Contactează-ne

Politica

Autostrada Unirii, proiect de suflet al deputatului Cozmanciuc

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ deputatul liberal, preşedinte PNL Neamţ, s-a remarcat prin numeroasele declaraţii de susţinere ■ din tabara PSD nu s-a prea auzit nimic ■ liberalii au repus subiectul pe agenda publică, să vedem ce va urma ■

“Apele politice” se tulbură din nou în zona Moldovei după o decizie care ar putea aduce o doză de speranţă în ceea ce priveşte autostrada Iaşi – Tîrgu Neamţ – Tîrgu Mureş a fost luată recent de Comisia pentru Transporturi a Camerei Deputaţilor. După cum am mai precizat a fost admis proiectul de lege privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Unirii, stabilind că Ministerul Transporturilor este responsabil pentru realizare. Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile, fie prin parteneriat public-privat. Raportul comisiei urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Spuneam că se tulbură “apele politicii” pentru că, acum cînd s-ar părea că s-a mai făcut un pas, mic, spre realizarea acestei autostrăzi, încep să apară unii ce vor să-şi atragă simpatie politică descoperind peste noapte că sînt “susţinătorii” acestui proiect. Şi cum e păcat să uităm şi să riscăm să fim păcăliţi, nu strică să ne uităm puţin în trecutul nu foarte îndepărtat, pentru a vedea totuşi cine a fost sau nu un susţinător al acestui proiect. Dinspre partea PSD-ului, susţinerea a fost extrem de timidă, spre inexistentă. Ba chiar a fost un episod relatat în presă în care la un moment dat ar fi trebuit să aibă loc la Piatra Neamţ o şedinţă a Comisiei de Transporturi din Camera Deputaţilor. Numai că pînă la urmă şedinţa a avut loc la Lacul Roşu. Şi nici pînă azi Ionel Arsene, şeful social-democraţilor nemţeni, nu a oferit vreo explicaţie valabilă de ce ai săi colegi de guvernare nu s-au mai întîlnit în şedinţă la Piatra Neamţ. În rest, de cînd e preşedinte de CJ Neamţ a tot adus miniştrii prin judeţ, inclusiv de la Transporturi, dar despre autostrada care să scoată Neamţ-ul din sărăcie nicio vorbuliţă. Şi nici întrebări pe această temă, pentru că la astfel de vizite presa “nealiniată” nu are acces. Dinspre ALDE, eforturile pentru susţinerea proiectului autostrăzii datează din perioada în care deputatul Cătălin Drăguşanu era în Comisia de Transporturi. Numai că era cam singurul care se zbătea pe marginea subiectului care îi lăsa cam reci pe colegii de partid. După ce Drăguşanu a fost îndepărtat din partid, s-a cam lăsat tăcerea, cu excepţia a una, două declaraţii pe temă. Făcute probabil de complezenţă sau ca să dea bine. Liberalii, în schimb, au făcut din subiectul Autostrăzii Unirii o adevărată temă de campanie publică. Cu declaraţii de susţinere de la cel mai înalt nivel al partidului, ba chiar şi cu marşuri de susţinere. Dintre liberalii nemţeni, extremi de activi în genere pe marginea temei menţionate, s-a remarcat preşedintele filialei, deputatul Mugur Cozmanciuc. Care şi-a declarat susţinere pentru proiect încă din campania electorală pentru parlamentare. „În prima zi de campanie electorală am fost întrebat ce pasi au fost făcuţi din proiectul Neamt 2020. Pe lîngă proiectele puse deja în aplicare de primarii liberali Dragoş Chitic şi Laurenţiu Leoreanu, vestea că se fac primii paşi ca autostrada Unirii, care va lega judeţul de Transilvania, mi se pare de o importanţă covîrşitoare pentru nemţeni şi pentru întreaga zonă a Moldovei în general. Totodată, mai vreau să spun că parlamentarii PNL din Neamţ, Eugen Ţapu Nazare, Cătălin Drăguşanu, dar şi colegii mei din PNL au înţeles cît de important e să susţină necondiţionat proiectele pentru zona Moldovei, drept urmare în programul de guvernare sînt incluse proiecte de dezvoltare, însă prioritară este Autostrada Unirii“, declara, atunci, preşedintele PNL Neamţ. Cînd Dacian Cioloş a ajuns premier, tonul declaraţiilor era optimist. „Este extrem de important pentru România să reuşească să lege Capitala de ţările din vest printr-o autostradă, astfel reuşindu-se implicit legarea Portului Constanţa de ţările din vest printr-o autostradă. Lumea trebuie să înţeleagă că Autostrada Moldovei nu e nici moft, nici mijloc de promovare pentru politicieni, nici temă de campanie. E o necesitate! Mă bucur că premierul Dacian Cioloş şi colegii mei liberali de la Bucureşti au constatat că amînarea construirii autostrăzii Unirii ar însemna pentru zona Moldovei o condamnare la izolare, la sub-dezvoltare, la sărăcie. Nu cred că îşi permite România asta cu o treime din populaţia ei şi din teritoriul ei. Şi s-a dovedit că mesajul a fost înteles şi în viitorul apropiat autostrada va însemna pentru toţi nemţenii şi cei din zona Moldovei şansa mult aşteptată pentru dezvoltare şi prosperitate“, suna pe atunci mesajul lui Mugur Cozmanciuc. După ce PSD a preluat guvernarea tonul discursului s-a dus spre un pesimism revoltat: “Dau acum, prin intermediul presei doar două mesaje pe care le consider importante: eu, în acestă postură de preşedinte al PNL Neamţ mă aflu de aproximativ patru ani. De fiecare dată cînd m-am întîlnit oficial sau informal cu dumneavoastră am considerat că sînt cel puţin două teme care trebuie rezolvate: una e cea legată de modernizarea infrastructurii, respectiv a autostrăzii care să unească Moldova de Transilvania. A fost un subiect despre care unii mi-au spus că v-am plictisit, alţii mi- au spus că oricît aş dori eu, nu se va rezolva. Aş spune că într- adevăr ne-am plictisit şi că nu se rezolvă. Acest lucru îl simţim cu toţii, dar, dacă vrem să se rezolve, acest Guvern PSD ar trebui demis”, spunea Mugur Cozmanciuc. Pentru ca recent să treacă nerealizarea autostrăzii în fruntea listei cu cele mai mare eşecuri ale guvernării social-demcrate. De ce nu se doreşte o astfel de autostradă şi cine nu doreşte, sînt întrebări mai mult decît legitime, iar posibilele răspunsuri mai mult decît interesante. Însă despre acest subiect cu o ocazie proximă. Deocamdată am trecut în revistă susţinătorii, acum cînd se pare că subiectul atît de necesarei autostrăzi a revenit, oarecum, în actualitate. Ştiind cum s-au poziţionat în trecut, putem înţelege ce atitudini vor avea diverşi oameni politici în prezent.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Stefan

    31 octombrie 2018 at 3:45 PM

    Cozmanciuc e valetul lui Fenechiu, fost Ministru al Transporturilor!De ce nu a sustinut si pe vremea aceea proiectul Autostrazii Moldova?!!E un mincinos si un demagog, la fel ca si PSD-istii..

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un parlamentar de Neamţ critică „indecizia“ prefectului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Dan Manoliu, senator PSD, susţine că indecizia prefectului George Lazăr de a-l demite pe primarul Lucian Micu prelungeşte starea gravă de la Roman ■ el crede că în acest timp primarul ar putea să facă o serie de achiziţii care să ridice semne de întrebare ■

Senatorul Dan Manoliu, preşedintele PSD Roman, apreciază că ezitările prefectului George Lazăr de a-l demite pe primarul Lucian Micu, găsit incompatibil de Curtea de Apel Bacău şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu fac altceva decît să prelungească starea de incertitudine care domneşte pe acest subiect.

Şi să ridice tot felul de semne de întrebare privind modul de aplicare a hotărîrilor judecătoreşti în România. Parlamentarul susţine că atacarea în Contencios Administrativ a năstruşniciei hotărîri de consiliul local, din 26 mai, prin care 20 de aleşi au vrut să fie mai presus decît cele două instanţe judecătoreşti, susţinînd că starea de incompatibilitate a primarului Micu s-ar fi prescris, dovedeşte că măsurile luate de Organizaţia PSD de suspendare a celor şase consilieri ai săi, pe motiv de „blat politic“ a fost una justă.

Lungirea situaţiei delicate de la Roman nu face decît să ridice alte şi alte semne de întrebare referitoare la deciziile administrative, susţine liderul PSD. „Iată că declaraţia făcută de mine, imediat după desfăşurarea şedinţei de consiliu local de la Roman şi măsura pe care a luat-o Biroul Politic al PSD de suspendare din partid a celor şase consilieri locali, care l-au susţinut prin votul lor pe primarul incompatibil, s-a dovedit a fi una justă.

Am urmărit cu mare atenţie conferinţa de presă a prefectului George Lazăr, care a amînat decizia în ceea ce-l priveşte pe primarul Lucian Micu, pe motiv că ar fi o situaţie complexă şi este o mare nedumerire de ce nu a luat o decizie pe loc, atîta timp cît a afirmat că are răspunsurile de la toate instituţiile statului.

E adevărat că se află în termenul legal (şase luni de la primirea înştiinţării ANI – n.r.). A promis că în zece zile va veni cu un verdict. În acelaşi timp prelungirea situaţiei este de natură a prelungi şi situaţia administartivă de la Primăria Roman, unde ne aflăm într-o situaţie foarte, foarte delicată, în sensul că, ne-am putea trezi, pe final de mandate, cu tot felul de contracte de achiziţii.

S-ar putea ca primrul Micu să facă în acest timp şi demersurile de materializare a acelui împrumut bancar de 8,5 milioane euro, care să înglodeze administraţia publică locală pînă în gît. Dar sîntem obişnuiţi de acum să vedem că ceea ce face Guvernul Orban la Bucureşti coboară şi la administraţiile publice locale“, a declarat senatorul Dan Manoliu.

Citește știrea

Actualitate

”Minciunile PSD, desființate de datele oficiale ale Institutului Național de Statistică”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ susţine senatorul PNL de Neamţ Eugen Țapu-Nazare

“Datele Institutului Național de Statistică desființează toate minciunile aruncate în spațiul public de PSD cu singurul scop de a discredita guvernarea PNL și de a panica populația”, afirmă senatorul PNL de Neamţ, Eugen Ţapu Nazare într-un comunicat de presă emis recent.

“Astfel, conform datelor statistice, doar în primele șase luni ale acestui an, peste 16,1 miliarde de lei au fost folosite pentru investiții, cea mai mare sumă din ultimii 10 ani alocată acestui sector. Pentru Guvernul PNL, o creștere economică sănătoasă, stabilă, care să genereze locuri de muncă bine plătite în sectorul privat o reprezintă investițiile și nu politicile falimentare ale PSD, bazate pe consum.

Datele oficiale mai arată și că inflația a scăzut semnificativ, la 1,8%, de aproape trei ori mai mică față de luna mai a anului 2019, când procentul era de 4,4%. Și costurile cu plata dobânzilor au fost mai mici în luna iunie a acestui an, ceea ce demonstrează o creștere a încrederii investitorilor în măsurile economice aplicate de Guvernul Orban.

În ceea ce privește comerțul cu amănuntul cifra de afaceri din acest sector a crescut semnificativ, iar puterea de cumpărare a românilor nu a fost afectată. Doar în luna mai a acestui an, volumul cifrei de afaceri din acest sector a crescut cu 18,5% față de luna aprilie, singurul sector în care nu s-au înregistrat creșteri semnificative fiind comerțul cu autovehicule și motociclete.

Institutul Național de Statistică a reconfirmat și creșterea economică înregistrată în primul trimestru al acestui an, cu un Produs Intern Brut mai mare cu 0,3%, comparativ cu trimestrul patru al anului trecut.

Datele oficiale furnizate confirmă progresele care s-au făcut în economie, viziunea pozitivă, de dezvoltare a României pe termen mediu și lung a Guvernului PNL”, mai afirmă Eugen Țapu-Nazare, viceliderul Grupului PNL din Senatul României.

Citește știrea

Politica

Viaţa politică nemţeană în perioada interbelică

Știre publicată în urmă cu

în data de

Participarea României la Primul Război Mondial a avut importante consecinţe şi asupra locuitorilor din Neamţ.

În timpul conflagraţie, judeţul, la fel ca întreaga Moldovă, a trebuit să facă faţă unor cerinţe care depăşeau cu mult posibilităţile de aprovizionare a frontului şi a populaţii cu cele necesare.

Potrivit dării de seamă întocmite de prefectul Panaite Criveţ, în 1919 „Pagubele pricinuite de război în averea publică a locuitorilor se ridică la 54 milioane lei. Invalizii de război sunt 650, orfani de pe urma tăzboiului avem 3.300. La acestea se adaugă numărul celor căzuţi şi dispăruţi în urma suferinţelor. Populaţia totală este de 170.000 de suflete“.

Reforme înfăptuite după război au dat societăţii româneşti un caracter mult mai dinamic, au schimbat în mod radical structurile sociale şi politice, dând naştere unei Românii foarte deosebite de cea veche. Schimbarea se face simţită şi pe plan local.

Prin Reforma Agrară din 1918-1921, potrivit aceleaşi dări de seamă despre starea judeţului, s-a trecut „în stăpânirea ţăranilor 32.000 hectare care împreună cu cele 40.000 cât aveau înainte de expropiere face la un loc 72.000 hectare cultivat aflat în mâna ţăranilor, iar proprietarilor mari rămânându-le 8.000 hectare care împreună cu livezile şi păşunile se ridică la 15.000 hectare“.

Adoptarea votului universal, care înlocuia vechiul sistem cenzitar, a însemnat „pulverizarea vieţii politice, fragmentarea spectrului politic până atunci stabil şi dominat de numai două partide, cel conservator şi cel liberal“. El a avut drept urmare o participare mult mai largă a cetăţenilor la viaţa politică şi în al doilea rând o creştere însemnată a numărului formaţiunilor politice care apar pe scena politică.

Vechea dualitate a celor două partide care alternau la putere a fost înlocuită printr-o înmulţire de partide „din care singurul cel naţional-liberal cu puternica lui organizaţie s-a pututu menţine în fruntea războiului şi după ea, iar partidul conservator reprezentat prin câteva vechi figuri politice dispăru aproape cu desăvârşire.

Au rămas în faţă Partidului Naţional Liberal, partidele care aveau să profite de curentele democratice ivite după război. Apărură astfel gruparea ţărănistă, partidul poporului, manifestaţiile mai accentuate ale grupării d-lui prof. Nicolae Iorga ca şi rolul partidului naţional transplantat din Ardeal prin noua configuraţie a României Mari“.

Regimul democratic instaurat după 1918 începea să caracterizeze treptat şi viaţa politică din această regiune. Rivalităţile dintre partide, campaniile electorale cu toate framântarile lor şi polemicile dintre lideri au dat o notă aparte vieţii politice de pe întinsul Neamţului. Ion Costinescu, Gheorghe Măcărescu, Ion Matasă, Ernest Kirculescu, Nicu Ioaniu, Dimitrie Sturdza, Panaite Criveţ, Leon Mrejeriu, Leon Pşepelinschi sau Alexandru Comăniţă au condus destinele acestui judeţ sau au reprezentat interesele acestuia în Parlament.

Unii dintre ei au trecut de la un partid la altul din dorinţa de a face carieră politică şi atunci disputele au devenit mai interesante şi larg comentate de presa locală. Ziarul Biruinţa subliniază faptul că: „au trecut atâţia ani după război şi totuşi ţara noastră nu a intrat încă în periada de linişte şi muncă, iar între oamenii politici e o dihonie cum rar s-a văzut, nu sunt doi şefi de partide să se poată înţelege între ei şi mai ales să lucreze“.

Un exemplu grăitor este avocatul Ion Matasă care mărturisea că „am încercat să intru în PNL. Influenţat de scrierile poetului Mihai Eminescu, nu simpatizam acest partid dar credeam că-mpreună cu alţii, vom forma stânga acestui partid“. A renunţat la liberali şi a fost unul din fondatorii organizaţiei Neamţ a Partidului Ţărănesc.

Peste câţiva ani, în timpul guvernării liberale 1934-1937, îl găsim printre menbrii PNL, membru în delegaţia permanentă, despre care spunea că este singurul pe care se poate bizui ţara iar „la baza acestuia stau idei care nu se schimbă după bunul plac al şefilor ori după bătaia vântului“. După război, liberalii au continuat să joace un important, reprezentând cea mai puternică formaţiune a perioadei interbelice.

Influenţa pe care a avut-o „e datorată rolului pe care l-a jucat în opera înfăptuirii României Mari, fiind acela care a început şi condus războiul nostru. În acelaşi timp el, prin acordarea votului universal şi prin reforma împroprietăririi ţăranului, graţie principiului exproprierii, s-a pus în fruntea celor mai înalte curente democratice, aşa că nu numai că a stat în curentul vremii dar a depăşit în unele privinţe cele mai înaintate curente ale vremii noastre.

De acum încolo prin PNL ca şi prin celelalte partide, viaţa noastră politică nu poate să evolueze decât numai în sfera celei mai largi şi sincere democraţii“. Liberalii au condus aproape neîntrerupt din 1914 până în 1918. După o perioadă de reorganizare şi extindere a organizaţiei, liberalii au revenit la putere între 1918-1919, 1922-1926, 1933-1937.

Aceleaşi etape le putem urmări şi în Neamţ. După 1918, organizaţia Neamţ şi-a întărit rândurile, a devenit mai puternică, obţinând un prim succesl în timpul alegerilor din noiembrie 1919. Pentru Adunarea Deputaţilor au fost admişi candidaţii de pe lista PNL: Dr. Alexandru Comăniţă, Dr. Ion Costinescu, Leon Pşepelinschi şi Leon Mrejeriu, iar pentru Senat, Ştefan Potop.

Chiar ei mărturiseau că: „Îndărătul ordinii păstrătoare de echilibru, îndărătul liniştii ce dă posibilităţi de progres, am fost şi suntem pionierii tuturor ideilor înaintate, pentru a asigura înlăuntrul graniţelor noastre naţionale progresul şi dreptatea socială“.

Citește știrea

Trending