Contactează-ne

Actualitate

Astăzi, la Tîrgul de Crăciun la Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

n pe scena de la Curtea Domnească vor evolua copiii de la Asociaţia Melisma, urmaţi de ansamblul Comorile Neamţului n recitaluri vor susţine Alexandru Brădăţan şi Grigore Gherman n

În organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare,
Tîrgul de Crăciun la Neamţ, ediţia a IV-a continuă marţi, 17
decembrie, cu o serie de patru recitaluri.

Primii vor urca pe scena
de pe platoul Curţii Domneşti, la ora 18:00, copiii de la Asociaţia
Melisma, urmaţi de membrii ansamblului folcloric Comorile
Neamţului. Programul artistic al serii va fi încheiat de două
recitaluri, protagonişti fiind Alexandru Brădăţan şi Grigore Gherman.
Asociaţia Melisma din Piatra Neamţ, înfiinţată în august 2017, este
condusă de profesor coordonator de canto popular şi muzică uşoară
Maria Ţifrea.

Asociaţia promovează atît muzica tradiţional
românească, cît şi dansul popular prin copii, tineri şi adulţi din Piatra
Neamţ şi din judeţ. Scopul acestui club este de a încuraja fiecare
cursant să-şi depăşească emoţiile, să-şi dezvolte abilităţile muzicale.
Grupul va interpreta la Tîrgul de Crăciun va interpreta un colaj de
colinde romaneşti.

Ansamblul folcloric Comorile Neamţului a fost
înfiinţat de catre profesor-coregraf Anda Maria Acristinei în 2008.
Aceasta, din dragoste pentru jocul şi cîntecul popular, a strîns în
jurul său tineri cu vîrste între 4 şi 30 de ani, punînd astfel bazele
unui ansamblu de dansuri populare.

Talentul coregrafului şi
eforturile dansatorilor au rodit apoi în numeroase reprezentaţii la
nivel local, judeţean, naţional, pentru ca ulterior ansamblul să
efectueze turnee şi să participe la concursuri şi festivaluri
internaţionale în Franţa, Spania, Turcia, Grecia. Intenţia
Ansamblului folcloric Comorile Neamtului este de a prezenta o
imagine despre cultura tradiţională şi obiceiurile judeţului Neamţ,
dar şi din alte regiuni ale ţării. Alexandru Brădăţan este unul dintre
cei mai apreciaţi solişti de muzică populară din noul val de
ineterpreţi ai folclorului românesc.

De loc din Gura Humorului, el a
crescut într-o familie de oameni iubitori de tradiţii. Solistul ce
reprezintă cu succes muzica populară din Bucovina a urcat prima
dată pe scenă încă de la grădiniţă, cînd era prezent la mai toate
manifestările. Din 2005, Alexandru Brădăţan a pus stăpînire pe
scenă şi nu a mai renunţat la ea:

„Nu cred că m-a îndreptat nimeni
spre muzică, cred că este o chemare. De mic copil mi-a plăcut
muzica populară. La noi în casă se asculta, se ascultă muzică
populară. Fiind o familie mai spirituală, valorile tradiţionale ale
poporului erau pe un piedestal foarte bine pus la punct”.

În 2005 a
înregistrat prima sa piesă, o horă dăruită de Maria Macovei. A fost
piesa cu care a participat în iarna anului respectiv la o filmare video
care a avut loc la Moldoviţa, cu ocazia Sărbătorilor de iarnă.
Imaginile au fost transmise la televiziunea naţională, moment care a
reprezentat actul de naştere al artistului Alexandru Brădăţan.
În palmaresul său, unul bogat, are, la capitolul realizări, şi cel puţin
două albume înregistrate.

Primul se intitulează Am în suflet cînt şi
joc şi cuprinde chiar melodiile sale de la începuturi. Al doilea, Cu
drag de Voroneţ, a fost lansat în anul 2012, eveniment la care a
luat parte regretata Mărioara Murărescu şi mai toţi colegii de
generaţie ai lui Alexandru Brădăţan, din întreaga ţară.

Piesele de pe
aceste două albume au fost compuse de îndrumătoarea tînărului
solist, Maria Macovei. Solistul nu concepe să se mute din Bucovina,
lui îi place să călătorească, însă se întoarce de fiecare dată acasă
cu dragă, pentru că meleagurile din zona natală se simte cel mai
bine.

Interpretul de muzică populară Grigore Gherman s-a născut în
iunie 1987, în ţinutul Herţa, Ucraina şi a absolvit Universitatea
Naţională de Muzică Bucureşti, secţia Compoziţie Muzică Uşoară şi
Facultatea de Litere, Catedra de Filologie Română şi Clasică a
Universităţii Iurii Fedkovici Cernăuţi.

La 12 ani urca pentru prima
dată pe scenă, alături de orchestra Valea Prutului din Cernăuţi.
Grigore Gherman are în portofoliul său artistic mai multe premii în
domeniul muzicii populare. Printzre cele mai importante, amintim
aici Trofeul Festivalului În grădina cu flori multe, Trofeul Festivalului
Ponoare, Ponoare, Trofeul Festivalului

Pe marginea Dunării,
precum şi Premiile I cucerite la Festivalul Irina Loghin, Festivalul
Munte, munte, brad frumos şi Premiul de Popularitate de la
Festivalul Pe deal, la Teleormănel.

Discografia sa cuprinde albumele: Să petrecem, oameni dragi,
Mugur, Mugurel, De la Iaşi la Chişinău, De la Gorj în toată ţara.
Grigore Gherman este şi un poet cunoscut. Afinitatea pentru scris
şi-a arătat-o încă de pe vremea cînd trăia în Cernăuţi, publicînd
poeme în ziare si reviste cernăuţene.

Actualitate

Mugur Cozmanciuc: Vom construi în judeţul Neamţ un Centru Naţional de Sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

n „pentru sănătatea nemţenilor avem la dispoziţie 100 milioane de euro”, a declarat Mugur Cozmanciuc

Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ nu mai corespunde nevoilor momentului. Degeaba oamenii dau zilnic dovadă de dedicare în munca dificilă pe care o fac, dacă dotările, echipamentele şi chiar clădirea în sine sunt neconforme cu un act medical de calitate.

Cazuistica din Neamţ depăşeşte cu mult parametrii medii de la nivel naţional pe oncologie, afecţiuni hepatice, afecţiuni cardio-vasculare (fiecare este cu circa o treime mai mare) şi obezitate (cu 60% mai mare). Numărul de paturi disponibile în unităţile spitaliceşti este cu 22% mai mic decât media regiunii de Nord-Est, iar numărul de contracte pentru servicii ambulatorii este cu 40% mai mici decât media regiunii.Aceste lucruri indică faptul că este nevoie de reconfigurarea completă a serviciilor de sănătate în sistem public din Neamţ.

 

 În planul de guvernare locală al lui Mugur Cozmanciuc, candidatul PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, elementul central de la capitolul referitor la sănătate este înfiinţarea unui Centrul Naţional de Sănătate în Neamţ. Acest centru este un proiect integrat format din:


– un Complex Spitalicesc multidisciplinar la Piatra Neam
ţ

– un Institut de Boli Cardiace la Roman

– centre balneoclimaterice de tratament şi recuperare la Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi, Târgu Neamţ şi Ceahlău

– centre de îngrijire a vârstnicilor în multiple localităţi din judeţ

 

“Centrul este practic proiectul care va însemna, pe de o parte, construcţia unui spital nou, care să fie funcţional şi adaptat cerinţelor actuale, de partea cealaltă va însemna clar, folosirea tuturor resurselor pe care le are judeţul Neamţ din punct de vedere al spaţiului geografic în care se află. Mă refer aici la un complex integrat, care să folosească resursele naturale aferente zonelor Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi. Nu în ultimul rând, acest Centru Naţional de Sănătate va însemna o gândire unitară, o gândire care să aibă clar o singură idee în dezvoltarea sănătăţii în judeţul Neamţ, susţinerea sănătăţii în judeţul Neamţ, prin dezvoltarea unor investiţii în spitalul municipal Roman, Bicaz şi spitalul judeţean. În felul acesta încercăm să venim complementar şi să integrăm proiectul de sănătate cu o coordonare directă pe care ministerul o are pentru a construi un spital în judeţul Iaşi”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

 

Construirea unui spital privat în judeţul Neamţ, sub egida Mitropoliei

 

Un alt proiect pe care îl are în vedere Mugur Cozmanciuc  este construirea unui spital privat la Piatra Neamţ, sub egida Mitropoliei. Acest proiect a prins deja contur şi Mugur Cozmanciuc alături de Mihai Archip şi Marius Apopei, candidaţii PNL pe lista consilierilor judeţeni, au primit binecuvântarea de la Înalt Preasfinţitul Teofan pentru a-l pune în practică.

”Va fi un spital de paleaţie, cu două secţii: îngrijiri paleativeşi recuperare, iniţial cu 110 paturi şi 25 de specialităţi în ambulatoriu, cu medici gata pregătiţi să vină şi să-şidesfăşare activitatea şi la Neamţ. Am primit binecuvântare de la Mitropolitul Teofan să atragem resursele necesare. Am identificat terenul unde va fi amplasat: pe fostul stadion Relonul. Acest spital va avea o componentă socială generoasă, chiar dacă este un spital privat. În momentul de faţă, se află la faza de studiu de fezabilitate. Resursele financiare sunt prin Compania Naţională de Investiţii, fonduri europene şi cine va vrea va putea face donaţii”, a declarat candidatul PNL la preşedinţia CJ Neamţ.

 

Spitalul Regional de la Iaşi va fi cel mai modern şi mai bine dotat spital din regiunea Moldovei, dar el nu va prelua funcţiile altor unităţi sanitare din zonă. Spitalul de la Iaşi va oferi tratamente care necesită un grad de complexitate ridicat, pentru care în prezent pacienţii sunt trimişi în zone îndepărtate, precum la Bucureşti sau chiar peste hotare. Gama largă de patologii care vor fi acoperite de mega-spitalul din Iaşi nu reprezintă o oprire a altor investiţii în spitale din judeţele Moldovei, o spune chiar ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru: “noi trebuie să înţelegem că dezvoltarea unui spital la nivel de regiune nu ne-am oprit cu dezvoltarea în fiecare judeţ în parte. Rămâne, conceptual, o prognoză medicală pe care trebuie să o desfăşurăm şi în judeţul Neamţ. Ne referim la un nou spital de urgenţă nou, la acest centru de sănătate, la reabilitarea a tot ce înseamnă spitalul din Bicaz, la o reaşezare a spitalului din Roman şi să nu uităm reevaluarea şi capacitatea de adaptare la necesarul de activitate medicală şi a celui din Târgu Neamţ”.

Faţă de nivelul scăzut la care se află acum sănătatea din judeţ, proiectul chiar este unul ambiţios. În prezent, sistemul medical din Neamţ este unul deficitar, de o calitate scăzută, cu echipamente învechite, iar pentru un caz care necesită tratament mai aparte, pacientul trebuie să se ducă în alte oraşe, în care poate găsi ceea ce are nevoie. Acest lucru l-a subliniat şi Andrei Carabelea, candidatul PNL pentru primăria Piatra Neamţ: “Judeţul Neamţ oferă servicii medicale precare, trebuie să schimbăm acest lucru. Cauza nu este dată de cadrele medicale, nu este vina doctorilor, asistenţilor de la Spitalul Judeţean Neamţ pentru felul în care sunt trataţi pacienţii din Piatra Neamţ şi Neamţ. Este vina unui sistem de management deficitar condus cu bocancul de un baron local, care a condus iresponsabil şi nu are niciodată în vedere sănătatea oamenilor, ci doar buzunarele cumetrilor. Spitalul Judeţean Neamţ este unul bolnav, avem nevoie de însănătoşirea acestui sistem”. Iar de la acest nivel de subzistenţă medicală, putem ajunge la a fi o forţă medicală, adică să avem în judeţ turism medical.

Turismul medical este compus nu doar din oferirea de servicii medicale turiştilor aflaţi în vizită într-o regiune, ci se referă la călători atraşi tocmai de serviciile medicale oferite de un anumit oraş. Românii se duc de regulă în turism medical la Viena sau la Istanbul, unde pot primi îngrijiri de calitate, cu echipamente de ultimă generaţie. România este o ţară din care oamenii pleacă în alte ţări pentru servicii medicale de calitate, chiar dacă la preţuri mai mari. Iată că există planuri care să ne poată transforma într-o ţară în care pacienţi străini să vină la tratament. Este posibil, dacă există facilităţile pe care turismul internaţional de profil le necesită: spitale bine dotate care să ofere servicii de calitate. Sigur că turismul medical este doar o ramură a turismului, aşa că turistul medical se poate transforma în zilele pe care le are la dispoziţie într-un turist-vizitator, lucru care va creşte industria de profil. Doar că, pentru un turism funcţional (indiferent de care ar fi) este nevoie de o infrastructură de transport. Soluţia stă în dezvoltarea judeţului, iar asta se află tot în planul de guvernare locală a lui Mugur Cozmanciuc, la capitolul referitor la transporturi: avem nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de drumuri judeţene de calitate. Iar pentru lărgirea ariei de deservire a noului spital judeţean, este nevoie de heliporturi pentru urgenţe. De asemenea, obiectivele turistice pe care judeţul le oferă, trebuie să fie reabilitate, frumos prezentate şi uşor de găsit.

Impactul acestui Centru Naţional de Sănătate va fi unul major pentru domeniul medical din Neamţ. În primul rând se vor acoperi necesităţile medicale existente în judeţ, pentru care nemţenii pleacă la tratament în alte oraşe (sau, cei cu dare de mână: în alte ţări). Apoi, apariţia personalului medical performant şi a tehnologiei de ultimă generaţie. Pacienţii vor avea astfel acces la servicii medicale gratuite de înaltă calitate, va creşte calitatea şi speranţa de viaţă.

Dar, toate aceste lucruri costă, iar Neamţ nu este tocmai cel mai bogat judeţ din ţară. Nu doar că suntem unul dintre judeţele subdezvoltate, dar stăm şi prost la absorbţia fondurilor europene, singurii bani gratis pe care cineva ni-i dă ca să ne dezvoltăm, iar actuala conducere a CJ nu este capabilă să îi acceseze. Banii, aşadar, există, dar trebuie accesaţi cu cap. “Vă asigur că sunt finanţări de la nivel european, după cum şi finanţări de la nivel guvernamental. Proiectul Centrul Naţional de Sănătate Neamţ va putea să atragă în judeţ finanţări de 100 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor existente şi pentru a dezvolta pentru cele care, în momentul de faţă sunt nefuncţionale complexe balneoclimaterice sau centre de îngrijire a persoanelor vârstnice. Acest lucru se poate face şi în parteneriat cu mediul privat. În acest mod încercăm şi suntem alături de cetăţean şi pe domeniul sănătăţii. CJ şi primăria vor avea în vedere ca în perioada 2020-2024, judeţul Neamţ să fie un pol de dezvoltare a turismului medical în judeţul Neamţ”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

Referitor la finanţarea acestui proiect, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a precizat: “Susţinerea Ministerului Sănătăţii, atât ca implicare, ca partener, cât şi ca implicare în consilierea în atragerea de fonduri europene pe care le avem la dispoziţie. Avem un program operaţional de sănătate care are în acest moment 4 miliarde la dispoziţie, haideţi să ne asumăm şi să implementăm nişte proiecte care să poată dezvolta viaţa medicală din judeţul Neamţ”.

Planuri sunt, bani există dar trebuie accesaţi, mai este nevoie doar de un factor politic aflat în poziţia care trebuie. Asta face ca realizarea acestui proiect să nu stea în niciuna dinte aceste considerente – oricât de relevante ar fi – ci în votul nostru. Contează pe cine punem în scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean şi ce partid va avea majoritatea în CJ. Astfel, stă în puterea noastră să punem lucrurile în mişcare, alegând încă patru ani de stagnare per total, iar pe sănătate aceleaşi servicii mai proaste ca în lumea a treia, sau alegem patru ani de dezvoltare, iar pe sănătate să avem parte de servicii de calitate.

Citește știrea

Actualitate

În doar cinci ore, 20 de şoferi au devenit pietoni

Știre publicată în urmă cu

în data de

n toţi au căzut în aceeaşi abatere, nu au acordat prioritate de trecere pietonilor n în ultima perioadă, au avut loc mai multe accidente pe „zebră“ n

Numărul mare de accidente de circulaţie care au avut loc în ultima
perioadă de timp în zona trecerilor pentru pietoni, i-a făcut pe
oamenii legii să organizeze acţiuni pentru a preveni astfel de
evenimente nedorite.

Nu a fost de bine pentru că, în numai cîteva
ore, 20 de şoferi au rămas fără permise. Totul s-a întîmplat pe 23
septembrie 2020, în intervalul orar 07:00 – 12:00, poliţiştii Biroului
Rutier din cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, în colaborare cu
cei ai Serviciului Rutier, au acţionat pentru prevenirea
evenimentelor rutiere în care sînt implicaţi pietonii, precum şi pentru
combaterea nerespectării normelor privind circulaţia pe drumurile
publice.

Acţiunea i-a avut în vedere atît pe şoferii care nu accordă
prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare regulamentară,
cît şi pe pietonii care traversează prin loc nepermis. O atenţie
deosebită a fost acordată zonelor cu potenţial de risc rutier, precum
şi celor în care au fost înregistrate evenimente rutiere produse pe
fondul acestor două cauze.

„Pentru nerespectarea normelor care
reglementează circulaţia pe drumurile publice, poliţiştii au aplicat 20
de sancţiuni contravenţionale şoferilor care nu au acordat prioritate
de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară a
drumului public. Poliţiştii rutieri continuă acţiunile în vederea
creşterii gradului de siguranţă pe drumurile publice şi reducerii
victimizării populaţiei prin accidente rutiere“, anunţă Poliţia Neamţ.

Oamenii legii vin şi cu recomandări utile pentru pietoni cărora le
reamintesc să traverseze numai pe trecerile semnalizate sau pe la
colţ de stradă, fiind interzisă traversarea prin faţa sau prin spatele
autovehiculelor oprite. „La traversare, opriţi-vă în afara părţii
carosabile, asiguraţi-vă din stînga, din dreapta, şi apoi din stînga,
din nou. Apreciaţi corect timpul necesar pentru a traversa în
siguranţă şi luaţi în calcul ca atunci cînd traversaţi străzi cu mai
multe benzi pe sens, sau cînd vă aflaţi într-o zonă cu regim de
viteză ridicat, trebuie să fiţi mai prudenţi. Traversaţi perpendicular
pe axul drumului, în pas vioi, acesta fiind drumul cel mai scurt ce
reduce timpul de expunere la pericol. Daţi şoferilor timp suficient
pentru a opri înainte de a vă angaja în traversare. Copiii nu trebuie
lăsaţi să traverseze singuri, ei sînt imprevizibili şi nu pot aprecia
corect distanţele şi vitezele. Nu uitaţi, copiii imită comportamentul
rutier al adulţilor. Evitaţi să circulaţi pe partea carosabilă sau pe
pistele pentru biciclişti. Folosiţi trotuarele, acostamentele, iar acolo
unde acestea lipsesc, mergeţi cît mai aproape de marginea
drumului, astfel încît să aveţi traficul în faţă. Respectaţi întocmai
semnificaţia semnalizării rutiere – indicatoare sau semafor – şi nu
circulaţi pe drumurile publice dacă aţi consumat alcool, caz în care
posibilitate de a fi accidentat creşte semnificativ. Fiţi prudenţi pe
vreme rea sau întuneric. Pentru a fi vizibili, purtaţi haine de culori
deschise şi elemente reflectorizante”.

Citește știrea

Actualitate

Arestare în dosarul tîlharilor de la Borca

Știre publicată în urmă cu

în data de

n cei patru infractori au jefuit un adolescent de 16 ani, bătîndu-l cumplit n o pietreancă a fost reţinută pentru tăinuire n

Cei patru tineri din Borca, care au tîlhărit un minor de 16 ani şi prin
violenţă i-au luat telefonul mobil, au fost arestaţi preventiv.

Măsura
a fost luată de magistraţii din cadrul Judecătoriei Bicaz, care au
decis că indivizii sînt pericol public, drept pentru care i-au băgat
după gratii pentru 30 de zile. Fapta a avut loc pe 20 septembrie
2020, în jurul orei 21:00, cînd Secţia de Poliţie Bicaz a fost sesizată
despre faptul că un minor de 16 ani, din Borca, a fost jefuit.

Imediat,
cei patru tineri cu vîrste între 17 şi 23 de ani, au fost identificaţi.
Cercetările au stabilit că infractorii au acostat victima, în timp ce
aceasta se afla în apropierea unei societăţi. Au lovit minorul cu
pumnii în zona feţei, apoi i-au luat telefonul mobil care îi căzuse în
timpul altercaţiei.

Într-un alt caz, o pietreancă de 23 de ani, a fost
încătuşată, acuzată fiind de săvîrşirea infracţiunii de tăinuire. Cazul
este legat e o tîlhărie care a avut loc în urmă cu cîteva zile, cînd o
fată de 20 de ani, din Piatra Neamţ, a atacat, de două ori, un bărbat
în încercarea de a-l deposeda de portofel.

Nu a obţinut decît tefonul
mobil, pe care ulterior l-ar fi predat tinerei amice, de 23 de ani.
Aceasta din urmă a primit bunul la scurt timp de la tîlhărie, imediat
prezentîndu-se cu telefonul la o casă de amanet unde l-a înstrăinat.
A fost identificat bunul, dar şi suspecta care a fost dusă la sediu,
pentru audieri.

„În urma probării activităţii infracţionale, tînăra a fost
reţinută pentru 24 de ore, urmînd a fi prezentată Parchetului de pe
lîngă Judecătoria Piatra Neamţ cu propunere de luare a unei măsuri
preventive“, conform Poliţiei Neamţ. Rămîne de văzut dacă tînăra
va fi dusă la instanţă cu propunere de arestare preventivă, însă
trebuie spus că amica sa, cea care a făcut rost de telefon prin jaf,
Ana Maria Tănasa, a fost deja privată de libertate, pentru o lună.

Citește știrea

Trending