Contactează-ne

Prima pagină

Balul bobocilor la Liceul Carol I Bicaz, bine pregătit şi apreciat

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ titlurile de Miss şi Mister Boboc 2018 au revenit elevilor Bianca Iaută şi Rareş Bârsan-Son ■ „Întreg programul s-a derulat conform celor stabilite, iar participanţii au avut o comportare frumoasă, indiferent dacă au fost boboci sau cei cu experienţa anilor trecuţi“, a declarat profesoara Roxana Dumitraşcu ■

Recentul week-end a însemnat pentru liceenii de la Carol I Bicaz o mare sărbătoare, pricinuită de participarea la Balul Bobocilor 2018. Evenimentul a fost pregătit cu mare grijă de către elevii clasei a XII- a A, sub coordonarea profesorului diriginte Roxana Dumitraşcu, care a ţinut la calitatea manifestării, începînd de la regia spectacolului şi a probelor de concurs şi pînă la ţinuta elegantă a elevilor, fie boboci, fie a celor de clase terminale. Aşa a fost posibil ca bobocii să aibă o comportare ireproşabilă la toate testele de cultură generală, îndemînare, perspicacitate şi talent la care au fost supuşi pe parcursul celor cîteva ore de program cît a ţinut spectacolul. De apreciere din partea publicului tînăr s-au bucurat probele de dans clasic şi modern şi karaoke, dar şi a celor de perspicacitate extrase de către concurenţi dintr-un bol pregătit anume de către organizatori. Cei care aveau să conducă întreg demersul cultural printre meandrele programului au fost prezentatorii Viorica Moldovan şi Justin Ţepeş-Bobescu, clasa a XII-a, care s-au descurcat foarte bine. Titlurile de Miss şi Mister Boboc, generaţia 2018 au revenit elevilor Bianca Iaută din clasa a IX-a D şi Rareş Bârsan-Son din clasa a IX-a A. La acest cuplu au fost adăugate titlurile de Miss şi Mister Talent, cuplu Maria Golovatîi şi Cristian Strătilă, Miss şi Mister Charismă, Mădălina Ţepeş şi Gabriel Novac, Miss şi Mister Eleganţă, Estera Dascălu şi Cosmin Panţiru, Miss şi Mister Popularitate, Petronela Negustor şi Denis Pavăl şi Miss şi Mister Originalitate, Eliza Vodă şi Constantin Troscaru. Spectacolul a presupus şi programe artistice susţinute de către Andreea Catrinoi, solistă de muzică populară şi grupul vocal- instrumental compus din Sebastian Sandu, Paul Iaută şi Ionuţ Bocăneţ, toţi liceeni ai Bicazului. Seara s-a încheiat cu un recital Los Anonimos şi un program de discotecă. „A fost o petrecere cu de toate, în ton cu aşteptările noastre. Cei care au concurat s-au simţit bine, au răspuns inteligent la cerinţele a ceea ce presupun testele la un bal al bobocilor. S-au comportat bine, chiar dacă emoţii pentru unii dintre ei au fost. Şi noi, cei mai mari, de clasa a IX-a sau a XII-a ne-am simţit extrem de bine. Peste ani o să ne aducem aminte de seara petrecută la acest bal al bobocilor“, ne-au spus cîţiva dintre participanţi. „A fost un bal bine pregătit şi mult apreciat de către elevii noştri. Întreg programul s-a derulat conform celor stabilite, iar participanţii au avut o comportare frumoasă, indiferent dacă au fost boboci sau cei cu experienţa anilor trecuţi. Ne-am bucurat că n-au fost înregistrate evenimente nedorite. Vreau să mulţumim Primăriei Bicaz pentru ajutor şi implicare şi celorlalţi sponsori, nu puţini la număr, ce ne-au oferit sprijin material şi moral în organizarea evenimentului“, a declarat profesoara Roxana Dumitraşcu, diriginta clasei a XII-a A, cea care s-a ocupat de întreaga logistică a Balului Bobocilor 2018 al Liceului Carol I Bicaz.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Pinalti, 12 ani detenţie din afacerile cu Poşta

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Ştefan la o pedeapsă de 3 ani şi 9 luni de închisoare în dosarul Fabrica de timbre ■ procurorii anticorupţie l-au inculpat într-un caz de prejudiciere a Poştei Române ■ este vorba de contracte dubioase, care au făcut companiei o pagubă de peste 2,2 milioane de lei ■ în alt dosar, tot pentru „afaceri“ la Poştă, fostul edil pietrean a primit 8 ani şi 2 luni de închisoare ■

Fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, a fost condamnat de magistraţii din cadrul Tribunalului Bucureşti în dosarul Fabrica de timbre. Sentinţa a fost pronunţată ieri, 22 iulie, cel căruia i se mai spune şi Pinalti primind 3 ani şi 9 luni închisoare într-un dosar ce vizează Poşta Română. Instanţa a luat act că suma de 226.967,15 euro primită de către Ştefan Gheorghe în săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă a fost restituită. „Menţine liberarea condiţionată din pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului Ştefan Gheorghe. (…) În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.p.p. ridică măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului prin ordonanţa procurorului din 27.12.2016 (dup. vol. 40, filele 292-293). Respinge ca nefondată acţiunea civilă formulată de partea civilă Compania Naţională Poşta Română SA în contradictoriu cu inculpatul Ştefan Gheorghe“, se arată în minuta instanţei bucureştene. Fostul primar din Piatra Neamţ, condamnat la închisoare în dosarul Microsoft, a părăsit, în septembrie 2017, Penitenciarul de Maximă Siguranţă Ploieşti, după ce a fost eliberat condiţionat. De precizat că hotărîrea instanţei de fond – Tribunalul Bucureşti, nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Reamintim că fostul primar şi lider PDL din anii în care formaţiunea era la Putere a mai fost condamnat în urma unor „afaceri“ cu Compania Poşta Română, el primind o sentinţă aspră, de 8 ani şi 2 luni de închisoare cu executare.

Soluţie amînată

Iniţial, soluţia în dosarul Fabrica de timbre ar fi trebuit să se dea pe 28 iunie, dar a fost amînată pînă la data de 22 iulie. Procurorii anticorupţie l-au inculpat pe Pinalti pe data de 3 martie 2017, cînd l- au acuzat de trafic de influenţă într-o cauză în care Compania Naţională Poşta Română a fost prejudiciată cu peste 2,2 milioane de lei. Alături de el au mai fost trimişi în judecată Cosmin Dragoş Mihăilescu, director la sucursala Fabrica de Timbre din cadrul Poştei Române, acuzat de abuz în serviciu, omul de afaceri Marian Constantinof, acuzat de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, ex-directorul Poştei Neamţ, Mihai Chebac, la data faptei director de dezvoltare la Poşta Română şi Dorin Laurian Fituti, administrator la Romkuvert şi Romkuvert Ind SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu, toate faptele fiind cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată. Anchetatorii au apreciat că în perioada iulie- august 2009, Gheorghe Ştefan, în calitate de primar şi vicepreşedinte PDL, i-ar fi propus lui Constantinof ca, în schimbul unor sume de bani, îşi va folosi influenţa pe lîngă reprezentanţii Poştei Române, astfel încît Fabrica de Timbre să atribuie unor firme controlate de afacerist contracte avînd ca obiect furnizarea de hîrtie. „Sumele de bani pe care le pretindea Gheorghe Ştefan urmau să provină tocmai din încasările obţinute din executarea primelor contracte. Deoarece banii i s-ar fi dat lui Gheorghe Ştefan, cheltuielile de aprovizionare cu hîrtie ar fi trebuit să fie acoperite din profitul generat de următoarele contracte încheiate“, conform DNA. Un prim pas pentru atribuirea clientelară a unor contracte către firmele controlate de Constantinof a fost pe 8 septembrie 2009, cînd Mihăilescu a fost numit cu sprijinul lui Ştefan la conducerea Fabricii de Timbre. Mihăilescu era un apropiat al lui Constantinof şi a avut sarcina să controleze şi să manipuleze procedurile de achiziţie publică. Trebuie spus că Fabrica de Timbre este o sucursală fără personalitate juridică a Poştei. Aceasta putea achiziţiona doar hîrtie care nu era produs finit, pentru executarea comenzilor venite de la centrala Poştei şi de la terţi. Pentru declanşarea procedurilor de achiziţie era nevoie de o comandă de furnizare a hîrtiei din partea centralei Poştei, către Fabrica de Timbre. Aceasta din urmă ar fi trebuit să achiziţioneze hîrtie în role, să o prelucreze prin mijloace proprii şi să o transforme în produs finit, hîrtie pentru imprimante matriceale. Aici a intrat în rol directorul de dezvoltare Chebac, care ar fi fost numit şi menţinut în funcţie de Pinalti. Chebac a trimis către Fabrica de Timbre o notă de comandă pentru furnizarea unei cantităţi nejustificate de hîrtie, mult mai mare decît necesarul subunităţilor poştale. Furnizarea acestei cantităţi de hîrtie urma să facă obiectul contractelor atribuite clientelar firmelor lui Constantinof. Valoarea comenzii a determinat valoarea contractelor încheiate de Fabrica de timbre cu firmele controlate de Constantinof şi implicit, valoarea foloaselor necuvenite care ajungeau la Gheorghe Ştefan. Pe 2 noiembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încheiat cu încălcarea legii 12 contracte cu firmele controlate prin interpuşi de Constantinof. În baza acestor contracte trebuia furnizată Fabricii de timbre materie primă, hîrtie în role, eşalonat, timp de un an. După semnarea contractelor, Mihăilescu a solicitat livrarea întregii cantităţi, iar firmele furnizoare au emis facturi. „Pentru semnarea documentelor în vederea efectuării plăţii, inculpaţii Mihai Chebac şi Mihăilescu Cosmin Dragoş au făcut presiuni asupra angajaţilor sucursalei Fabrica de Timbre. Pe 9 noiembrie 2009 a fost făcută o primă plată de către inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş pentru cantităţi de hîrtie nelivrate. Ulterior, în vederea justificării efectuării plăţii întregii valori a contractelor, acestea au fost modificate de inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş, prin acte adiţionale care nu poartă toate avizele necesare. Astfel, livrarea nu mai era eşalonată (vreme de un an), ci imediată (pînă la 15 decembrie 2009)“, au arătat procurorii DNA.

În două luni, Ştefan a primit 230.000 de euro

Mihăilescu a semnat fraudulos sau a determinat semnarea de către subordonaţi a unor documente de recepţie a hîrtiei pretins furnizate de firmele lui Constantinof, dar şi a unor documente de gestiune privind predarea hîrtiei către Romkuvert, în vederea prelucrării. Romkuvert, prin reprezentantul său Dorin Laurian Firuti, a confirmat recepţia pentru prelucrare a 828.413 kg de hîrtie, deşi primise doar o mică parte din cantitate. Practic, s-a creat un circuit scriptic, fictiv în mare parte, care atesta preluarea de către Fabrica de Timbre a cantităţii de hîrtie de la firma lui Constantinof şi predarea ei spre prelucrare la Romkuvert. Circuitul trebuia să ascundă lipsa hîrtiei din gestiunea Fabricii de Timbre şi să confere răgazul încheierii unor noi contracte care să genereze profitul din care să fie cumpărată şi hîrtia nelivrată, o parte din bani fiind daţi lui Gheorghe Ştefan. Documentele de gestiune şi de transport au stat la baza plăţilor din decembrie 2009 efectuate de Fabrica de Timbre către firmele lui Constantinof. Trebuie spus că directorul Mihăilescu a dispus efectuarea plăţilor nesocotind deciziile directorului general al Poştei, dar şi un act normativ. Practic, preţul de achiziţie al hîrtiei a fost mai mare decît preţul pieţei din acel moment şi prin denaturarea procedurilor de achiziţie publică, Fabrica de Timbre a cumpărat hîrtie de la firme interpuse controlate de Constantinof şi nu de la furnizorii tradiţionali. Astfel, preţul de achiziţie în baza celor 12 contracte a fost majorat artificial cu 1.643.191 lei, sumă care constituie prejudiciu suferit de Poşta Română. Pentru a justifica retragerea de bani din conturile celor doua firme, Constantinof a simulat în prealabil, prin acte atribuite unui interpus al său, împrumuturi acordate acestor firme, pentru ascunderea adevărătei naturi a provenienţei banilor. „Din sumele încasate de cele două firme, inculpatul Constantinof Marian i-a remis inculpatului Gheorghe Ştefan, în perioada noiembrie – decembrie 2009, aproximativ 230.000 de euro“, conform DNA. Ulterior a mai fost simulată o licitaţie publică, cîştigătoare fiind tot o firmă controlată de Constantinof. Aceasta ar fi trebuit să livreze noi cantităţi de hîrtie din nota de comandă emisă de directorul Mihai Chebac. Un nou contract nu a mai fost încheiat din cauza opoziţiei mai multor angajaţi ai Poştei.

Fostul primar a fost nevoit să dea banii înapoii

Au urmat momente de rîsu’-plînsu’, pentru că Pinalti a trebuit să dea banii înapoi. Cei prinşi în circuitul infracţional ar fi trebuit să încheie noi contracte pentru hîrtie ca să se acopere banii daţi lui Pinalti, dar nu s-a mai putut din cauza revoltei salariaţilor de la Poştă. „Astfel, Gheorghe Ştefan a restituit lui Constantinof Marian o parte din sumele primite, în numerar, prin intermediul lui Chebac Mihai“, spun procurorii. Banii restituiţi au fost folosiţi la achiziţionarea de hîrtie care a fost predată firmei Romkuvert pentru prelucrare şi apoi livrată Fabricii de Timbre. „Restul banilor a fost pus la dispoziţia unui apropiat al lui Gheorghe Ştefan pentru a achiziţiona din Germania anumite sortimente de hîrtie care a fost livrată Fabricii de Timbre, după prelucrarea la Romkuvert. Verificînd circuitul bancar pentru a determina de unde provin aceşti bani s-a constatat că erau sume acordate de alţi oameni de afaceri lui Gheorghe Ştefan“, conform rechizitoriului. În perioada noiembrie – decembrie 2009, directorul Fabricii de Timbre, Mihăilescu, a încredinţat firmei Romkuvert, în mod direct, la un preţ supraevaluat şi prin încălcarea legii, un serviciu de prelucrare a hîrtiei achiziţionate de la cele două firme controlate de Constantinof. Poşta a fost prejudiciată astfel cu 300.135 lei. În aceeaşi perioadă, directorul Mihăilescu a achiziţionat de la Romkuvert în mod direct şi prin încălcarea legii, plicuri la un preţ supraevaluat, pentru ridicarea artificială a preţului, constituindu- se scriptic un lanţ comercial de furnizare: Romkuvert Ind – SC Vidas (controlată de Constantinof) – SC Romkuvert – Poşta Română – Sucursala Fabrica de Timbre. Nici nu era necesară achiziţionarea tuturor tipurilor de plicuri, unele putînd fi realizate de Fabrica de Timbre, la preţuri mai mici. Astfel Poşta a fost ţepuită cu 272.352 lei. Valoarea totală a prejudiciului cauzat Poştei Române se cifrează la 2.215.678 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă. La finele urmăririi penale au fost sechestrate bunuri mobile şi imobile ale lui Pinalti, Mihăilescu, Chebac, Firuti şi a firmelor Romkuvert şi Romkuvert IND. Pinalti a mai fost acuzat şi în alt dosar tot pentru prejudicierea Poştei cu o importantă sumă de bani după ce a intervenit pentru schimbarea firmei care încasa facturile electronice. Gheorghe Ştefan şi apropiaţii lui ar fi primit circa 135.000 de euro. Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, l-a condamnat la 8 ani şi 2 luni de închisoare. Cauza este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti unde inculpatul a contestat pedeapsa şi aşteaptă o decizie definitivă.

Citește știrea

Actualitate

Pinalti, condamnat la 3 ani şi nouă luni de închisoare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fostul primar al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, a fost condamnat, luni, de magistraţii Tribunalului Bucureşti la 3 ani şi 9 luni de închisoare cu executare într-un dosar ce vizează Poşta Română. Decizia nu este definitivă. T otodată, instanţa a luat act că suma de 226.967,15 euro primită de către Ştefan Gheorghe în săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă a fost restituită. „Menţine liberarea condiţionată din pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului Ştefan Gheorghe. (…) În baza art. 404 alin. 4 lit. c C.p.p. ridică măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului prin ordonanţa procurorului din 27.12.2016 (dup. vol. 40, filele 292-293). Respinge ca nefondată acţiunea civilă formulată de partea civilă C.N. Poşta Română S.A. în contradictoriu cu inculpatul Ştefan Gheorghe”, mai spune minuta.

Vom reveni.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Dublă crimă, se cer 1,3 milioane de euro daune

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inculpatul şi-a ucis la furie fiul de 16 ani şi soacra ■ apoi a incendiat casa ■ pentru dubul omor comis pe strada Blanduziei, două persoane cer de la ucigaş peste 1,3 milioane de euro ■ pentru fiul şi mama ei, soţia ucigaşului vrea cea mai mare parte din bani ■

Procesul dublului omor de pe strada Blanduziei din Piatra Neamţ, cînd un bărbat şi-a ucis fiul minor şi soacra, intră în linie dreaptă după ce magistraţii Tribunalului Neamţ au pus punct procedurii de Cameră preliminară. „În temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, constată legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală şi a sesizării instanţei prin rechizitoriul nr. 119/P/2019 din 05.06.2019 al Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ privind pe inculpatul Petrache Florin, trimis în judecată în dosarul cu numarul 1171/103/2019, pentru săvîrşirea infracţiunilor de omor calificat, prevăzută de art. 188 alin.1 Cod penal, art. 189 alin. 1 lit. f Cod penal, art. 199 alin. 1 Cod penal şi distrugere, prevăzută art. 253 alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal. Dispune începerea judecăţâii cauzei privind pe inculpatul Petrache Florin“, conform instanţei. Fapta a avut loc pe 26 martie 2019, cînd pietreanul de 60 de ani şi-a ucis fiul de 16 ani şi soacra de 68 de ani. În cauză sînt două părţi civile care cer daune enorme, ce totalizează 1,312 milioane de euro. Soţia inculpatului, adică mama victimei minore şi fiica sexagenarei, cere de la Petrache daune morale de 300.000 de euro pentru pierderea fiului minor, plus un milion de euro, pentru pierderea mamei. Fratele ei s-a constituit parte civilă în procesul penal cu un total de 12.000 de euro, daune morale şi materiale pentru uciderea mamei. Rămîne de văzut la finele procesului care va fi suma pe care judecătorii o vor acorda celor doi fraţi. Atacul furibund al inculpatului asupra fiului şi soacrei s-a concretizat în multiple plăgi înjunghiate, nici una dintre victime neavînd nici o şansă de supravieţuire. Necropsia a stabilit în cazul fiului că una dintre lovituri a secţionat carotida, iar o alta a interesat miocardul. În cazul femeii de 68 de ani, loviturile mortale au fost în zona plămînilor, dar au fost şi multe altele. Toate acestea relevă faptul că agresorul a lovit fără milă, de mai multe ori, pînă ce ambele victime au decedat. Iniţial, Florin Petrachi şi-a atacat soacra, timp în care fiul lui dormea. Din cauza scandalului şi a ţipetelor bunicii, băiatul s-a trezit şi a intervenit în cearta dintre tată şi bunică, încercînd să o apere pe femeie. Gestul i-a fost fatal, pentru că nu a fost iertat de tată care l-a ucis fără milă. Cînd victimele nu mai erau în viaţă, inculpatul a dat foc la casă, apoi a mers la locuinţa unor rude din apropiere şi le-a povestit ce a făcut. Rudele au cerut ajutor la numărul unic de urgenţă 112, însă pentru adolescent şi bunica lui era prea tîrziu, fiind deja decedaţi într-o baltă de sînge. Miercuri, 27 martie, Florin Petrachi a fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunalul Neamţ cu propunere de arestare preventivă pentru săvîrşirea infracţiunilor de omor calificat şi distrugere. Judecătorii au luat decizia de a-l priva de libertate pentru următoarele 30 de zile, măsura fiind prelungită ulterior. De menţionat este faptul că la momentul agresiunii inculpatul nu era băut, fiind însă, spun anchetatorii, într-o stare psihică precară din cauza faptului că a realizat că la 60 de ani a rămas fără truda de o viaţă şi fără familie. La audieri era în stare de şoc. Pînă acum Petrachi nu a avut niciodată contact cu legea penală şi nu are antecedente. Tragedia a avut loc în zorii zilei de 26 martie, la o locuinţă de pe strada Blanduziei din Piatra Neamţ. Pompierii au fost chemaţi să stingă incendiul în jurul orei 5.15, însă la acel moment se ştia că în imobilul cuprins de foc sînt decedaţi copilul şi soacra lui Petrachi. Focul a făcut scrum bunurile din trei camere ale casei pentru care s-a ajuns la crimă. Ancheta a stabilit că cei trei locuiau sub acelaşi acoperiş, însă în ultima perioadă tatăl a fi fost plecat la muncă în Italia. A plecat şi a revenit de mai multe ori, înainte de crimă sosind acasă de cîteva zile. Asta în condiţiile în care, în urmă cu ceva vreme agresorul şi-ar fi construit casa în care acum trăiau cu toţii, pe pămîntul soacrei. Acest imobil pare a fi miza dublului omor. Asta deoarece bărbatul nu se mai înţelegea cu soacra, iar casa ridicată de el nu-i mai aparţinea şi din acest motiv erau certuri dese. Florin Petrachi nu era în relaţii bune nici cu soţia, aflată în Italia. Lucrurile au degenerat în noaptea de 25/26 martie, crimele avînd loc în jurul orei 4 dimineaţa. Atunci, bărbatul enervat la culme şi-a înjunghiat soacra, apoi fiul care sărise în apărarea bunicii, cu ambele victime agresorul avînd o relaţie tensionată – cu femeia din cauza casei, iar cu fiul din cauza faptului că ucigaşul credea că nu este respectat pe cît ar trebui. O oră mai tîrziu, casa a fost incendiată, însă ambele victime muriseră deja în urma agresiunii. Cînd a fost adus la Parchet, inculpatul a susţinut în faţa jurnaliştilor că toată vina îi aparţine de fapt soţiei sale, aflată în Italia cu o fiică, din cauza căreia nu mai are nimic, nici măcar o speranţă de viaţă. „Mi-a luat ultima speranţă de viaţă… Familia mea mi-a luat totul. Dacă îmi dădea o speranţă de viaţă… Ultima speranţă mi-a luat-o! Vagaboanda! E o viperă!“. Dacă bărbatul va fi găsit vinovat pentru dubla crimă, el poate fi pedepsit cu cea mai aspră sancţiune din legislaţia penală în vigoare în ţara noastră. Omorul calificat se pedepseşte cu închisoarea pînă la 15 la 25 de ani, sau detenţiune pe viaţă. Prin omor calificat se înţelege fapta săvîrşită în anumite împrejurări, cum ar fi cu premeditare, din interes material, sau asupra a două sau mai multe persoane, ori cu cruzimi.

Citește știrea

Trending