Contactează-ne

Actualitate

Analfabetismul funcţional, sînt cifre tare îngrijorătoare

Știre publicată în urmă cu

în data de

n rezultatele unei testări PISA relevă că 41% dintre elevii români sînt analfabeţi funcţional n statul se încăpăţînează să nu revizuiască programele şcolare n analfabetismul funcţional este definit prin faptul că un elev care citeşte un text nu poate explica şi nu înţelege despre ce este vorba în el n

Din păcate, de la o etapă la alta, România se dovedeşte a obţine
cele
mai slabe rezultate din ultimii 8 ani la testele PISA. Programul
pentru
Evaluare Internaţională a Elevilor reprezintă o evaluare
standardizată
internaţional, proiectată împreună cu ţările participnate, iniţiat de
Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) şi
destinate copiilor de 15 ani şi acoperă trei domenii principale:
citire/lectură, matematică şi ştiinţă. Directoratul pentru Educaţie al
OECD a dat publicităţii rezultatele testării PISA 2018, care relevă
dezastrul învăţămîntului românesc, unde analfabetismul funcţional a
ajuns déjà la 41%. Rezultatele PISA 2018 la Citire arată că ţara a
obţinut un scor de 428 de puncte, în scădere cu şase puncte faţă de
testarea PISA 2015, cu 10 mai puţin decît la PISA 2012 şi un
punctaj cu patru puncte peste cel de la PISA 2009. La Matematică,
rezultatele PISA 2018 înregistrează cea mai mare scădere faţă de
testarea anterioară din istoria acestor teste. Este vorba despre 14
puncte pierdute de România faţă de PISA 2015 şi 15 puncte faţă de
PISA 2012. Rezultatele PISA 2018 pentru Ştiinţe sînt şi ele mai
slabe, diferenţa faţă de cele de la PISA 2015 fiind de nouă puncte,
iar faţă de 2012 cu 12 puncte. Faţă de media ţărilor OECD,
rezultatele României la PISA 2018 sînt mai slabe ca la testarea din
2015 atît la matematică şi citire, cît şi la ştiinţe. Diferenţele dintre
rezultatele medii ale ţărilor care fac parte din Organizaţia pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică şi cele ale României sînt de 59
de puncte la citire, tot 59 de puncte la matematică şi 63 de puncte
la ştiinţe, potrivit raportului citat. În privinţa indicatorilor de
performanţă, proporţia celor care au rezolvat cele mai dificile
probleme la cel puţin unul dintre cele trei domenii (subiecte) – citire,
matematică sau ştiinţe – reprezintă 4% din total, în timp ce media
ţărilor OCDE este de 4 ori mai mare (16%). La popul opus,
procentul celor mai slabi elevi la citire, cei care nu au
reuşit să treacă de exerciţiile cu grad foarte redus de dificultate,
este
de 41, respectiv 47 la matematică. Asta în condiţiile în care media
OECD este la jumătatea acestor valori. Pentru ştiinţe, 44% dintre
cei testaţi nu ajung nici măcar la nivelul 2, adică nu au competenţe
de bază şi nu pot face conexiuni între informaţiile pe care le au şi
aspecte din viaţa reală.

La Ştiinţe 44% e proporţia celor care nu pot realiza corelaţii
elementare în domeniu

Conform documentului, 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2,
acesta find nivelul de analfabetism funcţional la citire.
Analfabetismul funcţional este definit simplu prin faptul că un elev
care citeşte un text nu poate explica şi nu înţelege despre ce este
vorba în el. La Matematică, conform raportului amintit, sînt şi mai
mulţi elevi care nu
se descurcă nici măcar cu operaţii aritmetice de bază, procentul
celor
care nu ajung la nivelul 2 de dificultate în testele PISA 2018 fiind de
47%. „Consider că în acest moment în România nu s-au făcut
suficiente restructurări în programele şcolare. În momentul în care
ne
comparăm cu rezultatele altor şcoli din ţări ale Uniunii Europene,
cred
că ar trebui să vedem că programa noastră şcolară, cel puţin la
disciplina matematică (dar şi la alte discipline), este la un nivel mult
mai ridicat, în sensul de diferenţe de nivel de clasă. Toată lumea
ştie că părinţii care îşi iau copiii să urmeze şcoala în ţările în care
lucrează
sînt înscrişi într-o clasă superioară celei pe care copilul a urmat-o în
România“, a declarat Maria Campău, director al Şcolii Sergiu
Celibidache Roman, profesor de matematică. Ştiinţele marchează o
creştere pînă la 44% a proporţiei celor care nu pot realiza corelaţii
elementare în acest domeniu. Doar 1% dintre elevi sînt foarte
performanţi la capitolul citire, asta înseamnă că ating nivelul 5 sau 6
în testul PISA, spre deosebire de media OECD, care e de 9%. La
aceste niveluri elevii au o înţelegere deplină şi completă a unui text
la prima vedere. În doar 20 de sisteme de educaţie, din cele 79
participante la testare, mai mult de 10% dintre elevii de 15 ani sînt
elevi de top. Testele PISA 2018 au fost împărţite pe şase niveluri de
competenţe,
de la cel mai slab, nivelul 1, la cel mai ridicat, nivelul 6. România a
participat la PISA 2018 în aprilie 2018. A fost un test de 2 ore, pe
hîrtie, împreună cu alte şapte state, celalte 72 de ţări susţinîndu-l pe
calculator. Eşantionarea a fost făcută ştiinţific, participînd la teste
aproape 5.000 de elevi din clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a, din
peste 180 de şcoli. Directorul Maria Campă apreciază că rezultatele
din ce în ce mai slabe ale ţării la această testare sînt motivate de
încăpăţînarea României de a rămîne într-un sistem învechit.

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Piaţa muncii, tot anemică

Știre publicată în urmă cu

în data de

n firmele nemţene au anunţat că au disponibile în această săptămînă doar 351 de slujbe

Nimic spectaculos pe pieţa muncii din Neamţ la finalul lunii
septembrie 2020, criza sanitară generată de epidemia de
coronavirus repercutându-se şi în activitatea societăţilor. Aşa se
face că mediul privat din judeţ a anunţat că are disponibile doar 351
de locuri de muncă pentru cei care-s în căutarea unei slujbe sau vor
s-o schimbe pe actuala.

Afaceriştii din Piatra Neamţş şi din
localităţile limitrofe au nevoie de 116 noi salariaţi. Persoanele fără
nici o calificare au la dispoziţie oferte din domeniul silvic, pentru a
presta diverse activităţi. Mai sînt locuri de muncă pentru vînzători,
barmani, asistent medical, şofer, sudor sau tîmplar universal.

În
judeţ, cele mai multe cereri pentru un serviciu sînt în Roam şi
localităţile din apropiere, fiind oferite 150 de locuri, în domenii
diverse. Cea mai generoasă ofertă vine din sectorul industriei
textile, slujbe mai fiind şi în domeniul electric sau comerţ. Pentru
cei care nu au nici o calificare, o firmă care are ca obiect de
activitate producţia de piese din ceramică şi obiecte sanitare din
porţelan angajează 25 de persoane, iar o firmă de construcţii are
nevoie de zece oameni. În zona Tîrgu Neamţ, din cele 85 de joburi,
cele mai multe sunt pentru meseriile de infirmiera, asistent medical,
barman, drujbist, dulgher, frezor şi vulcanizator.

Alte oferte sînt
pentru muncitori constructorii. Mai multe detalii despre angajatori şi
condiţii pot fi aflate de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Sancţiune de 40.000 de lei de la „doi negri“

Știre publicată în urmă cu

în data de

n inspectorii de muncă au efectuat o acţiune de control la brutării şi service-uri auto n au fost constatate destule nereguli n valoarea totală a amenzilor a fost de 50.000 de lei n două persoane care nu aveau întocmite contracte de muncă în formă scrisă l-au „costat“ pe angajator 400 de milioane de lei vechi n

Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ a efectuat, în perioada 21-
26 septembrie 2020, o acţiune de control la brutării şi service-uri
auto, în vizor fiind 46 de astfel de unităţi.

Cu ocazia verificărilor au
fost constatate 81 de abateri, pentru care au fost dispuse măsuri de
remediere şi au fost aplicate 56 sancţiuni contravenţionale în
cuantum de 50.000 lei. În domeniul relaţiilor de muncă au fost
constatate 27 de deficienţe, pentru care au fost dispuse măsuri de
remediere şi au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale, din
care o amendă în cuantum de 40.000 lei.

La un angajator au fost
depistate două persoane care prestau activitate fără a avea
încheiate contracte individuale de muncă în formă scrisă. În
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu ocazia controalelor au
fost constatate 54 de deficienţe pentru care au fost dispuse măsuri
de remediere şi s-au aplicat 54 de sancţiuni contravenţionale în
valoare de 10.000 lei.

La trei angajatori au fost oprite din funcţiune
patru echipamente de muncă pentru că exista un pericol iminent
pentru salariaţi de producere a unui accident de muncă.
Principalele deficienţe constatate în acţiunile de control au fost
următoarele: primirea la muncă a persoanelor fără încheierea
contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua
anterioară începerii activităţii; necompletarea dosarului de personal
al salariaţilor cu documentele prevăzute de H.G. nr. 905/2017,
modificată şi completată; nu se ţine evidenţa zilnică a orelor de
muncă prestate de salariaţi; nu se respectă obligaţia de a ţine
evidenţa orelor de muncă prestate de către salariaţi; nu se face
dovada drepturilor salariale.

Alte deficienţe constatate în acţiunile
de control au fost: nu era asigurat triajul epidemiologic la intrarea în
unitate şi lipseau dezinfectanţii pentru mâini; nu era actualizat
planul de prevenire şi protecţie; nu era asigurată semnalizarea de
securitate şi sănătate în muncă; lipsea buletinul de verificare a
instalaţiei de legare la pământ; lipsea trusa de prim ajutor; lipsea
autorizaţia ISCIR la punerea în funcţiune a elevatoarelor auto; nu
era efectuat controlul medical periodic; nu era asigurată o instruire
suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Printre obiectivele urmărite de inspectorii de muncă în cadrul
acestor verificări s-au numărat identificarea şi combaterea muncii
nedeclarate şi luarea măsurilor care se impun pentru determinarea
respectării prevederilor legale de către angajatorii care desfăşoară
activităţi în domeniile mai sus menţionate; identificarea angajatorilor
care utilizează nelegal munca copiilor şi a tinerilor; determinarea
angajatorilor de a încheia contracte individuale de muncă pentru
persoanele depistate fără forme legale de angajare şi de a le
transmite în registrul general de evidenţă a salariaţilor în format
electronic;
creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a angajaţilor
în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale din
domeniul relaţiilor de muncă şi sănătăţii şi securităţii în muncă;
diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă
din nerespectarea de către angajatorii care desfăşoară activităţi în
domeniile verificate, a prevederilor legale din domeniul relaţiilor de
muncă şi sănătăţii şi securităţii în muncă şi verificarea luării de către
angajatori a măsurilor specifice pentru diminuarea răspândirii
virusului SARS-COV-2.

Citește știrea

Trending