Contactează-ne

Politica

Anti-conferinţă de presă PNL sau cum te uneşte o demisie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ conferinţa de presă de vineri a PNL Neamţ a fost ■ şi atît ■ pentru că întrebările legate de demisia primarului Chitic din funcţia de preşedinte PNL Piatra Neamţ au rămas tot fără răspuns ■ era să uităm: liberalii au vrut să dea un mesaj de unitate ■

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Conferinţa de presă a PNL Neamţ de vineri, 12 aprilie, a fost. Şi aici am putea termina articolul, pentru că am cam terminat ce era notabil de spus. Sigur, faptul că PNL Neamţ este o echipă şi că toţi sînt uniţi pînă la moarte erau lucruri de la sine înţelese, aşa că nu mai meritau efortul de a fi spuse sau ascultate. În rest, întrebările legate de demisia primarului Dragoş Chitic din funcţia de preşedinte a PNL Piatra Neamţ au rămas tot fără răspuns. Adică întrebări de genul: Care au fost adevăratele motive ale demisiei? Dacă există sau nu o ruptură, nemulţumire faţă de o unul sau mai mulţi consilieri locali liberali? Ce va face, dacă va face, conducerea de la judeţ cu cei care l-ar fi nemulţumit pe Dragoş Chitic? Dacă acesta va apărea în noua conducere a PNL Piatra Neamţ şi dacă da în ce condiţii? Şi altele, unele formulate în anti-conferinţa de presă cu pricina, altele la care s-a renunţat în momentul în care cei de la “prezidiu” o ţineau langa cu mesajul de unitate, cu echipa şi cu minimul de informaţii că Biroul Permanent Local al PNL Piatra Neamţ şi-a încheiat activitatea – dizolvare e un termen prea dur mon cher – şi că săptămîna viitoare va fi o nouă “construcţie”. De conducere, evident. Nici măcar la întrebarea de ce au refuzat cei doi prim-vicepreşedinţi să preia, interimar, conducerea organizaţiei pietrene nu s-a dat un răspuns tranşant. S-a speculat, dar, cum nu ne dăm în vînt după speculaţii, nu le vom reda. Lipsa de apetenţă pentru speculaţii este de altfel şi principalul motiv pentru care nu am publicat nici scrisoarea deschisă ce a “bîntuit” joi redacţiile locale şi în care majoritatea celor prezenţi la conferinţa de vineri erau zugrăviţi în culori deloc măgulitoare. Al doilea motiv a fost că “tatăl” scrisorii era mai incert decît cel al unui copil rezultat după un viol în grup. Putînd fi cineva din tabăra adversarilor de la alte partide pînă la cineva din tabăra celor lăudaţi în scrisoare sau chiar din tabăra celor înjuraţi. Revenind la conferinţă, reflexul jurnalistic ne impune să-i nominalizăm pe cei prezenţi: deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele PNL Neamţ, senatorul Eugen Ţapu Nazare, deputatul Laurenţiu Leoreanu şi primarul de Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, fost preşedinte al PNL Piatra Neamţ. Şi poate viitorul preşedinte. În ce condiţii? Poate vedem săptămîna viitoare. În rest, să nu uitaţi: PNL Neamţ e o echipă. Unită rău de tot. Iar dacă mai sînt probleme de comunicare între colegi – am înţeles de la domnii politicieni că nici ziariştii nu se înţeleg toţi chiar bine între ei – abia ăsta subiect de conferinţă de presă, nu? – ei bine, aceste probleme se rezolvă în interior. În rest, de la deputatul Leoreanu am aflat nişte lucruri legate de activitatea parlamentară. Interesante. Am fi vrut să le redăm, dar mărturisim spăşiţi că ne-au depăşit capacitatea limitată de înţelegere trimiterile la principiul vaselor comunicante apropos de buget şi teoria “cincimilor” cînd vine vorba de absorbţia fondurilor europene. Adică nici noi nu avem răspuns la întrebarea cum poţi absorbi patru cincimi din fonduri într-o cincime din timp, cînd n-ai absorbit decît o cincime din fonduri în patru cincimi din timp? Eii? Să mai spună vreun cîrcotaş din presă că liberalii nu sînt la fel de profunzi pe cît sînt de uniţi. Am zis.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea
2 comentarii

2 Comments

  1. nelu

    12 aprilie 2019 at 4:29 PM

    ”…de ce au refuzat cei doi prim-vicepreşedinţi să preia, interimar, conducerea organizaţiei pietrene…” Ca să refuzi ceva, trebuie, mai întâi, să ți se ofere, dar de către cel/cei care au ce să-ți ofere. Celor doi prim-vicepreședinți putea să le ofere postul de președinte, așa cum prevede statutul PNL, doar BPL-ul, dar acesta nu s-a întrunit.

    • Cezar Filip

      12 aprilie 2019 at 5:47 PM

      Informaţia oferită în conferinţa de presă a fost că ei ar fi refuzat. De aici întrebarea jurnalişilor care au fost motivele refuzului. Dacă au refuzat sau nu cel mai bine pot lămuri cei doi

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Legea Recursului compensatoriu a fost abrogată, dar Guvernul Orban ştie că rata de recidivă rezistă?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Datorită condiţiilor improprii de detenţie din România, multe dintre persoanele încarcerate au reclamat la CEDO, solicitând ca statul român să le despăgubească. Majoritatea deţinuţilor care mor în închisorile noastre, mor din cauza bolilor cardiovasculare, a cancerelor, a bolilor aparatului digestiv,a calităţii alimentaţiei sau a condiţiilor improprii de vieţuit. În perioada 2010-2016, CEDO a obligat România să plătească 3,5 milioane euro, pentru persoanele reclamante, ca despăgubire, pentru condiţiile improprii de detenţie. În urma ultimatumului din Decizia pilot a CEDO , dacă nu poate îmbunătăţi condiţiile de detenţie, România a avut de ales între a acorda despăgubiri băneşti la eliberare (ca în Italia) sau a acorda liberări compensatorii, pentru scurtarea termenelor de detenţie. În 2016, ministrul Justiţiei, Raluca Prună din Guvernul Cioloş, a decis să adopte soluţia a doua, propunând printr-un proiect de lege să se acorde deţinuţilor bonusuri în zile, pentru scurtarea perioadei de detenţie. Proiectul propunea, scăderea din fiecare 30 de zile de detenţie a trei. Astfel, un deţinut condamnat la trei ani de închisoare, ar fi fost eliberat cu 108 zile mai devreme. Proiectul a fost adoptat de Senat, fără a stârni controverse care să şocheze societatea. În Camera Deputaţilor, deputaţii PSD, ALDE şi UDMR au dublat bonusul, la 6 zile din 30, în condiţiile în care ministrul Justiţiei, condus de Tudorel Toader, au dat aviz negativ. Proiectul a fost astfel votat de către deputaţii din toate formaţiunile, inclusiv cei din PNL. Preşedintele Klaus Iohannis, specializat în refuzul de a promulga legile votate de PSD, prin întoarcerea lor în Parlament sau prin atacarea lor la Curtea Constituţională, a promulgat de data aceasta Legea Recursului Compensatoriu, fără a clipi, lăsându-ne să credem că este bună. Legea nr. 169/2017, privind Recursul Compensatoriu şi-a început aplicarea din 19 octombrie 2017, dar, astăzi, puşcăriile au un grad de ocupare de 111%, deşi numărul total al deţinuţilor „cazaţi“, a scăzut. Abrogându-se recursul compensatoriu, Guvernul Orban are obligaţia imediată de a investi în penitenciare pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care sunt ţinuţi condamnaţii. Nu încape nici o îndoială că, altfel, CEDO va întreba imediat autorităţile din România, de ce au abrogat Legea Recursului Compensatoriu, în timp ce condiţiile din penitenciare au rămas aceleaşi?

Legea Recursului Compensatoriu a fost abrogată politicianist, după ureche

Ministrul Justiţiei a declarat că, între 19.10.2017 – 18.09.2019, au fost eliberaţi 21.049 deţinuţi pe baza Legii Recursului Compensatoriu. Dintre aceştia, 634 fuseseră condamnaţi pentru viol şi 1.670 pentru tâlhărie calificată. Dintre cei 21.049 deţinuţi eliberaţi, au fost reîncarceraţi 1.877, dintre care 47 pentru viol, 226 pentru tâlhărie şi 36 pentru omor. Conform datelor oficiale, în intervalul 2014-2017, până la intrarea în vigoare a Recursului Compensatoriu, anual se eliberau din penitenciare între 10 şi 11 mii de persoane. În intervalul 2017-2019, în care s-a aplicat Recursul Compensatoriu, au fost eliberaţi anual circa 10.500 de persoane. În concluzie, Legea Recursului Compensatoriu nu a produs eliberări suplimentare, care să constituie un argument justificativ al abrogării. Eliberarea mai înainte de termen, pe baza bonusurilor compensatorii, se realizează prin hotărâre judecătorească, numai dacă există convingerea judecătorului că persoana condamnată s-a îndreptat, se poate integra în societate şi nu recidivează. Ne putem întreba în ce măsură un astfel de judecător intuieşte că cel eliberat nu recidivează? De asemenea, avem dreptul a şti, care a fost rata de recidivă, din perioada eliberărilor la termen, când nu se aplica Recursul Compensatoriu? Dacă „rata de recidivă“ de după 2017 este semnificativ mai mare decât cea de dinainte de 2017, este evident că Legea Recursului Compensatoriu trebuia abrogată, dar dacă nu este mai mare, nu se justifică abrogarea. Nu există oficial nici o analiză în acest sens, pentru a şti care trebuia să fie soluţia corectă. În acest caz, abrogarea s-a realizat urechist, ca slogan de campanie, fără să se pună nimic în loc.

Legea Recursului Compensatoriu trebuia înlocuită cu Legea Serviciului de probaţiune

Serviciul de probaţiune este o alternativă credibilă la detenţie. Serviciul îşi propune să diminueze numărul şi durata pedepselor privative de libertate, să reducă rata de recidivă şi să asigure reintegrarea socială a foştilor deţinuţi şi a persoanelor eliberate. Pentru aceasta este nevoie însă de o reformă ambiţioasă în Justiţia română, reformă ocolită de toate guvernele. O astfel de practică există în ţările scandinave, Suedia, Norvegia şi Finlanda, unde rata de recidivă este cea mai scăzută din Europa. Statele Unite ale Americii, care se confruntă cu un fenomen al încarcerării în masă, a fost la un pas să adopte măsura eliminării totale a închisorilor, sub presiunea opiniei publice. Studii realizate în Marea Britanie, arată că, deşi numărul încarcerărilor a crescut, aceasta nu a dus la o scădere a infracţionalităţii şi mai bine de 50% din cei eliberaţi recidivează în maximum doi ani. Un raport realizat în SUA, despre impactul psihologic al încarcerării asupra unor indivizi sănătoşi psihic, relevă că aceştia pot deveni rapid sadici şi deprimaţi în închisoare. În cazul sentinţelor lungi, puţini oameni ies din închisoare nemarcaţi şi neschimbaţi. În închisoare, fiecare doreşte să-şi adopte comportament de „macho“, pentru a se feri de abuzurile celorlalţi şi a supravieţui pe termen lung, ceea ce îl îndepărtează de şansa de a se încadra în societate după eliberare, cu sau fără recurs compensatoriu. Într-un studiu de specialitate, s-a demonstrat că o încarcerare de doar de 3 luni, poate avea impact asupra personalităţii, indicând o creştere a impulsivităţii şi o scădere a autocontrolului şi disciplinei.

Acolo unde Serviciul de Probaţiune nu funcţionează nici rata de recidivă nu scade

Opinia publică, majoritatea presei şi politicienii reacţionează diferit la informaţia rostogolită în spaţiul public că „datorită Legii Recursului Compensatoriu s-au comis multe infracţiuni de către persoanele eliberate, care au recidivat“. Se acreditează ideea falsă că dacă beneficiarii Recursului Compensatoriu ar mai fi stat în puşcărie câteva luni, poate un an, nu ar mai fi recidivat. Pe parlamentarii PNL şi USR, autorii abrogării Legii Recursului Compensatoriu, nu i- a interesat să ştie că orice persoană eliberată pe baza acestei legi nu avea decât două opţiuni, aceea de a recidiva, pentru a se reîntoarce în închisoare, sau aceea de a se reintegra în societate. Pentru cea de a doua opţiune trebuie să existe o implicare curajoasă a statului în a asigura un serviciu de probaţiune eficient. Un caz recent, petrecut la Londra, demonstrează că soluţia abrogării Legii Recursului Compensatoriu în România a fost o acţiune heirupistă, paralelă cu realitatea. Pe 29 noiembrie, o persoană a atacat 5 pietoni, în apropiere de London Bridge, omorând doi şi rănind alţi trei. Criminalul, era o persoană care în 2012 fusese condamnată la 16 ani de închisoare pentru acte de terorism şi eliberată condiţionat în 2018. Culmea, criminalul purta şi o brăţară electronică, pentru a fi supravegheată. Paradoxal, dar în ziua atentatului, criminalul venea de la o conferinţă, ţinută taman la Universitatea Cambridge, pe tema reabilitării deţinuţilor. Premierul britanic, Boris Johnson, a declanşat o dezbatere aprinsă, despre eliberarea condiţionată, propunând amendarea legii, nu şi abrogarea ei. Simplu, democratic şi în pur stil britanic. Păcat că va exista un Brexit şi nu se mai poate justifica că vom lua un model de reformă „ca afară“.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Advertorial

”Încă o victorie a PNL, în Camera Deputaţilor: recursul compensatoriu a fost abrogat”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a declarat senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

După abrogarea recursului compensatoriu, senatorul PNL de Neamţ, Eugen Ţapu Nazare, a făcut o declaraţie publică în care a punctat că abrogarea reprezintă încă o promisiune respectată a Guvernului Orban.

“Recursul compensatoriu, controversata lege a PSD care a îndoliat familii de români, a fost abrogat astăzi, în Camera Deputaţilor, la propunerea Partidului Naţional Liberal. Siguranţa românilor trebuie să fie pe primul plan.

Locul tîlharilor, al criminalilor şi al violatorilor este în spatele gratiilor, nu pe străzi, beneficiind de tot felul de facilităţi din partea statului român. Actualul proiect de lege a fost iniţiat în ianuarie 2019, de zece parlamentari ai PNL.

În iunie, proiectul a fost respins de Senat, cu majoritatea PSD. Nici două luni mai tîrziu, în august 2019, PSD nu a vrut să convoace o sesiune extraordinară, pe aceeaşi temă, deşi toate semnalele societăţii civile arătau o îngrijorare maximă: peste 21.000 de infractori eliberaţi înainte de termen, 1.877  reîncarceraţi, dintre care 509 fiind autori ai unor fapte cu violenţă.

Prin actualul proiect de  lege, Guvernul Orban îşi respectă încă o promisiune făcută românilor, înainte de  investire”, a declarat Eugen Ţapu Nazare.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Advertorial

”Guvernul PNL nu taie bani”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ “Ionel Arsene face ce ştie mai bine: minte! Şi o face cu neruşinare!”, susţine senatorul Eugen Ţapu Nazare

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Senatorul nemţean Eugen Ţapu Nazare, vicelider al Grupului PNL din Senat, a transmis recent un comunicat de presă în care îl acuză pe preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, că minte cu neruşinare atunci cînd afimă că guvernul liberal ar fi tăiat din banii pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.

“Guvernul PNL nu a tăiat, la rectificarea bugetară, din drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale din învăţământul special desfăşurat la nivelul judeţului Neamţ.

Este o informaţie incorectă răspândită de preşedintele PSD Neamţ. Deşi a fost sancţionat de nemţeni pentru contraperformanţele administrative, la alegerile europarlamentare şi, mai apoi, la cele prezidenţiale, Ionel Arsene, continuă dezinformările şi răspândirea de ştiri false.

Recent, o văicăreală a plecat dinspre preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, preocupat, chipurile, de alocaţiile bugetare pentru copiii cu handicap, care ar fi fost tăiate. În mod normal, unui asemenea personaj, ipochimen, nu merită să i se răspundă, dar, pentru că afirmaţiile sale pot stârni îngrijorare în rândul categoriilor menţionate mai sus, trebuie să o facem”, afirmă Eugen Ţapu Nazare.

Care mai adaugă că Ionel Arsene fie nu ştie să citească un proiect de buget, fie ar răspândi, intenţionat, ştiri false.

“Şi să spunem adevărul. Iar adevărul este că Guvernul PNL nu taie niciun leu de la copiii cu nevoi speciale.

Ceea ce Ionel Arsene susţine că a văzut este, de fapt, o rectificare bugetară a sumelor care au rămas necheltuite, la acest capitol.

Atât şi nimic mai mult. Copiii cu nevoi speciale vor avea în contiuare finanţarea asigurată, iar economiile înregistrate la acest capitol sunt redirecţionate spre alte capitole bugetare.

Acum, fie Ionel Arsene nu ştie să citească un proiect de buget, fie răspândeşte, cu bună ştiinţă, ştiri false. În ambele situaţii, trebuie să plece din fruntea Consiliului Judeţean Neamţ”, mai susţine senatorul nemţean.

Folosește ← → (săgețile) pentru navigare

Citește știrea

Trending