Contactează-ne

Politica

Anti-conferinţă de presă PNL sau cum te uneşte o demisie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ conferinţa de presă de vineri a PNL Neamţ a fost ■ şi atît ■ pentru că întrebările legate de demisia primarului Chitic din funcţia de preşedinte PNL Piatra Neamţ au rămas tot fără răspuns ■ era să uităm: liberalii au vrut să dea un mesaj de unitate ■

Conferinţa de presă a PNL Neamţ de vineri, 12 aprilie, a fost. Şi aici am putea termina articolul, pentru că am cam terminat ce era notabil de spus. Sigur, faptul că PNL Neamţ este o echipă şi că toţi sînt uniţi pînă la moarte erau lucruri de la sine înţelese, aşa că nu mai meritau efortul de a fi spuse sau ascultate. În rest, întrebările legate de demisia primarului Dragoş Chitic din funcţia de preşedinte a PNL Piatra Neamţ au rămas tot fără răspuns. Adică întrebări de genul: Care au fost adevăratele motive ale demisiei? Dacă există sau nu o ruptură, nemulţumire faţă de o unul sau mai mulţi consilieri locali liberali? Ce va face, dacă va face, conducerea de la judeţ cu cei care l-ar fi nemulţumit pe Dragoş Chitic? Dacă acesta va apărea în noua conducere a PNL Piatra Neamţ şi dacă da în ce condiţii? Şi altele, unele formulate în anti-conferinţa de presă cu pricina, altele la care s-a renunţat în momentul în care cei de la “prezidiu” o ţineau langa cu mesajul de unitate, cu echipa şi cu minimul de informaţii că Biroul Permanent Local al PNL Piatra Neamţ şi-a încheiat activitatea – dizolvare e un termen prea dur mon cher – şi că săptămîna viitoare va fi o nouă “construcţie”. De conducere, evident. Nici măcar la întrebarea de ce au refuzat cei doi prim-vicepreşedinţi să preia, interimar, conducerea organizaţiei pietrene nu s-a dat un răspuns tranşant. S-a speculat, dar, cum nu ne dăm în vînt după speculaţii, nu le vom reda. Lipsa de apetenţă pentru speculaţii este de altfel şi principalul motiv pentru care nu am publicat nici scrisoarea deschisă ce a “bîntuit” joi redacţiile locale şi în care majoritatea celor prezenţi la conferinţa de vineri erau zugrăviţi în culori deloc măgulitoare. Al doilea motiv a fost că “tatăl” scrisorii era mai incert decît cel al unui copil rezultat după un viol în grup. Putînd fi cineva din tabăra adversarilor de la alte partide pînă la cineva din tabăra celor lăudaţi în scrisoare sau chiar din tabăra celor înjuraţi. Revenind la conferinţă, reflexul jurnalistic ne impune să-i nominalizăm pe cei prezenţi: deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele PNL Neamţ, senatorul Eugen Ţapu Nazare, deputatul Laurenţiu Leoreanu şi primarul de Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, fost preşedinte al PNL Piatra Neamţ. Şi poate viitorul preşedinte. În ce condiţii? Poate vedem săptămîna viitoare. În rest, să nu uitaţi: PNL Neamţ e o echipă. Unită rău de tot. Iar dacă mai sînt probleme de comunicare între colegi – am înţeles de la domnii politicieni că nici ziariştii nu se înţeleg toţi chiar bine între ei – abia ăsta subiect de conferinţă de presă, nu? – ei bine, aceste probleme se rezolvă în interior. În rest, de la deputatul Leoreanu am aflat nişte lucruri legate de activitatea parlamentară. Interesante. Am fi vrut să le redăm, dar mărturisim spăşiţi că ne-au depăşit capacitatea limitată de înţelegere trimiterile la principiul vaselor comunicante apropos de buget şi teoria “cincimilor” cînd vine vorba de absorbţia fondurilor europene. Adică nici noi nu avem răspuns la întrebarea cum poţi absorbi patru cincimi din fonduri într-o cincime din timp, cînd n-ai absorbit decît o cincime din fonduri în patru cincimi din timp? Eii? Să mai spună vreun cîrcotaş din presă că liberalii nu sînt la fel de profunzi pe cît sînt de uniţi. Am zis.

Citește știrea
2 comentarii

2 Comments

  1. nelu

    12 aprilie 2019 at 4:29 PM

    ”…de ce au refuzat cei doi prim-vicepreşedinţi să preia, interimar, conducerea organizaţiei pietrene…” Ca să refuzi ceva, trebuie, mai întâi, să ți se ofere, dar de către cel/cei care au ce să-ți ofere. Celor doi prim-vicepreședinți putea să le ofere postul de președinte, așa cum prevede statutul PNL, doar BPL-ul, dar acesta nu s-a întrunit.

    • Cezar Filip

      12 aprilie 2019 at 5:47 PM

      Informaţia oferită în conferinţa de presă a fost că ei ar fi refuzat. De aici întrebarea jurnalişilor care au fost motivele refuzului. Dacă au refuzat sau nu cel mai bine pot lămuri cei doi

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertorial

”Alegerea primarilor în două tururi înseamă consolidarea democraţiei”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ afirmă senatorul PNL de Neamţ Eugen Ţapu Nazare

Senatorul PNL de Neamţ Eugen Țapu Nazare a declarat recent că ”alegerea primarilor în două tururi înseamă consolidarea democraţiei”.

Partidul Naţional Liberal rămîne consecvent deciziei de alegere a primarilor în două tururi de scutin, indiferent de poziţia exprimată de Partidul Social Democrat. În acest sens, Cabinetul Orban va identifica toate căile constituţionale de punere în aplicare a acestei decizii, după cinci ani în care PSD s-a opus constant revenirii la sistemul de alegeri a primarilor în două tururi.

Există serioase temeri că PSD va continua să saboteze discutarea acestei teme în plenul Parlamentului, principala sa grijă fiind conservarea rezultatelor în cele peste 1.700 de localităţi în care are primari. O decizie a cabinetului Orban în acest sens este aşteptată şi de marea majoritate a cetăţenilor Rom=niei care, la ultimele alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale, s-au pronunţat clar pentru normalitate, o normalitate din care PSD nu poate să facă parte pentru modul cinic în care a guvernat în ultimii ani.

Alegerea primarilor în două tururi de scrutin este încă un pas pentru consolidarea democraţiei. Acest tip de vot conferă o legitimitate crescută primarilor care trebuie să fie aleşi cu votul majorităţii comunităţilor locale. Cazuri în care un primar a fost ales cu voturile a doar 15% – 20% dintre locuitori nu trebuie să mai existe”, a declarat Eugen Ţapu Nazare, viceliderul Grupului PNL din Senat.

Citește știrea

Politica

Cotroceni – farul călăuzitor al puterii politice româneşti

Știre publicată în urmă cu

în data de

Încă din anul 1990, la Cotroceni a fost inaugurat noul far călăuzitor al politicii româneşti, far a cărui existenţă a fost interzisă categoric de Constituţia din 1991, aprobată prin Referendum.

Într-o ţară normală, cu o Constituţie atât de clară în materie de faruri călăuzitoare în politică, toţi preşedinţii României aveau obligaţia să stingă farul şi să-l demoleze, pentru a nu transforma Cotroceniul în principalul instrument de luptă politică. Nici Iliescu, nici Constantinescu şi nici Băsescu nu au stins lumina călăuzitoare şi nu au mutat un bolovan din edificiu, din care şi-au dirijat propriile partide, mai discret sau mai ostentativ.

Astfel ne-am trezit că instrumentul cotrocenist, de control a puterii politice, a fost predat la cheie de către Traian Băsescu lui Klaus Iohannis în 2014, în deplină stare de funcţionare şi a rămas să sperăm că Iohannis se va descotorosi de acest instrument, conform jurământului că va respecta Constituţia. Mulţi naivi au sperat că poate atunci preşedintele Iohannis va intra cu buldozerul normalităţii promise în temelia acestui edificiu neconstituţional.

Eroare, în primii săi cinci ani de mandat, preşedintele Iohannis nu a făcut altceva decât să aducă profunde ,,îmbunătăţiri” edificiului, mărindu-i capacitatea şi orizontul de penetrare în politica partidelor. Astăzi, de la Cotroceni, toate partidele şi toţi politicienii se supun directivei farului care, precum ,,Ochiul lui Sauron”, supraveghează întreaga scenă politică internă, dirijând accesul preferenţial al partidelor în rada guvernării.

De la Cotroceni, poporul român află care partid trebuie să guverneze, care partid trebuie să câştige alegerile, care partid trebuie să dispară, care partid trebuie să se reformeze şi cum să se reformeze, care partid trebuie să constituie o majoritate şi cu ce partide trebuie să constituie majoritatea, care partide trebuie să rămână pe tuşe pentru a mima opoziţia şi cât timp trebuie să rămână acestea în opoziţie.

Toate aceste prerogative au fost preluate de Cotroceni de la electoratul, pe care Preşedintele l-a redus la statutul de spectator, confiscându-i atributul de jucător. În lungile lui reverii, de pe scaunul de preşedinte al unei republici semiprezidenţiale, Klaus Iohannis dă semne, din ce în ce mai des, că îl invidiază pe Ceauşescu, care avea toată puterea la discreţie. Coordonarea politică a ţării de la Cotroceni nu trebuia să pară cuiva ca fiind nedemocratică şi mai ales neconstituţională.

De aceea, nu întâmplător, Klaus Iohannis şi-a lansat cu premeditare proiectul ,,alegeri anticipate”, lăsând astfel să credem că este dispus să predea poporului cheia deciziilor politice. Proiectul ,,alegeri anticipate” nu putea fi pus în manoperă, cu PSD aflat la guvernare. Nu poporul, ci Cotroceniul a decis înlocuirea guvernului PSD cu guvernul PNL. Ce guvern va trebui să aibă România, abia la proximele alegeri parlamentare din noiembrie este programat electoratul să se pronunţe, conform practicilor normale, consacrate din 1992 până în prezent.

Farul de la Cotroceni a decis declanşarea operaţiunii ,,Alegeri anticipate”

Vineri, 10 ianuarie, premierul Ludovic Orban a fost chemat în grabă la Cotroceni, ieşind de acolo cu un iminent firman de mazilire. Întâmpinat de presă, la pragul Înaltei Porţi, Ludovic Orban a împărtăşit acesteia marea veste, aceea că Preşedintele României l- a autorizat să anunţe poporul izbăvitoarea veste, aceea a declanşării alegerilor anticipate.

Pentru cine nu ştie, Constituţia României vizează asigurarea stabilităţii guvernării ţării, restrucţionând suficient de mult posibilitatea creării artificiale a unei crize guvernamentale. Alegerile anticipate sunt o procedură extremă, care poate fi aplicată doar într-o situaţie extremă. Constituţia noastră explicitează o astfel de situaţie extremă, atunci când apare imposibilitatea forţelor politice existente în acel moment de a instala un guvern, fiind declanşată astfel, în mod obiectiv, o criză guvernamentală.

O criză guvernamentală este un fapt firesc, nu provocat voluntar, această criză putând fi rezolvată de Preşedinte, prin dizolvarea Parlamentului, motivată ca sancţiune extremă, nu ca ,,pohta ce-am pohtit!”. Deoarece acum avem un guvern stabil, care nu se află decât cel mult într-o criză de orgolii politice, presa l-a întrebat pe Orban, la ieşirea de la Cotroceni, cum justifică Preşedintele României existenţa unei crize, pentru a-şi permite să declanşeze alte crize succesive.

Răspunsul lui Ludovic Orban a fost de noaptea minţii, dacă îl raportăm la prevederile Constituţiei. Răspunsul a fost că ,,românii au arătat la referendum, la europarlamentare şi la prezidenţiale, că nu mai acceptă PSD la guvernare”. Acest răspuns nu poate satisface decât electoratul de dreapta, nu şi pe cel de stânga.

În primul rând, la referendum românii au spus altceva. Să nu se mai legifereze prin ordonanţe în domenii sensibile. Decizia poporului a fost deja încălcată de către liberali, care au legiferat prin asumarea răspunderii, cale de legiferare mult mai nedemocratică decât legiferarea prin ordonanţe. În al doilea rând, la alegerile europarlamentare a fost vizat Parlamentul European, nu cel al României.

În al treilea rând, alegerile prezidenţiale au vizat persoane şi mai puţin partidele. Viorica Dăncilă a obţinut un scor care nu are decât semnificaţia locului II, care nu presupune vreo excludere din scena politică. Logica lui Orban şi implicit al lui Iohannis este fracturată, dacă analizăm că partide mult mai mici decât PSD au fost acceptate la guvernare, fără ca aceasta s-o fi hotărât electoratul.

La ordinul Preşedintelui Iohannis, premierul Orban este obligat să declanşeze o criză guvernamentală artificială

În anul 2012, Guvernul Ungureanu, proaspăt instalat, a căzut sub ghilotina unei moţiuni de cenzură, susţinută de majoritatea partidelor parlamentare. De atunci, în intervalul 2012 – 2019, România a avut 9 guverne, dintre care 4 în ultimii doi ani. Această statistică nu defineşte existenţa vreunei crize guvernamentale, ci doar o anumită instabilitate pe care Constituţia nu o sancţionează. PNL nu îşi dă seama că prin alegeri anticipate transformă instabilitatea într-o criză artificială, care va fi mai accentuată, datorită faptului că în anul acesta trebuie să cadă trei guverne şi să fie validat un al patrulea.

Astfel, România se va înscrie cu rulajul a 13 guverne în perioada 2012 – 2020. Se vede că Klaus Iohannis, nu numai că îi calcă pe urme lui Liviu Dragnea, dar îl şi depăşeşte. În decembrie 2016, PSD câştigă alegerile parlamentare cu 46%, dar şi-a rânduit trei guverne într-un an, dintre care Guvernul Grindeanu şi Guvernul Tudose au fost mazilite de PSD, pentru a face loc Guvernului Dăncilă. Acum urmează ca Klaus Iohannis să oblige PNL să-şi mazilească trei guverne consecutiv, începând cu proaspătul Guvern Orban, pentru a satisface ,,pohta” Cotroceniului. Din această perspectivă, soarta Guvernului Orban nu se deosebeşte cu mult de soarta Guvernului Grindeanu, dar nici de soarta Guvernului Tudose. În rest, Dumnezeu cu mila.

Citește știrea

Actualitate

Raport de activitate pentru sesiunea parlamentară septembrie – decembrie 2019 – deputat Mugur Cozmanciuc

Știre publicată în urmă cu

în data de

Raport format PDF: Raport activitate MC septembrie – decembrie 2019

Citește știrea

Trending