifice punctele nevralgice, astfel încît să putem aloca sumele necesare şi să închidem absolut toate problemele pe acest drum, ca să-l finalizăm şi să poată fi dat în circulaţie aşa cum trebuie, fără calamităţi, fără alunecări de teren şi fără problemele care au existat în istoria obiectivului”, a sintetizat prin vorbe pline de concreteţe istoria drumului, înaltul demnitar, coborît în provincie din Capitală pentru o zi. Alături de domnia-sa s-a aflat preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene de la care aveam să aflăm că „Aşa cum am promis oamenilor, şi sîntem de cuvînt, am reuşit să finalizăm Drumul Naţional 15 de la Piatra-Neamţ pînă la Bicaz, la baraj, urmînd ca, în următoarele luni, să finalizăm un drum extrem de important pentru economia judeţului Neamţ, Bicaz-Poiana Largului. Pe drumul naţional care leagă mănăstirea Văratec şi mănăstirea Agapia a fost turnat deja covorul asfaltic, urmînd ca, în perioada următoare, de la Humuleşti până la Pluton, să fie turnat covor şi, de asemenea, de la Castelul de Apă de la Roman pînă la Moţca, la limita cu judeţul Suceava. Aşadar, sînt investiţii extrem de importante pe care Ministerul Transporturilor le face în judeţul Neamţ şi doresc să vă mulţumesc în numele locuitorilor judeţului nostru”. Una cu alta, veşti bune pentru participanţii la trafic şi pentru turiştii care tranzitează cea mai importanta zonă turistică a judeţului Neamţ. Lucrările de reabilitare a tronsonului Piatra-Neamţ – Bicaz, al DN 15, începute în luna iunie a anului curent, au fost finalizate, urmînd ca, pînă la sfârşitul anului 2019 să fie finalizate şi lucrările de modernizare şi consolidare pe tronsonul Bicaz-Poiana Largului, unde experţii au identificat peste 70 de puncte de calamitate. Vizita ministrului Răzvan Cuc s-a încheiat la Hangu, după mai multe opriri pentru a dialoga cu constructorii şi presa. Ca o concluzie generală înaltul demnitar s-a declarat mulţumit şi încrezător în activitatea şantierului de pe DN 15.

Citește știrea

Administrație

Piatra Neamţ: Contracte semnate pentru grădini pe bani europeni

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cu aproape un milion de euro vor fi realizate grădini publice în Speranţa şi Văleni

Primarul municipiului Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, a semnat, vineri, 19 iulie, contractele de finanţare pentru încă două proiecte europene care vor fi implementate în Piatra Neamţ în perioada următoare şi vor fi finanţate în cadrul POR 2014-2020 în proporţie de 98%, contribuţia proprie fiind de doar 2%. Este vorba despre două dintre cele trei grădini publice urbane care vor fi realizate în Piatra Neamţ din fonduri atrase de la Uniunea Europeană. Proiectele care însumează aproape un milion de euro vizează realizarea unei grădini publice urbane în cartierul Speranţa, în valoare de 410.793 euro, şi realizarea unei grădini publice urbane în cartierul Văleni, în valoare de 559.451 euro. „Aşa cum am mai precizat, atragerea de fonduri europene reprezintă o prioritate pentru municipalitatea pietreană şi o soluţie pentru dezvoltarea accelerată a oraşului în următorii 3 ani. Sînt depuse pînă la această dată pentru finanţare un număr de 32 de proiecte dedicate municipiului Piatra Neamţ care însumează peste 92 milioane de euro. Dintre acestea 4 au fost deja aprobate, 12 au primit aviz favorabil în etapa de evaluare a eligibilităţii şi tehnico-economică şi sînt în faza de precontractare iar alte proiecte, 16, se află în faza de evaluare tehnico-financiară, la organismele competente. Mă voi bate pentru fiecare cent care poate fi adus în oraşul nostru din fonduri europene. Vom continua să tratăm cu maximă seriozitate accesarea banilor europeni şi în următoarea perioadă, pentru a atrage cît mai multe fonduri în Piatra-Neamţ şi pentru a implementa cu succes proiectele europene pregătite. Revin cu solicitarea adresată actualilor guvernanţi de a trata cu responsabilitate gestionarea banilor europeni destinaţi autorităţilor locale pentru ca proiectele pregătite de primăriile care s-au preocupat să le realizeze şi să le depună în termen să primească întreaga finanţare necesară”, a declarat Dragoş Chitic.

Citește știrea

Administrație

Neamţ: Exerciţiu de imagine? Strategie antişpagă la spital

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ conducerea unităţii spitaliceşti din Roman va implementa propria strategie, începînd din această toamnă

Iniţiativa ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, de a întări lupta antişpagă din spitale este o măsură, care, de voie, de nevoie, e apreciată de conducerile spitalelor, iar volens-nolens, managerii sînt determinaţi astfel să aplice propriile strategii. La Spitalul Roman, doctor Maria Andrici a explicat cum vor fi puse în practică aceste măsuri antişpagă: „Iniţiativa doamnei ministru, de a trimite pacienţi sub acoperire pentru a identifica personalul care ia şpagă în spitale e o măsură ce face parte din Strategia naţională anticorupţie. E adevărat că la nivelul spitalului nostru există o serie de chestionare on-line, care testează gradul de satisfacţie al pacienţilor faţă de serviciile oferite. Aceste chestionare sînt periodic analizate în Consiliul Medical, sau în cel de etică, însă în formularele respective nu sînt şi întrebări legate de subiectul corupţie. Din toamna acestui an vom implementa Standardul anticorupţie ISO 37001, sistem de management aniti-mită. La sfîrşitul lunii iunie, la Sibiu, a fost un curs cu tematica anticorupţie, la care a participat şi un salariat al unităţii noastre. S-a luat legătura cu persoana responsabilă de coordonarea acestui program şi s-a decis ca la sfîrşitul lunii septembrie 2019 să organizăm şi la Roman acest curs“, a declarat medicul Maria Andrici. Managerul unităţii şi-a exprimat satisfacţia că la Roman nu au fost scandaluri în care personalul să fie acuzat de condiţionarea actului medical. Sistemul de management anticorupţie se bazează pe o serie de măsuri şi de mijloace de control, inclusiv pe linii directoare de susţinere şi specifică cerinţe privind: adoptarea unei politici şi a unor proceduri de combatere a corupţiei; formarea în spiritul combaterii corupţiei; evaluarea riscurilor de corupţie referitoare la unele proiecte sau unii parteneri comerciali; implementarea de mijloace de control financiare, comerciale sau contractuale, precum şi în domeniul achiziţiilor, etc. Dacă strategia va duce şi la combaterea micii corupţii – şpaga dată de aparţinători portarului, pentru a permite intrarea într-o secţie, sau spăguţa dată infirmierei pentru a schimba lenjeria patului, care ar trebui schimbată oricum, rămîne de văzut. Totul pare a fi pentru moment doar exerciţiu de imagine.

Citește știrea

Trending