Publicitate

■ mai mulţi nemţeni au ajuns la spital după ce au mîncat bureţi ■ doi soţi au fost preluaţi de cadrele medicale în comă severă ■ specialiştii atrag atenţia asupra testelor empirice, acestea neavînd nici o relevanţă ■

Vara anului 2018, care la început se anunţa secetoasă şi caniculară, a fost atipică şi a adus precipitaţii în exces, pe fondul unor valori termice modeste pentru luna lui Cuptor. Toate acestea au fost condiţii prielnice pentru dezvoltarea ciupercilor de pădure. Pieţele sînt pline de hribi, gălbiori, rîşcovi sau pîinişoare, însă unii merg la pădure şi culeg ei, pentru consum propriu. Chiar dacă unii ştiu bureţii de ani de zile şi cred că nu pot da greş, din cauza precipitaţiilor abundente sporii celor toxice au trecut la cele comestibile. Din acest motiv, mulţi nemţeni au ajuns la spital după ce au mîncat bureţi, parte din pacienţi fiind în stare gravă. Ultimul caz înregistrat de Ambulanţa Neamţ a fost pe 20 iulie, în jurul orei 19, cînd a ajuns la spital un bărbat de 38 de ani, din Bicaz Chei. Acesta a fost diagnosticat cu intoxicaţie cu ciuperci, avînd stare confuzională. Anterior, pe 17 iulie cinci nemţeni, cu vîrste între 13 şi 57 de ani, au ajuns la spital cu acelaşi diagnostic. Alarma s-a dat în Piatra Neamţ, prin apel la 112 înregistrat la ora 22.53. Ambulanţa a preluat trei pacienţi, o minoră de 13 ani, o femeie de 57 de ani şi un tînăr de 36 de ani, toţi cu suspiciuni de intoxicaţie cu bureţi. Cei trei au ajuns pe mîna medicilor de la UPU din cadrul Spitalului Judeţean. Peste o oră, salvatorii au fost chemaţi la Săvineşti. Apelul la 112 a fost înregistrat la ora 23.54, iar cadrele medicale au găsit doi pacienţi, bărbaţi de 18, respectiv 54 de ani, care au ajuns şi ei la UPU. Cazul cel mai grav a fost pe 3 iulie cînd doi soţi din localitatea Bradu, comuna Grinţieş a fost găsiţi în comă severă tot de la ciuperci. Pacienţi au fost un bărbat de 66 de ani şi o femeie de 59 de ani, ambii fiind supuşi la tratament medical specific, starea lor îmbunătăţindu-se a doua zi cînd au ieşit din comă. Din acest motiv, Direcţia de Sănătate Publică Neamţ a emis un comunicat prin care atrage atenţia asupra consumului de ciuperci care nu sînt avizate din punct de vedere sanitar. Astfel, specialiştii spun că pe lîngă ciupercile comestibile se cunosc şi cel puţin 50 de specii toxice, maximul de incidenţă al intoxicaţiilor înregistrîndu-se în perioada iulie-septembrie.

Fuga la medic dacă apar diverse simptome

Perioada de latenţă (între momentul consumului şi cel al apariţiei simptomelor) şi simptomatologia permit orientarea ctre 8 sindroame: resinoidian, colinergic, atropinic, narcotinian, faloidian, giromitrian, orelian, coprinian, în fiecare dintre aceste sindroame fiind incriminate anumite specii de ciuperci. În general, intoxicatiile cu ciuperci se caracterizează prin: tulburări digestive: greţuri, vărsături, epigastralgii (dureri de stomac), diaree, hepatită acută toxică şi insuficienţă hepatică; tulburări neurosenzoriale: mioză (micşorarea pupilelor) sau midriază (dilatarea pupilelor), agitaţie, dezorientare temporo-spaţială, confuzie, delir, halucinaţii vizuale şi auditive, convulsii, comă; tulburări cardiovasculare: bradicardie sau tahicardie, hipotensiune arterială sau hipertensiune arterială; tulburări hidroelectrolitice, cu risc de deshidratare severă la copii şi vîrstnici; tulburări renale: insuficienţă renală funcţională şi/sau organică; simptome generale: frisoane, febră, transpiraţii, uscăciunea mucoaselor sau dimpotrivă hipersecreţie salivară şi renală. Gravitatea intoxicaţiilor cu ciuperci este dată în special de insuficienţa hepatică fulminantă şi insuficienţa renală care duc frecvent la deces. „Prezentarea de urgenţă la medic este obligatorie în cazul apariţiei simptomelor menţionate, ţinîndu-se cont că apariţia simptomelor la interval mai mare de 6 ore de la consum are prognostic grav, iar tulburările digestive frecvent prezente, au consecinţe mai importante la copilul mic şi vîrstnic“, conform DSP Neamţ. Recomandări pentru ciupercari: să culeagă numai pe acelea pe care le cunosc ca fiind comestibile, exemplare tinere, cărnoase, complet deschise; să culeagă ciupercile doar în vase solide: coşuri, găleţi, vase de plastic, deoarece în sacoşe, genţi, pungi se strivesc şi se strică foarte repede; să evite cumpărarea ciupercilor de la vînzătorii ambulanţi din pieţe, locuri de agrement, păduri, parcări, marginea şoselelor, dacă aceştia nu posedă certificat fitosanitar; să nu consume ciupercile moi, cu gust şi miros neplăcut, sau culese cu cîteva zile în urmă; să nu consume ciupercile incomplet preparate termic (fripte) sau crude; fiind alimente indigeste, să nu le folosească în alimentaţia copiilor. „Testele populare de identificare a ciupercilor toxice (culoarea locurilor de tăietură şi ruptură sau apăsare cu degetul, mirosul, gustul, culoarea modificata prin fierbere împreună cu ceapă sau o linguriţă de argint) nu sînt dovezi sigure dacă sînt comestibile sau otrăvitoare.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.