Contactează-ne

Economie

Au terminat-o cu liceul şi studenţia şi-s şomeri

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ 494 de absolvenţi sînt în scriptele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă ■ 11 dintre aceştia au dat carnetul de student pe cel de şomer ■ toţi vor primi un sprijin financiar de 250 de lei timp de 6 luni ■ cei care nu-şi găsesc de muncă pot avea şi alte beneficii ■

Tinerii absolvenţi ai promoţiei 2018 au dat rapid carnetul de fost elev sau de student pe cel de şomer. Pînă la data limită la care trebuiau să-şi depună actele la AJOFM Neamţ, 24 iulie, sute de tineri au procedat în această manieră. Vor fi sprijiniţi financiar de stat 494 de absolvenţi din ultima promoţie, din care 11 sînt cu studii superioare. Conform normelor legale în vigoare, pentru a beneficia de prevederile Legii 76/2002 tinerii trebuiau să se înregistreze la Agenţiile Locale. Absolvenţii înscrişi în evidenţa instituţiei în termen de 60 de zile calendaristice de la absolvire, în urma angajării, pot beneficia de: prima de inserţie în valoare de 1.500 lei; prima de instalare în valoare de 12.500 lei, dacă angajarea este la o distanţă mai mare de 50 de kilometri de domiciliu, iar ca urmare a angajării se schimbă şi domiciliul sau reşedinţa. Prima se plăteşte în două tranşe; prima de relocare (chirie), în cuantum de maxim 900 lei lunar, timp de 36 luni, dacă angajarea este la o distanţă mai mare de 50 de kilometri de domiciliu. La expirarea celor 60 de zile, absolvenţii care nu au reuşit să ocupe un loc de muncă vor beneficia de indemnizaţie de şomaj, în cuantum de 250 lei lunar, timp de 6 luni. Pentru absolvenţii de liceu, indiferent dacă au promovat sau nu bacalaureatul, ultima zi în care se puteau înscrie a fost 24 iulie 2018. Elevii din ultimul an de studiu, care nu au situaţia şcolară încheiată la data absolvirii, pot obţine aceleaşi beneficii dacă se înregistrează în evidenţele agenţiei în termen de 60 zile de la data promovării examenului de corigenţă. Din bugetul asigurărilor pentru şomaj se subvenţionează şi angajatorii care încadrează în muncă absolvenţi înscrişi în evidenţa AJOFM Neamţ, cuantumul subvenţiei fiind de 900 lei lunar, timp de 12 luni. Dacă sînt angajaţi încadraţi în muncă din rîndul persoanelor cu handicap, subvenţia se acordă timp de 18 luni. Pentru ca angajatorii să poată beneficia de subvenţii este necesar ca persoanele încadrate să fie înregistrate în baza de date a ANOFM şi ca raporturile de muncă să fie menţinute cel puţin 18 luni. De aceste facilităţi beneficiază angajatorii care încadrează pe durată nedeterminată absolvenţi ai unor instituţii de învăţămînt care la data absolvirii studiilor nu aveau raporturi de muncă sau de serviciu. În cadrul măsurilor de stimulare a ocupării forţei de muncă, ANOFM acordă sprijin angajatorilor care derulează programe de ucenicie sau stagiatură. Astfel, angajatorul care încheie un contract de ucenicie cu o persoană din evidenţele ANOFM beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie de o sumă în cuantum de 1.125 lei/lună. În ceea ce priveşte contractele de stagiatură, angajatorul care încheie astfel de acte cu persoane din evidenţele ANOFM beneficiază, la cerere, pe perioada derulării contractului de stagiu (6 luni) de o sumă în cuantum de 1.350 lei/lună/persoană.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Declin accentuat al afacerilor nemţene

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la 1 iunie, au tras oblonul peste 2.000 de agenţi economici din cele mai diverse domenii de activitate ■ la aceeaşi dată a anului trecut, fuseseră îngropate 1.200 de firme ■ la insolvenţe se stă ceva mai bine ■

Mediul de afaceri din judeţul Neamţ a intrat în declin accentuat, iar datele oficiale de la Registrul Comerţului arată că în nici jumătate de an au fost închise mii de firme. Radiografia mediului de afaceri din judeţul Neamţ, la data de 1 iunie 2019 relevă faptul că în primele cinci luni din acesdt an au tras oblonul peste 2.000 de agenţi economici din cele mai diverse domenii de activitate, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut numărul „morţilor“ a fost cu mult mai mic, puţin peste 1.200. Acum aproape toţi indicatorii urmăriţi de oficiali au scăzut. Numai unul a crescut, însă destul de mult, cu peste 150%. Cea mai spectaculoasă scădere este la faliment, indicatorul fiind mai mai mic cu 43,6 de procente raportat la perioada de comparaţie. Mai exact, de la începutul lui 2019 şi pînă la 1 iunie, din peisajul economic nemţean au dispărut 2.050 de agenţi economici, iar în perioada de comparaţie, în 2018, au dispărut 1.229 de societăţi comerciale. Unii au tras oblonul prin radiere sau dizolvare, alţii au ales să-şi suspende activitatea. Cauzele acestei situaţii sînt diverse, de la instabilitatea economico- financiară, majorarea preţurilor, lipsa comenzilor, pînă la neînţelegeri de natură financiară cu furnizorii, ori trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. Din totalul celor care s-au închis pînă la 1 iuni 2019, cei mai mulţi agenţi economici, 1.641, au ales radierea voluntară, iar în perioada de comparaţie au procedat la fel 652 firme, cu o creştere dramatică de cirac 152 de procente. În ce priveşte suspendările de activitate, în primele cinci luni din acest an au apelat la această măsură 250 de firme, faţă de 297 în perioada de comparaţie, aici înregistrîndu-se o scădere de 15,82%. Suspendarea de activitate este o măsură mai blîndă ce se poate lua pentru o perioadă de cel mult trei luni, în care firma încetează activitatea, iar patronatul are răgaz să caute soluţii de redresare. În cazul dizolvărilor voluntare, s-a înregistrat o scădere, stabilită la peste 43,2 procente. Asta deoarece pînă la 1 iunie 2019 au apelat la această măsură 159 de firme, iar anul trecut au fost 280 de firme în aceeaşi situaţie. La insolvenţă, pasul anterior deschiderii procedurii de faliment, în 2019 au fost 31 cazuri, iar în 2018 au fost 55, indicatorul fiind în scădere cu peste 43 de procente. Numai în mai 2019 au intrat în insolvenţă 9 firme din tot judeţul. Au fost şi temerari care s-au încumetat să pornească o afacere: au fost înmatriculate 1.251 de noi firme, comparabil cu 2018 cînd s-au înmatriculat 855 agenţi economici noi, deci anul acesta avem deja mai mulţi noi întreprinzători faţă de anul trecut. Aşa se face că la 1 iunie 2019, în Neamţ erau 21.705 profesionişti activi, cei mai mulţi persoane juridice, iar în perioada de comparaţie erau 21.308, mai mulţi cu 1,9%.

Citește știrea

Administrație

Piatra Neamţ: 800.000 de lei lunar, miza unui scandal Primărie – CJ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ guvernul a decis ca banii, care ajung la societatea de transport public local, să fie plătiţi de primării şi nu de CJ-uri ■ “este o nouă măsură aberantă”, a declarat Dragoş Chitic ■

Primarul municipiului Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, sare la gîtul guvernanţilor după ce aceştia au decis, prin ordonanţă de urgenţă, ca suma reprezentînd compensaţia acordată lunar societăţii de transport Troleibuzul să fie suportată de primării. Pînă acum, această sumă, care la nivelul judeţului Neamţ este de 800.000 lunar, era plătită de Consiliul Judeţean. Conform noii reglementări, ea va fi suportată de şase primării membre ADI Urbtrans, iar cea mai mare cotă va reveni municipalităţii pietrene. “O nouă măsură aberantă reglementată de Guvernul României prin Ordonanţă de Urgenţă săptămîna trecută afectează grav bugetul municipiului Piatra Neamţ. Guvernul a stabilit prin OUG 51/2019 ca suma reprezentînd compensaţia acordată lunar societăţii de transport public local de persoane să fie plătită de către primării şi nu de Consiliul Judeţean, aşa cum era pînă acum. Este vorba despre o sumă uriaşă, 800.000 de lei pe lună, care, conform recentei reglementări, trebuie plătită societăţii Troleibuzul SA de către cele şase primării membre ale ADI Urbtrans, proporţional cu numărul de kilometri parcurşi de mijloacele de transport ale societăţii Troleibuzul în fiecare localitate. Culmea este că societatea Troleibuzul SA este a Consiliului Judeţean Neamţ, iar această măsură face ca lipsa de implicare a acţionarului majoritar, Consiliul Judeţean, în rentabilizarea societăţii de transport să devină o povară financiară care afecteaza bugetele celor şase primării pe teritoriul cărora opereaza societatea Troleibuzul. Solicit Consiliului Judeţean Neamţ implicarea în rezolvarea acestei probleme care va genera noi probleme financiare majore Primăriei Piatra Neamţ (cea mai afectată) şi primăriilor Gîrcina, Alexandru Cel Bun, Dumbrava Roşie, Săvineşti şi Roznov. Este de neînţeles această decizie, care nu exclud să fi fost solicitată chiar de la nivelul judeţului Neamţ, mai ales că vine la mijlocul unui an în care primăriile au mari probleme financiare generate de politica fiscală dezastruoasă a celor care guvernează astăzi România. Am discutat şi cu o parte dintre colegii primari ai comunităţilor mentţionate care şi-au exprimat indignarea faţă de această decizie ce adînceşte subfinanţarea comunităţilor pe care le conduc, majoritatea neavînd suficienţi bani chiar pentru funcţionare pînă la finele acestui an”, a declarat Dragoş Chitic. La Neamţ, întreaga situaţie poate fi citită şi într-o cheie politică: primăria pietreană are “culoare” liberală, CJ-ul e condus de şeful PSD Neamţ, de aceeaşi “culoare” cu guvernanţii. Însă la nivel naţional, este credem evidentă politica dusă de cei care conduc România: aceea de a pune pe umerii admnistraţiilor locale cît mai mult din cheltuieli, în paralel cu luarea la centru a unor surse de venit. Adică, cel puţin în plan financiar, din atît de clamata odinioară descentralizare, s-a ales praful. Sau chiar mai mult: asistăm în prezent la o centralizare a banilor, de la centru se cheltuie probabil mai cu folos pentru clientela politică, şi la o descentralizare a cheltuielilor. Fenomen care nu poate decît să sărăcească sau chiar să îngroape comunităţile locale. Şi ar mai fi de făcut două comentarii: la nivelul municipiului Piatra Neamţ este de notorietate faptul că bugetul este grav afectat de plata creditelor sau cheltuielilor făcute în trecut. Pentru o serie de investiţii care mai mult produc pagube decît foloasea: pîrtia de schi şi telegondola sînt doar două exemple. Dacă se mai pun şi alte poveri pe umerii bugetului, pietrenii pot să-şi ia adio de la investiţii pentru multă vreme de aici încolo. În al doilea rînd, suma în discuţie, cei 800.000 de lei lunar, a constituit subiect de aprige controverse şi în perioada în care era plătită de CJ. În special legate de modul în care sînt cheltuiţi aceşti bani de Troleibuzul, o societate pe care mulţi o consideră doar “o vacă bună de muls” pentru aceeaşi clientelă politică. Numeroasele articole scrise în Monitorul pe această temă sînt doar cîteva exemple. http://monitorulneamt.ro/dezvaluiri-dupa-articolele-monitorul-troleibuzul-si-consilierul-incompatibil/ si http://monitorulneamt.ro/la-troleibuzul-iata-ce-ar-putea-gasi-procurorii/ si http://monitorulneamt.ro/la-troleibuzul-administratorul-revocat-acuza-principii-mafiote/

Citește știrea

Economie

Neamţ: Jale! Amenzi de peste 13 miliarde în construcţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pentru munca la negru, inspectorii ITM au aplicat amenzi de 660.000 lei ■ pentru alte nereguli s-au dat sancţiuni de 662.700 lei ■

Inspectorii de muncă i-au ars la buzunar pe angajatorii verificaţi în cadrul unei campanii care s-a desfăşurat luna trecută, aplicînd sancţiuni ce depăşesc 13 miliarde de lei vechi. Controalele au vizat domeniul relaţiilor de muncă şi cel al sănătăţii şi securităţii în muncă, la firme care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor. „În domeniul relaţiilor de muncă au fost verificaţi un număr de 88 de angajatori. Cu ocazia controalelor au fost constatate 46 de deficienţe şi au fost dispuse 46 de măsuri, fiind aplicate de 55 sancţiuni contravenţionale în cuantum de 662.700. La 15 angajatori au fost depistate 33 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Cuantumul amenzilor aplicate pentru munca nedeclarată a fost de 660.000 lei“, conform Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ. Au fost constatate mai multe deficienţe între care neîncheierea contractelor individuale de muncă în formă scrisă; netransmiterea elementelor prevăzute în H.G nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă al salariaţilor în format electronic, cel tîrziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariat; completarea registrului general de evidenţă al salariaţilor în format electronic cu date eronate; lipsa dovezii privind comunicarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului către salariaţii îndreptăţiţi şi a dovezii referitoare la informarea salariaţilor cu privire la criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariaţilor; necompletarea dosarului de personal al salariaţilor cu documentele prevăzute de din H.G nr. 905/2017modificată şi completată; nerespectarea obligaţiei de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de către salariaţi; nerespectarea prevederilor privind repausul săptămînal; neplata sau plata cu întîrziere a drepturilor salariale. „În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost controlaţi 88 de angajatori. S- au constatat 128 de deficienţe pentru care s-au dispus 128 măsuri de remediere. Au fost sancţionaţi 92 de angajatori, carora li s-au aplicat 128 sancţiuni contravenţionale în valoare de 19.500 lei“, conform ITM Neamţ. A fost verificat în special modul în care angajatorii iau măsuri pentru prevenirea căderilor de la înălţime. Au fost depistate abateri cum ar fi neacordarea de către angajatori a echipamentului individual de protecţie; neasigurararea măsurilor de prim ajutor în caz de accident; lipsa efectuării examenelor medicale la angajare şi periodic; utilizarea necorespunzătoare a scărilor pe şantiere în ceea ce priveşte stabilitatea şi prinderea sigură a lucrătorilor în timpul accesului pe scară; utilizarea de echipamente de muncă necorespunzătoare, care nu sînt prevăzute cu sisteme de protecţie colectivă, cum sînt balustradele solide, platforme sau plase de prindere, suficient de solide pentru a impiedica/opri căderile de la înălţime şi care să nu fie întrerupte decît în punctele de acces ale unei schele sau ale unei scări.

Citește știrea

Trending