Publicitate

■ hram este la Biserica Sfîntul Ilie din Tîrgu Neamţ ■ credincioşii îşi vor îndrepta astăzi paşii şi către Schitul Sfîntul Ilie, din Tarcău, aproape de Brateşul Unguresc ■

Numeroşi credincioşi de pe malurile Ozanei sînt aşteptaţi, vineri, la slujba de hrămuire de la Biserica Sfîntul Ilie, singura din raza Protopopiatului Tîrgu Neamţ care este patronată de sfîntul sărbătorit pe 20 iulie. Aşezămîntul este amplasat în zona centrală a urbei, pe strada Mărăşeşti, nu departe de Policlinică. Lăcaşul a fost resfinţit în 2014, chiar în ziua hramului, iar la slujba oficiată de Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul au luat parte o mulţime de credincioşi din oraş şi din împrejurimi. S-au încununat astfel amplele lucrări efectuate în ultimii ani sub coorodnarea preotului paroh Vasile Ionesi. Cu binecuvîntarea Mitropolitului oldovei, IPS Teofan, sfîntul lăcaş a fost supus unui amplu proces de restaurare şi consolidare între anii 2008-2014. A fost înlocuită tîmplăria, s-au instalat centrale termice de încălzire pe gaz, pardoseala a fost acoperită cu parchet, a fost restaurată catapeteasma, precum şi pictura interioară, grav avariată de fum. Icoanele împărăteşti au fost argintate şi aurite, iar biserica a fost înzestrată cu multe cărţi de slujbă, veşmite şi obiecte de cult noi. În 2013 a fost schimbat acoperişul cu altul nou, s-a refăcut turnul clopotniţă şi s-au reparat şi zugrăvit pereţii exteriori. Alte lucrări s-au efectuat la casa socială şi sala de mese, fiind amenajată şi o cameră de depunere mortuară modernă, cu pridvor la intrare. Lăcaşul datează din anul 1837 şi este ctitorie a lui Alexandru Teoharie, un negustor vestit la acea vreme pe meleagurile tîrgnemţene. Biserica a fost ridicată din piatră şi cărămidă, în stilul moldovenesc caracteristic vremii, fiind înzestrată cu o impresionantă catapeteasmă bogat sculptată în lemn de tisă, în stil baroc, poleită cu aur, cu icoane împărăteşti şi candele de argint, cu trei clopote mari turnate în atelierele Mănăstirii Neamţ şi cu obiecte de cult de mare preţ. Hram este astăzi şi la biserica ce poartă numele Sfîntul Ilie din Roman, aşezămînt care a fost ctitorit în 1840. Credincioşii îşi vor îndrepta astăzi paşii şi către Schitul Sfîntul Ilie din punctul numit Vama, din Tarcău, situat într-o poiană aflată la 25 de kilometri de centrul comunei, pe drumul forestier Brateşul Unguresc.

Sfîntul Ilie nu se dezminte

Sfîntul Prooroc Ilie Tesviteanul era feciorul lui Sovac, preotul Legii vechi şi locuia în cetatea Tesve, dincolo de Iordan, de unde şi numele de Tesviteanul. El a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mîntuitorului şi face parte dintre profeţii vechi, care încep cu Moise şi pînă la Ioan Botezătorul. Unul dintre motivele pentru care Biserica îl venerează pe Sfîntul Ilie constă în faptul că este temeiul profeţilor, deoarece el face cunoscută lumii cea dintîi şi cea mai înaltă învăţătură, aceea că Dumnezeu este cel ce este, adică însăşi existenţa şi că tot ce fiinţează există prin El şi că fără de El totul s-ar întoarce în nefiinţă. Cîtă vreme a vieţuit printre oameni, proorocul a săvîrşit fapte minunate. A înviat pe fiul văduvei din Sarepta Sidonului, a văzut pe Dumnezeu, la muntele Horeb în vînt subţire, pe cît este cu putinţă omului a-L vedea, a despărţit lordanul, lovindu-l cu cojocul, trecînd, astfel, ca pe uscat şi a stat înaintea lui Hristos, la Schimbarea Lui la Faţă, pe Tabor. După toate acestea, hotărît să-L ridice cu trupul la cer, Dumnezeu s-a arătat lui Ilie într-o peşteră din Muntele Horeb şi i-a cerut să-l ungă prooroc, în locul său, pe Elisei, fiul lui Safat. Lumina focului ce-L învăluie pe Ilie în carul cu foc ne aminteşte de mărirea dumnezeiască, în chip de aureolă, care înconjoară frunţile sfinţilor, aşa cum a reuşit şi Marele Prooroc prăznuit astăzi. Sfînta Scriptură şi tradiţia Bisericii spun că Sfîntul Ilie va veni, iarăşi pe pămînt, la sfîrşitul veacurilor, ca înainte mergător la cea de a doua venire în Slavă a lui Hristos, iar în popor s-a păstrat credinţa că, atunci cînd tună şi fulgeră, Sfîntul Ilie trece cu carul de foc, pe cer. (R. AANEI, T. CIOBOTARU)

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.