Contactează-ne

Prima pagină

Avocatul Poporului cere acte în dosarul gravidei decedate

Știe publicată cu

în data de

- reprezentanţii instituţiei au cerut documentele medicale ale tinerei însărcinate care a murit după ce a fost plimbată între Spitalul Roman şi trei unităţi medicale din Iaşi - la finalul anchetei, Avocatul Poporului va face...recomandări - cazul mai este investigat de DSP şi Poliţie -

Instituţia Avocatul Poporului a solicitat recent reprezentanţilor săi în teritoriu, de la Filiala Bacău, să se deplaseze la Roman şi Iaşi şi să solicite toate documentele medicale legate de perioada în care tînăra Georgiana Bianca Cimpoi, în vîrstă de 26 de ani, a fost îngrijită în Secţia obstetrică-ginecologie a Spitalului Municipal de Urgenţă, dar şi în trei clinici din centrul universitar. Femeia, gravidă în 21 de săptămîni, a murit la Iaşi, cu tot cu pruncul din pîntece, după ce a fost plimbată prin cele patru instituţii sanitare.

Experţii din cadrul Biroului Teritorial al Avocatului Poporului au efectuat, săptămîna trecută, o anchetă la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman în cazul gravidei Georgiana Cimpoi. Ni s-au pus la dispoziţie toate documentele medicale referitoare la pacienta în cauză pentru perioada în care a fost îngrijită la Roman, ulterior aceasta fiind transferată la Iaşi pentru îngrijiri medicale în trei clinici universitare. Colegii noştri de la Bucureşti au solicitat informaţii şi despre modul în care a fost îngrijită pacienta în cele trei clinici universitare de la Iaşi. Ulterior, după ce vor fi puse cap la cap informaţiile primite de la Roman şi spitalele din Iaşi la care a fost îngrijită femeia, se vor stabili circumstanţele morţii sale şi se vor face recomandări unităţii sanitare romaşcane“, a precizat juristul Romeo Busuioc, reprezentantul Filialei Bacău a Avocatului Poporului.

Reamintim faptul că tînăra Georgiana Cimpoi s-a prezentat în ziua de 5 ianuarie, la medicul care o îngrijea la Spitalul din Roman pentru consultul lunar şi analize. Pentru că ulterior s-a simţit rău, tînăra a revenit luni, 8 ianuarie, acuzînd dureri de cap şi vărsături. Atunci s-a decis internarea în Secţia obstetrică-ginecologie la medicul în îngrijirea căreia se afla, respectiv la doctoriţa Apetrei. Pe 9 ianuarie, la vizită, pacienta acuza din nou dureri puternice de cap şi atunci s-a luat decizia unui consult al medicului infecţionist, precum şi efectuarea unui Computer Tomograf, situaţie în care a fost evidenţiat un edem cerebral. Medicul curant s-a consultat cu specialiştii de la Maternitatea Elena Doamna şi a luat decizia transferului pacientei la acest spital. Conducerea Spitalului Municipal Roman a susţinut că, la ora transferului, pacienta avea o uşoară somnolenţă, dar era cooperantă şi conştientă. În aceeaşi zi, la ora 18.00, ambulanţa a ajuns la maternitatea ieşeană, iar medicul de gardă a transferat-o la Spitalul de Neurochirugie unde s-a descoperit că pacienta are o infecţie gravă, generalizată. Două ore mai tîrziu, tînăra a ajuns în triajul Spitalului de Boli Infecţioase unde a facut stop cardio-respirator şi nu a răspuns manevrelor de resuscitare care au durat mai bine de o ora, medicii fiind nevoiţi să declare decesul. Medicul Mihnea Hurmuzache, purtătorul de cuvînt al Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi, declara, în luna ianuarie că atunci cînd a ajuns la această unitate, cazul era depăşit din punct de vedere medical. Cazul se află şi în atenţia Direcţiilor de Sănătate Publică din judeţele Neamţ şi Iaşi, dar face şi obiectul unei anchete a Poliţiei.

Eveniment

Neamţ: Traficant de droguri arestat la domiciliu

Știe publicată cu

în data de

■ inculpatul a fost privat de libertate după ce a fost prins cu stupefiante la vînzare ■ alţi doi acuzaţi sînt judecaţi în libertate ■ au avut loc mai multe percheziţii şi a fost găsit jumătate de kilogram de canabis, dar şi haşiş ■

Un nemţean privat de libertate de pe 22 februarie 2019 într-un dosar penal cu acuze de trafic de droguri a scăpat recent de cătuşe şi a devenit arestat casnic. În cauză este vorba de Marius Ciprian Casămândră, care deja a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT Neamţ. La ultima verificare a măsurii preventive magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au decis înlocuirea detenţiei cu arestul la domiciliu. După ce măsura a devenit definitivă, pentru că anchetatorii nu au contestat-o, bărbatul a fost eliberat de după gratii şi a ajuns acasă de unde nu are voie să plce decît cu acordul judecătorilor. El are de respectat o serie de obligaţii, iar dacă nu se supune poate fi reîncarcerat. În acelaşi dosar, alţi doi bărbaţi au fost inculpaţi în libertate. Este vorba de Ciprian Pal şi Dragoş Nastasă. Totul a început pe 21 februarie 2019 cînd doi romaşcani s-au odihnit o noapte după gratii după ce au fost reţinuţi, acuzaţi fiind de infracţiuni cu stupefiante. La finele săptămînii anterioare oamenii legii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din Neamţ au depistat un bărbat care avea asupra sa cantitatea de 10 grame de substanţă cu aspect de cannabis. Atunci a avut loc o acţiune pe linia combaterii traficului ilicit de droguri de risc şi mare risc. A fost găsit primul inculpat care avea cele 10 grame de cannabis pe care le oferea la vînzare. Anchetatorii au efectuat percheziţii atît la domiciliul suspectului cît şi la locuinţele altor doi indivizi, de 26, respectiv 37 de ani, ambii din Roman. „Poliţiştii au identificat 500 de grame de substanţă cu aspect de cannabis şi 30 de grame de substanţă cu aspect de rezină de cannabis – haşiş“, conform unui comunicat al IPJ Neamţ. În vederea continuării cercetărilor, pentru a se stabili întreaga activitate infracţională, nu mai puţin de 10 persoane au fost conduse la sediul DIICOT Neamţ, urmînd a fi audiate. La final doi indivizi, unul de 34 de ani şi celălalt de 37 de ani, au fost reţinuţi, ambii fiind acuzaţi de săvîrşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului. Ulterior au fost sesizaţi magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ, formulîndu-se propunere de arestare preventivă numai pentru unul dintre suspecţi. Judecătorii au deliberat şi au decis privarea de libertate pentru 30 de zile numai pentru Casămândră, iar celălalt a fost pus sub control judiciar. Cauza este în procedură de Cameră preliminară, apoi procesul intră în linie dreaptă cu audieri de martori şi administrări de probe.

Citește știrea

Actualitate

Adio pensii speciale!

Știe publicată cu

în data de

■ Codul Administrativ a fost respins şi de Camera Deputaţilor, după ce fusese declarat neconstituţional de CCR ■ în aceste condiţii, el nu va produce efecte ■ una din prevederi era aceea că de pensii speciale poteau beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care au activat în funcţii după 1992 ■

Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins luna trecută de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu va produce nici un efect. Unele dintre cele mai importante erau acelea care se refereau la faptul că persoanele condamnate penal ar fi putut face parte din Guvern după reabilitare şi că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene beneficiau de pensii speciale. Iată şi traseul acestui mult dorit act normativ pînă cînd s-a ajuns la respingerea de la începutul acestei luni. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei, după cum decidea Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. Deputatul liberal Laurenţiu Leoreanu, membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a făcut cîteva prezizări prinvind parcursul legislativ al actului normativ şi consecinţele respingerii sale: „Proiectul Codului administrativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. Pe cale de consecinţă, va trebui gîndit un alt proiect modificat la toate articolele declarate neconstituţionale, care trebuie puse în făgaşul legalităţii. Acest lucru presupune mai întîi respingerea sa în cele două Camere Legislative şi apoi reluarea parcursului legislativ. Şi ei, şi alţi reprentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am avutmulte ieşiri publice în care am arătat că acest Cod Administrativ nu va putea fi adoptat din cauza motivelor de neconstituţionalitate. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE au adoptat actul legislativ forţat. Odată respins va trebui gîndit un alt Cod Administrativ din care să fie înlăturate elementele neconstituţionale. De altfel, acest proiect de lege nu are avizul Consiliului Economic şi Social, ce trebuia obligatoriu solicitat. Noi ne-am spus punctul de vedere încă din momentul dezbaterilor din comisii. De la tribuna Parlamentului, deputaţii majorităţii PSD-ALDE au declarat că vor fi susţinute, în continuare, şi propuse, de exemplu, acordarea de pensii speciale pentru primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, dar şi alte prevederi la care ei ţin“.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primaria. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea

Actualitate

Şcoala Altfel, la Poliţia Bicaz

Știe publicată cu

în data de

■ 250 de elevi au fost musafiri ai oamenilor legii din oraşul de la poalele barajului

Poliţiştii din Bicaz au fost gazdele a 250 de elevi ai Şcolii Gimnaziale nr.1 Bicaz, în cadrul programul „Scoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun“. S-a întîmplat pe 16 aprilie 2019, cînd oamenii legii din cadrul Politiei orasului Bicaz împreună cu cei ai Secţiei de Poliţie Rurală Bicaz au organizat o activitate cu elevii, conform obiectivelor prevăzute în programul amintit, dar şi a celorlalte programe instituite la nivel naţional precum Programul local de prevenire a delicvenţei juvenile şi Programul local de prevenire a accidentelor rutiere. Elevii, însoţiţi de cadrele didactice, au fost primiţi în sediul Poliţiei oraşului Bicaz, unde anchetatorii au avut ocazia să ofere răspunsuri la întrebările adresate, dar şi să le ofere cîteva sfaturi cu privire la modul de relaţionare cu celelalte persoanele şi instituţii publice, fiindu-le prelucrate prevederi referitoare la respectarea normelor privind ordinea şi siguranţa publică şi principalele reguli de circulaţie ce trebuie respectate la deplasarea pe drumurile publice. Totodată, poliţiştii le-au prezentat elevilor atît activităţile specifice muncii lor, cît şi autospecialele din dotare. La activitate au participat şi poliţiştii criminalişti care au împărtăşit şcolarilor cîteva dintre tehnicile criminalistice folosite pentru descoperirea tuturor tipurilor de urme. Activitatea a beneficiat de un impact pozitiv în rîndul elevilor, iar la final aceştia au primit din partea gazdelor insigne, materiale preventive, baloane şi steguleţe.

Citește știrea

Trending