Contactează-ne

Politica

Arsene, iar la „butoanele“ PSD, dar începe procesul

Știe publicată cu

în data de

Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, care recent a scăpat de controlul judiciar, şi-a anunţat public revenirea la şefia PSD Neamţ, postînd un mesaj în acest sens pe o reţea de socializare. „Dragi prieteni, membri şi susţinători ai Partidului Social Democrat, sînt fericit să vă anunţ că începînd de astăzi (ieri – n.r.) îmi reiau activitatea de preşedinte al PSD Neamţ. Sînt nerăbdător să vă văd şi să discut cu fiecare în parte, să ne reluăm activitatea politică şi să demonstrăm oamenilor că merităm să fim cel mai votat partid din România! Le-am propus românilor cel mai bun program de guvernare, iar aceştia l-au votat masiv şi au aşteptarea de la noi să-l ducem la îndeplinire. Îi asigur pe toţi susţinătorii PSD că ne vom ţine de cuvînt, că avem bună-credinţa şi curajul să ne ducem la îndeplinire promisiunile, în ciuda tuturor impedimentelor. Vă mulţumesc pentru toată încrederea pe care aţi investit-o în noi, să fiţi siguri că vă merităm susţinerea iar rezultatele guvernării PSD pentru fiecare dintre dumneavoastră vă vor confirma acest lucru! Vreau de asemenea să-i mulţumesc şi pe această cale prietenului şi colegului meu Ioan Munteanu pentru modul în care a coordonat activitatea organizaţiei judeţene. Îi sînt recunoscător pentru faptul că a fost alături de mine şi de organizaţie în această perioadă dificilă şi şi-a sacrificat timpul şi energia pentru a o depăşi cu bine“, se precizează în mesajul menţionat. Reamintim că Ionel Arsene, şeful Consiliului Judeţean Neamţ, judecat într-un dosar penal în care este acuzat de două fapte de trafic de influenţă, a scăpat de controlul judiciar şi a devenit un om liber. Decizia a fost luată pe 27 iunie, de magistraţii din cadrul Curţii de Apel Bacău, care au decis revocarea celei mai blînde dintre toate măsurile preventive. Acest lucru înseamnă, printre altele, că Arsene poate ieşi din ţară cînd doreşte, poate să-şi facă concediul în străinătate, poate reveni în viaţa politică şi poate lua legătura cu persoane cu care nu avusese voie pînă acum, martori şi părţi din dosar. Este vorba de fostul prefect de Neamţ, Vasile Panaite, Iulian Jugan, dar şi alţii. De menţionat este faptul că pînă acum, în repetate rînduri Arsene a cerut judecătorilor să-i ridice măsura preventivă, dar nu a avut succes decît pe 27 iunie. Anterior, pe 25 aprilie, Tribunalul ridicase măsura preventivă, însă procurorii DNA au atacat decizia la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a menţinut controlul judiciar pentru preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.

Urmează să fie stabilit primul termen

Una caldă şi una rece deoarece ieri, 28 iunie, Arsene a fost din nou la Curtea de Apel Bacău unde a contestat finalizarea procedurii de Cameră preliminară şi începerea procesului, măsuri dispuse de instanţa de fond, Tribunalul Neamţ. Nu a avut succes de această dată, iar acţiunea a fost respinsă ca nefondată, decizia instanţei de apel fiind definitivă. Aşa stînd lucrurile, urmează ca Tribunalul să stabilească data primei înfăţişări, de acum termenele la proces fiind publice. Arsene este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă, după ce a fost cercetat şi inculpat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Una din fapte ar fi avut loc în anul 2013, pe cînd Arsene era deputat în Parlamentul României şi a fost „turnat“ de Gheorghe Ştefan. Acesta le-a spus procurorilor DNA că în 2013 i-ar fi dat lui Arsene 100.000 de euro, pentru a interveni la vîrful Agenţiei Naţionale de Integritate şi a-l anihila pe preşedintele de la acea vreme al Consiliului Judeţean Neamţ. „În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă ca o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală“, conform unui comunicat al DNA. Anchetatorii au mai arătat că banii au fost remişi de martor într-un loc public, respectiv într-un restaurant din Bucureşti. Treaba nu a ieşit, Pinati ar fi cerut restituirea banilor, iar Arsene nu i-ar fi dat decît 20.000 de euro, fapt pentru care l-a denunţat. Pe 19 ianuarie 2018 DNA a cerut la Tribunalul Bacău privarea de libertate a lui Arsene, dar nu a obţinut decît plasarea sub control judiciar. Parchetul a contestat măsura la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a considerat că se impune arestarea preventivă, mandatul fiind emis pe 29 ianuarie 2018. După o lună a fost eliberat şi plasat sub control judiciar pînă ieri, 25 aprilie. Cealaltă faptă ar fi avut loc în 2015, tot pe cînd Arsene era deputat. Atunci ar fi cerut 5% din 60 de milioane de lei, bani ce trebuiau alocaţi de Administraţia Naţională Apele Române. Imediat după ce va fi stabilită prima înfăţişare se va trece la administrarea probatoriului, audieri de martori, etc. Se anunţă şedinţe spumoase deoarece va da declaraţii cel care i-a creat problemele penale lui Arsene, denunţătorul, fostul primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, dar şi fostul prefect Vasile Panaite, dar va avea cuvîntul în faţa judecătorilor şi inculpatul, Ionel Arsene. Conform legii el are posibilitatea să-şi recunoască faptele în faţa judecătorilor, beneficiul fiind reducerea pedepsei cu o treime. Cel mai probabil nu va uza de această facilitate, atît timp cît constant a susţinut că este nevinovat.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertorial

Preşedintele PNL Neamţ, Mugur Cozmanciuc, alături de preşedintele României Klaus Iohannis

Știe publicată cu

în data de

„P”

Peste 800 de liberali nemţeni s-au alăturat, sâmbătă, celor peste 50.000 de liberali din toată ţara, la unul dintre cele mai mari mitinguri la care a participat şi preşedintele României Klaus Iohannis, unde s-a vorbit despre viitorul României în Europa, despre referedumul pe Justiţie, unde s-a dat semnalul că tot mai mulţi români îşi doresc o schimbare, îşi doresc ca după data de 26 mai să se mobilizeze forţele pentru binele României. Pe scenă, alături de liderii liberali, de candidaţii PNL la alegerile europarlamentare, în spatele preşedintelui Klaus Iohannis s-a aflat şi preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc. La Bucureşti au participat şi alţi lideri liberali nemţeni: deputatul Laurenţiu Leoreanu, senatorul Eugen Ţapu Nazare, primarul municipiului Piatra Neamţ Dragoş Chitic, prim vicepreşedintele PNL Neamţ George Lazăr, dar şi primari şi consilieri locali liberali din tot judeţul. Preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc a declarat în urma mitingului că prezenţa celor peste 50.000 de persoane şi a preşedintelui Klaus Iohannis, din Piaţa Victoriei, sunt nişte semnale clare că pe 26 mai românii vor vota pentru schimbare, pentru o Românie care să arate că vrea să fie în primul rând. „Atmosfera din Piaţa Victoriei a fost una plină de energie pozitivă. Cred că este un semnal clar că ne dorim cu adevărat o schimbare, iar PNL îşi asumă, alături de preşedintele Klaus Iohannis, să aducă această schimbare. După cum bine s-a văzut nu a fost nevoie de intervenţia forţelor de ordine, pentru că toţi cei care s-au adunat în Piaţa Victoriei au venit să arate că schimbarea vine şi de la fiecare în parte, că vor veni şi pe 26 mai la vot să arate prin votul lor că e timpul României”, a declarat preşedintele PNL Neamţ Mugur Cozmanciuc. Totodată, liderii PNL au dat mesajele cele mai puternice pentru viitorul european al României, în timp ce şeful statului a pledat cu pasiune cauza referendumului şi i-a chemat pe români să vină cu toţii la vot, pe 26 mai. „Odată ce pierdem independenţa justiţiei, pierdem tot. Pierdem economia, pierdem bunăstarea românilor „, a spus preşedintele. Iar nota de plată pentru catastrofa generată de PSD va fi plătită de români. Ca să nu ajungem acolo, Klaus Iohannis a chemat românii la vot: „S-au cocoţat în vârful statului infractorii, nu ca să rezolve problemele României, nu ca să-i ajute pe români. Ca să se ajute ei pe ei. Ruşine! ?i fiindcă aşa nu se mai poate, dragi români, fiindcă aşa nu se mai poate, vă chem eu, Preşedintele României, la vot la referendum! Daţi un răspuns, ferm, clar, puternic acestei guvernări PSD-iste eşuate. Eliberaţi România! Vă aştept pe toţi la vot pe 26 mai. Pentru România, pentru viitorul României, la vot!”

Klaus Iohannis despre echipa PNL: „Cea mai tare echipă, cu cei mai buni candidaţi”

Klaus Iohannis a avut cuvinte de apreciere la adresa echipei de lideri şi candidaţi PNL la europarlamentare: „Cea mai tare echipă, cu cei mai buni candidaţi! Eu personal sunt convins că ei vor câştiga alegerile împreună cu voi (…) ?i pentru ca să fim bine reprezentaţi în Europa, avem nevoie de această echipă puternică, care va câştiga europarlamentarele!”. Preşedintele PNL Ludovic Orban i-a chemat şi el pe toţi românii la vot, pe data de 26 mai. „Chem alături de noi toţi românii de bună credinţă să creadă în Partidul Naţional Liberal, să creadă în şansa pe care o au de a duce România în primul rând!”, a spus preşedintele PNL. Şi Rareş Bogdan, candidatul de pe locul întâi al listei PNL pentru europarlamentare, a spus că pe 26 mai „este vremea să eliberăm România”. „Le mulţumesc tuturor, celor care au venit din Moldova din Transilvania, din Banat, Crişana, Oltenia, Muntenia, din Dobrogea, din Bucovina şi din Bucureşti şi le mulţumesc miilor de bucureşteni care astăzi au ales să ni se alăture pentru a arată ca România nu mai vrea PSD, pentru a arăta că singura forţă politică capabilă să învingă Partidul Social Democrat este Partidul Naţional Liberal. Noi vrem să facem ceea ce PSD nu au făcut împreună cu aliaţii lor, noi vrem să mărim subvenţia în agricultură, la media europeană. Noi vrem să anulăm toată birocraţia care blochează absorbţia de fonduri europene, avem 64 de condiţionalităţi iar Polonia are 6. Vrem ca în fiecare oraş din România să se trăiască ca la Cluj, ca la Alba, ca la Suceava, ca la Arad, ca la Oradea, ca la Deva, ca la Timişoara, astfel încât românii să nu mai plece peste graniţă. Vrem să-i aducem pe fraţii noştri acasă iar pentru asta trebuie să le arătăm că se poate, că liberalii ştiu, şi mai vrem ceva, şi împreună cu dumnevoastră, vreau să-mi promiteţi că veţi cere asta”, a declarat Rareş Bogdan.

Citește știrea

Advertorial

Fonduri de pînă la 100.000 de euro pentru cei trecuţi de 40 de ani, prin programul „Noul fermier”

Știe publicată cu

în data de

Autor

„P”

Doi dintre eurodeputaţii PNL, Mihai Ţurcanu şi Daniel Buda au iniţiat în Parlamentul European programul „Noul fermier”, program care va intra în vigoare din 2020. Iniţiativa celor doi români a fost susţinută de Partidul Popular European din care PNL face parte, iar proiectele depuse vor primi pînă la 100.000 de euro finanţare. „Colegii mei s-au gîndit şi la posibilitatea ca fondurile europene să ajungă şi la cei trecuţi de 40 de ani, care vor să demareze afaceri în agricultură. Pentru că mulţi ar dori să investească în acest domeniu, dar nu au suficiente fonduri, iar băncile sut destul de restrictive. Există numeroşi români care au lucrat în domeniul agricol în ţările Uniunii Europene şi care s-ar întoarce acasă, să fie aproape de familiile lor, să investească în România. Mulţi au experienţă vastă în acest domeniu. Sigur, de această măsură pot beneficia toate persoanele trecute de 40 de ani, nu doar cele care doresc să se întoarcă acasă”, a declarat senatorul liberal Eugen Ţapu. Acesta a mai adăugat că programul „Noul fermier” nu este singurul demers iniţiat de europarlamentarii liberali. Ei au reuşit să obţină din partea Comisiei Europene şi compensarea pierderilor de producţie pentru fermierii care dezvoltă programe de agricultură ecologică, dar şi creşterea subvenţiilor pentru plăţile directe. Tot europarlamentarilor liberali se datorează şi sumele primite de la Uniunea Europeană drept compensaţii pentru pierderile suferite în urma pestei porcine africane.

Citește știrea

Politica

Surpriză. Cine calcă în picioare în mod real independenţa Justiţiei?.

Știe publicată cu

în data de

În raportul recent al Inspecţiei Judiciare, a detonat public informaţia că aproape 3.000 de magistraţi au fost urmăriţi şi ascultaţi, din partea binomului Kovesi – Coldea, iar dintre cei 4.000 de judecători şi procurori ai României, 2.000 au dosare la DNA. S-a dovedit că DNA este o instituţie de forţă, în care procurorii au întocmit dosare penale, falsificând probe sau fără a ţine cont de probe, luând în calcul numai interesele lui Maior, Coldea şi Kovesi, prieteni de sufragerie. La aceste acţiuni ilegale ale procurorilor trebuie adăugate şi acţiunile unor judecători, care au pronunţat hotărâri după sugestiile primite prin vestitele plicuri galbene. Prin întocmirea celor 2.000 de dosare pentru unii magistraţi s-a ajuns în situaţia de netolerat, în care un procuror îi poate întocmi un dosar unui judecător, pentru faptul că acesta nu a respectat soluţia propusă în plic sau solicitată prin rechizitoriu. Printre magistraţii care au făcut obiectul dosarelor DNA sunt magistraţi cu funcţii înalte de la Curtea de Apel, de la Curtea Constituţională, de la Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi inspectori judiciari. Toate aceste dosare ar fi trebuit să facă obiectul controlului Secţiei de investigare a magistraţilor. Reacţia sistemului, dovedit a aparţine statului paralel, s-a manifestat printr-o îngrijorare prost disimulată privind la ce ar putea descoperi Secţia de investigare. Sistemul ticăloşit a solicitat public desfiinţarea acestei secţii, deşi membrii ei erau numiţi de către CSM. Corul celor care solicită desfiinţarea Secţiei de investigare este dirijat fără menajamente de către Klaus Iohannis, al cărui interes vădit este să nu se afle adevărul privind comportamentul de „stat în stat” al DNA-ului, şi derapajele acestuia. Klaus Iohannis ţine foarte mult la teoria sa publică că „PSD practică un asalt perpetuu asupra independenţei justiţiei”. Solişti de marcă, din corul celor care solicită desfiinţarea Secţiei de investigare a magistraţilor, sunt europarlamentarii Monica Macovei şi Cristian Preda, care interpretează la Bruxelles aria „pericolului la adresa independenţei justiţiei, reprezentat de PSD”. Aceşti solişti ignoră în mod condamnabil pericolul real existent, reprezentat de DNA ,sub conducerea lui Kovesi. Astăzi putem conchide că nu există pericol mai mare privind independenţa justiţiei, decât existenţa în sistemul judiciar a magistraţilor şantajabili pe bază de dosare. Klaus Iohannis, Monica Macovei, Cristian Preda şi alţii, cu aceleaşi apucături, ar trebui intervievaţi public, la oră de maximă audienţă, cum explică ei românilor existenţa dosarelor penale pentru jumătate din magistraţii ţării? Cum se numeşte justiţia, ai cărei magistraţi, în proporţie de 50 % sunt urmăriţi penal ? Se poate numi aceasta o justiţie independentă? În aceste circumstanţe, cum îşi permite Klaus Iohannis să someze public PSD-ul ca să înceteze orice asalt împotriva independenţei justiţiei. Mai există o justiţie independentă care să poată fi asaltată? Este de natura evidenţei că dacă Secţia de investigare a magistraţilor nu se înfiinţa, prin iniţiativa benefică a PSD-ului, de modificare a legilor justiţiei, numărul dosarelor magistraţilor ar fi fost în creştere, deoarece se urmărea dominarea sistemului judiciar de către magistraţi şantajabili. Dominarea prin care se putea controla astfel întreaga clasă politică, este o strategie atât de evidentă, încât nici nu mai poate fi contrazisă, decât de nişte inconştienţi. Traiectoriile politice a unora ca Ludovic Orban sau Victor Ponta pot deveni studiu de caz.

Citește știrea

Trending