Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Amintiri din infernul închisorilor comuniste

Știre publicată în urmă cu

în data de

• presedintele Asociatiei Detinutilor Politici Roman, Alecu Mazãre, priveste, acum, cu detasare, clipele de cosmar petrecute în închisorile comuniste, pentru vina de a-si fi manifestat, cu voce tare, protestul împotriva cartelãrii alimentelor • acesta a fãcut parte din „lotul Ioan Diaconescu“ trecînd prin închisorile de la Aiud, Gherla, Jilava si la taberele de muncã din Deltã si Insula Mare a Brãilei • bãtrînul a ispãsit cinci ani si jumãtate de detentie •

Alecu Mazãre, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, filiala Roman, la cei 67 de ani pe care i-a împlinit, retrãieste cu intensitate, dar nu cu urã, cei cinci ani si jumãtate de chinuri, pe care i-a petrecut, de la vîrsta majoratului si pînã la 24 de ani, în puscãriile comuniste. Nãscut în 29 octombrie 1938, la Galbeni, aproape de Roman, de profesie lãcãtus mecanic, Alecu Mazãre a lucrat între 1953-1959 în localitatea natalã, pe un santier de constructii, apartinînd de Iasi, ulterior transferîndu-se la Buhusi. „Prin februarie 1955 îmi gãsisem un loc de muncã, mai bine plãtit, la Fabrica de postav din Buhusi. Eram destul de bine vãzut. Pentru cã mi-au fost apreciate calitãtile organizatorice, în scurt timp am ajuns sef de echipã. La 17 ani, mi s-a ivit prilejul de a cîstiga mai bine, asa cã am plecat în Valea Jiului, unde un unchi, Vasile Pantirasu, ajunsese director la Competrol. El mi-a gãsit un loc de lãcãtus la Atelierele Centrale din Petrosani, unde, în august 1956, m-au prins si revoltele din Ungaria. Am vãzut atunci o multime de filme documentare despre acestea si, tînãr fiind, în mintea mea au început sã încolteascã fel de fel de nemultumiri. Desi intrasem în UTM din convingere, am început sã simt revoltã pentru faptul cã sfertul de pîine neagrã, pe care-l cumpãram pe cartelã, nu-mi ajungea sã mã satur. Am fãcut imprudenta sã spun cu voce tare cã mi-e foame. Aveam o serie de colegi, care se îngrãmãdeau sã facã armata la Securitate, si nu pricepeam de ce, atunci. Stãteam în cãmin cu unul Farcas. Prin noiembrie 1956 abia, mi-am dat seama cã am fost tras într-o cursã si am început sã-mi mai tin gura. Era, însã, cam tîrziu. În iunie 1957 am fost chemat la director în birou. Doi securisti, îmbrãcati în haine de velur, m-au invitat sã-i urmez la sediu. M-au încuiat într-un subsol si au început anchetele. La început nu m-au întrebat decît de ce tot spun, în gura mare, cã mi-e foame. Ulterior m-au chestionat despre un incident pe care l-am avut cu un coleg, Pristavu. La ora 17 mi-au dat drumul cu angajamentul sã nu spun nimãnui unde am fost. A treia zi m-a chemat la el directorul si mi-a spus cã nu este bine cã am intrat în colimatorul Securitãtii“, îsi aminteste Alecu Mazãre circumstantele în care a intrat în contact cu Securitatea, la doar 18 ani. În 14 iulie 1957 a fost convocat la Serviciul personal, unde se aflau vreo 14 „haidamaci“, printre care si-a recunoscut pe cei doi „îngeri pãzitori“, de la prima întîlnire. „Mi-au rãmas pînã si sculele pe banc. M-au «umflat» si m-au îmbrîncit într-un Gaz, ducîndu-mã la sediul Securitãtii din Deva. În beciurile acesteia am stat vreo douã sãptãmîni, cît au durat anchetele. Eram scos din celulã cu ochelari de tablã la ochi, asa ca sã nu-mi dãdeam seama unde mã aflu si dacã este zi sau noapte afarã. Atunci au început torturile si m-au întrebat ce influentã a avut asupra mea unchiul meu. Abia acolo mi-am dat seama cã, de fapt, de asta m-au luat, ca sã afle mai multe despre el. Sotia lui era fiica unui mare latifundiar din zonã. Au început sã mã tortureze, pentru a le spune ce stiu despre întîlnirile lor. Îmi tot puneau sub nas niste hîrtii, pe care ar fi vrut sã le semnez. Am refuzat acest lucru, cu atît mai mult cu cît nu stiam mare lucru despre unchiul meu. Eu locuiam la cãmin si n-am fost pe la el decît de cîteva ori“, a mai spus Alecu Mazãre. Dupã douã sãptãmîni de anchete, tînãrul a fost urcat într-o masinã, cu încã un coleg de celulã, si cu o bãtrînã, Maria Stoica, ce avea 61 de ani, fiind dusi pentru a fi judecati la Tribunalul Militar din Sibiu. Nimeni din familia acestora nu a aflat decît foarte tîrziu unde se aflau. Îsi aminteste cã acel bãrbat a primit 7 ani de detentie, el sase ani, iar bãtrîna, care drãcuise pe secretarul de partid din satul ei, trei ani. „Ne-au încadrat la Articolul 327. Am avut dreptul sã facem recurs, care s-a judecat tot la Deva. Acolo, nu numai cã mi-au respins recursul, dar mi-au schimbat si încadrarea juridicã, acuzîndu-mã de «uneltire împotriva ordinii sociale», fiind încarcerat în penitenciarul de tranzit de la Jilava. Am fost, apoi, transferat, în decembrie 1957, cu un grup de 70 de detinuti politici, din care a fãcut parte si presedintele de mai tîrziu al PNÞCD, Ioan Diaconescu, în penitenciarul de la Gherla. Aici am stat într-o celulã, vizavi de camera «Zero» a condamnatilor la moarte, pînã în mai 1959, trãind momentele vestitei revolte a detinutilor. În vara lui ’58, comandatul penitenciarului, vestitul tortionar Goiciu si politrucul închisorii, locotenentul Tudose, au fãcut o diversiune, provocînd pe «frontieristi» (persoane care încercaserã sã treacã, clandestin, frontiera n.r) stîrnind cunoscuta revoltã, care, dupã înãbusire, a atras înãsprirea regimului de detentie. „Au urmat luni de cosmar, cu anchete, care transformau oamenii în cîrpe, cu perchezitii corporale îngrozitoare si umilitoare. Eram cãutati pînã si în anus, ne erau distruse si saltelele de paie mucede, pe care ne odihneam, fiind obligati sã dormim pe ciment, unde ni se încingeau plãmînii. Au urmat luni si luni de teroare fizicã si psihicã. Ni se dãdea zeamã chioarã si, din cînd în cînd, peste aceasta jumãri topite si rîncede, din care nu puteai sã nu faci diaree. La Gherla nu a mai curs apa. Primeam douã cãnite de un sfert de litru, pentru a bea“, rememoreazã acele clipe cumplite fostul detinut politic.

Munca, o salvare În mai 1959, dupã o vizitã medicalã, printre detinutii care au îndrãznit sã cearã iesirea la muncã s-a numãrat si Alecu Mazãre. Acesta a cunoscut în închisorile si lagãrele de muncã pe unde a trecut, toatã „crema“ intelectualitãtii interbelice, azvîrlitã de comunisti în închisoare. Îsi aminteste de colonelul Miclescu, cel ce înãbusise miscarea legionarã, de profesorii Bora si Al. Zup, de inginerii Iacob, Cazan, Petcu, Cucu sau Gheorghe, de Antoniu, de la Opera Românã, oameni care au îndurat, cu demnitate, grozãviile din puscãriile amintite. 50 dintre detinuti au fost urcati, în mai 1959, în vagoane de marfã, fãrã a sti unde pleacã, Îsi aminteste doar de o cãlãtorie lungã si obositoare, cu trei opriri, la Brasov, Ploiesti si Tulcea, unde au fost mutati pe un slep de cereale si dusi pînã la granita cu Ucraina, la Periprava. În apropiere, la Recea, 1.200 de oameni trãiau, alãturi de vipere, îndurînd vînturi puternice. Au tãiat stuf si au prãsit porumbul, fiind bucurosi cã soarele le-a întãrit oasele. „Cu apa o duceam, însã, foarte prost, Se aducea cu sacaua de la Dunãre. La sfîrsitul lunii septembrie, în 1959 am fost transferati la Salcia, în Insula Mare a Brãilei, la fãcut diguri. S-a lucrat din noapte în noapte, pînã prin 1960, cînd am fost dus la Agana, tot la fãcut diguri. Dupã o perioadã, am aflat cã la dig se lucra din douã directii si cã în tabãra vecinã se afla unchiul meu“, mai povesteste presedintele AFDP, filiala Roman. La sfîrsitul lunii octombrie 1960, a fost selectat, din 2.000 de detinuti, un lot de 80, acestia fiind trimisi sã lucreze în Fabrica penitenciarului Aiud, organizatã pe principii de productie si condusã de detinuti. Aici a întîlnit, din nou, foarte multi intelectuali, specialisti, printre care si inginerul romascan Constantin Bogza, acesta fiind si specialistul care a pus în functiune uzina de la Aiud. În 14 ianuarie 1963, dupã cinci ani si jumãtate, a beneficiat de efectele unui decret de gratiere, fiind pus în libertate. Întors acasã a trãit anii colectivizãrii, în 1964 s-a cãsãtorit, lucrînd mai întîi la Prefabricate, apoi la fabrica de Tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamt si, de la înfiintare si pînã la pensionare, la Întreprinderea de Tricotaje „Smirodava“ Roman, de unde a iesit la pensie, în 1997. Multi ani a fost urmãrit de Securitate. Dupã Revolutie a pus bazele filialei Roman a AFDP, care mai numãrã doar 150 de membri, cu tot cu beneficiarii drepturilor de refugiati politici. FOTO: Presedintele Asociatiei Detinutilor Politici Roman, Alecu Mazãre, rememoreazã clipele petrecute în închisorile comuniste

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

DNA acuzã: finantãri penale la FC Ceahlãul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• fostul primar Gheorghe Stefan a fost inculpat din nou, acum fiind vorba despre modul cum a fost finantat FC Ceahlãul • prin traficarea influentei ar fi obtinut de la o firmã aproape 10 miliarde de lei vechi • un alt dosar îi are în vizor pe un fost director ANL si pe fostul director de marketing al clubului, Iulian Boghian •

Fostul primar de Piatra Neamt pare sã nu mai iasã din vizorul procurorilor anticoruptie, fiind inculpat din nou zilele trecute pentru trafic de influentã. De aceastã datã pentru modul în care a fost finantat clubul de fotbal Ceahlãul. „La începutul anului 2010, inculpatul Stefan Gheorghe a pretins de la directorul unei societãti comerciale cu activitate în constructii ca aceasta sã sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlãul Piatra Neamt cu un procentaj de 3% din sumele pe care societatea urma sã le încaseze în baza unui contract încheiat cu SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrita privind un obiectiv de investitii avînd ca obiect lucrãri hidroenergetice pe rîul Siret“, conform unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie. În schimbul banilor, Pinalti a promis cã va interveni pe lîngã functionarii din conducerea SC Hidroelectrica SA, societate cu capital majoritar de stat si care aloca fondurile necesare investitiei, pentru a se continua finantarea obiectivului amintit. „În temeiul solicitarii lui Stefan Gheorghe, în perioada 2010 – 2011, între SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt în calitate de prestator si societatea cu activitate în constructii, în calitate de beneficiar, au fost încheiate sapte contracte de reclamã si publicitate în temeiul cãrora au fost emise nouã facturi fiscale si a fost achitatã prin ordine de platã suma totalã de 998.000 lei, în conditiile în care nu exista nici un document privind executarea obligatiilor asumate de prestator“, conform DNA. Procurorii antocoruptie au început sã caute prin actele de la FC Ceahlãul, si dupã cauza recentã în care a fost trimis în judecatã Pinalti, în aceeasi zi, pe 22 decembrie 2017, un alt dosar a ajuns pe rolul Tribunalului Neamt. Acesta îi are în vizor pe Marian Iftimie – Nicorici, director general al Agentiei Nationale pentru Locuinte, acuzat de trafic de influentã si Iulian Boghian, director în cadrul SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt, tot pentru trafic de influentã. „În cursul anului 2010, inculpatul Iftimie-Nicorici Marian, în calitate de director al Agentiei Nationale pentru Locuinte si inculpatul Boghean Iulian, director în cadrul SC FC Ceahlãil SA Piatra Neamt, i-au pretins administratorului unei societãti comerciale sã remitã cãtre SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt un procentaj de 5% din valoarea sumelor pe care societatea urma sã le încaseze de la Agentia Nationalã pentru Locuinte, în baza contractelor privind construirea unor imobile/locuinte aflate în derulare. Inculpatul Iftimie-Nicorici Marian a promis, în schimb, cã va interveni pe lîngã functionarii din subordine pentru ca plãtile catre respectiva societate comercialã sã nu fie întîrziate“, spun anchetatorii. Ca urmare a acestei solicitãri, la data 6 septembrie 2010, între Ceahlãul (în care Boghean Iulian îndeplinea functia de director de marketing) în calitate de prestator si o firmã administratã de aceeasi persoanã cãreia i se ceruse sponsorizarea, în calitate de beneficiar, a fost încheiat un contractul avînd ca obiect servicii de reclamã si publicitate în valoare de 112.900 euro. În temeiul acestui contract, în perioada 1 octombrie 2010 – 27 decembrie 2010, beneficiarul a plãtit suma totalã de 61.709,96 (617 milioane de lei vechi) lei în temeiul a douã facturi fiscale ce atestau servicii care în realitate nu au fost prestate.

Mari datorii

În afarã de problemele penale care l-ar putea duce iar la închisoare, Gheorghe Stefan a fost obligat de diferite instante sã plãteascã mari sume de bani reprezentînd prejudicii. De exemplu, în dosarul Posta Românã el trebuie sã achite 422.138 lei si 35.306 euro, iar în dosarul Microsoft s-a dispus confiscarea a 3,99 milioane de euro. În cazul solutionat definitiv, „Bani pentru partid“, unde a fost condamnat la 3 ani de detentie, judecãtorii au dispus confiscarea sumei de 1,65 milioane de euro, iar pentru recuperarea altei pãrti de 2,35 milioane de euro, a fost pãstrat sechestrul asigurator pe bunurile detinute de Pinalti. În cauza spãlãrii de bani prin firma Strong Montaj, fostul primar de Piatra Neamt a pierdut o altã avere: „Dispune confiscarea de la inculpatul Stefan Gheorghe, în folosul statului, a sumei 3.031.365 lei, reprezentînd sumele dobîndite prin sãvîrsirea infractiunii de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia“, conform Tribunalului Neamt. Cauza este acum la Curtea de Apel Bacãu, acolo unde a fost contestatã hotãrîrea Tribunalului Neamt. În total, toate aceste sume adunate înseamnã 8,025 milioane de euro si 3,45 milioane de lei noi. La un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro, la acest moment Pinalti a fost obligat la plata unor sume care totalizeazã circa 40 milioane de lei noi, sau altfel spus 400 miliarde de lei vechi. Si asta nu este tot pentru cã mai are alte procese, care nu au trecut încã de prima instantã.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Martori la strania aparitie a unui obiect luminos pe cer

Știre publicată în urmă cu

în data de

• doi pietreni, la fel ca multe persoane din tarã, au observat pe cer un obiect luminos care se comporta ciudat • ei plecaserã la pescuit si au fost martorii aparitiei stranii în dimineata zilei de 26 decembrie • „Acum rememorez cele trãite si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus»“, spune Dragos Vintilã •

Dragos Vintilã, un pietrean de 38 de ani, îsi fãcuse planuri mari pentru ziua de marti, 26 decembrie. Împreunã cu un amic, a decis sã meargã la o partidã de pescuit la Sascut, cu barca, pe un lac de acumulare din zonã, cã de, poate, poate o fi cu noroc. Ulterior am aflat cã n-a fost sã fie prea spornicã iesirea (doar niste bibãnasi), dar ce le-a fost dat sã vadã în drum spre lac celor doi pietreni i-a marcat si cu sigurantã îsi vor aminti de întîmplare mult timp. Concret, au observat un straniu obiect luminos, foarte bine conturat pe cerul încã întunecat al diminetii, ei alãturîndu-se altor persoane din diverse zone ale tãrii care au vãzut acelasi lucru. De altfel, au si imortalizat aparitia cu telefonul mobil, realizînd cîteva fotografii, dar nu prea au iesit clare. Însã, imaginile care ilustreazã acest articol au fost realizate de un romascan, prieten cu unul dintre pietrenii mentionati, martor si el al fenomenului pomenit. Mai trebuie spus cã subiectul a fost extrem de comentat în presã, fie ea scrisã sau vorbitã, în ultimele zile si pe retelele de socializare. „Am plecat din Piatra Neamt în jur de 4.30 – 4.40 mergînd destul de încet, pentru cã aveam tractat peridocul cu barca. Dupã ce am trecut de Buhusi si Racova, cam pe la 5.30 am observat strania luminã de pe cer. De altfel, am vãzut-o de la depãrtare si ne tot întrebam ce putea fi. Ne-am dat cu presupusul, gîndindu-ne cã poate era lumina vreunui reflector puternic, de la o discotecã sau vreun club. Dar ceva nu era în regulã, nu putea fi o luminã venitã de jos, era ceva straniu. Chiar foarte straniu. Plus cã lumina dispãrea, dar rãmînea conturul perfect si se tot mãrea. Era ca o ceatã lãptoasã pe cer, doar într-un loc. Nu putea fi un fenomen meteo. Era ca o parã întoarsã. Cum ne apropiam tot mai mult de locul unde era localizatã pe cer, îsi mãrea forma. Am oprit si am fãcut fotografii, dupã care ne-am continuat drumul, trecînd pe sub ea. Acum rememorez cele trãite în dimineata de 26 decembrie si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus». Am mai mers un pic, lãsînd conturul ciudat în stînga noastrã si am oprit iar, dar lumina dispãruse la fel de straniu cum si apãruse. Tot ce am vãzut noi, cred cã a durat între 3 si 5 minute. Oricum, a fost o experientã unicã si nu am o explicatie despre ceea ce ar fi putut fi“, ne-a povestit Dragos Vintilã. A continuat spunînd cã în nici un caz nu a putut fi vorba despre vreo luminã proiectatã de la sol.

Declaratii care adîncesc misterul

Obiectul luminos neidentificat a fost vãzut, conform Digi24, în aceeasi dimineatã, de localnici din Vrancea, Bihor, Ilfov, de lîngã Bucuresti, dar si de la Roman, ei postînd pe retelele de socializare fotografii si filmulete. Si cam toti au arãtat cã misteriosul obiect, unii i-au spus minge de luminã, a dispãrut la fel de brusc precum apãruse si a lãsat în urmã o formã conicã, asemenea unei perdele de ceatã. Exact cum a relatat si Dragos Vintilã. Întrebat despre strania aparitie, celebrul Alexandru Mironov, realizator Digipedia, a declarat: „Sînt imagini aproape clasice într-un domeniu care se numeste ufologie, un fel de stiintã a OZN-isticii. Poate cã stiintã este mult spus. Este vorba de fenomene care se întamplã adesea. Se întîmplã si pe teritoriul României. S-ar putea ca o explicatie sã vinã de la ingineri care sã spunã: e o treaptã a unei rachete, e vorba de un proiectil de mari dimensiuni militar, cu care s-a fãcut un exercitiu. În urmã cu cîtiva ani, la Celiabinsk, în nordul Rusiei, un asemenea obiect ceresc a explodat. S-a dovedit cã era vorba de un meteorit care venea spre pãmînt. S-a frecat cu aerul, a explodat si s-a comportant ca o bombã. A spart toate geamurile din oras. Este vorba deci de fenomene de care nu mai trebuie sã ne speriem. Poate o sã stim odatã si odatã mai mult despre ele. Este clar însã cã din ce în ce mai des ele sînt observate. Atunci cînd raportãrile vin din mai multe pãrti despre un acelasi fenomen întîmplat la un acelasi moment, atunci este într-adevãr un fenomen care trebuie investigat“. Misterul în acest caz este dat si de faptul cã obiectul luminos apãrut în dimineata zilei de 26 decembrie nu a fost detectat de radare, dupã cum sustine Marius Ioan Piso, presedinte – director executiv al Agentiei Spatiale Române, într-o interventie la Digi24: Noi avem niste surse de informare foarte clare, cum ar fi Comandamentul Strategic al Fortelor Spatiale SUA. Existã un sistem si în Europa, care urmãreste aceste lucruri. Pînã si în România existã un sistem numit Allsky, fiind gestionat de astronomi si de amatori care urmãresc cerul. Mãrturisesc cã nici una din aceste surse nu a detectat nimic la acea orã. Nu a apãrut nimic. Cel putin noi nu am fost informati despre asa ceva“. Alte surse au avansat ipoteza cã a fost vorba despre o rachetã lansatã de agentia spatialã chinezã, cu cîtiva sateliti artificiali, sau cã obiectul observat ar fi o bucatã din statia spatialã chinezã Tiangong-1, care se presupune cã ar urma sã se prãbuseascã pe Terra la început de 2018. O altã variantã ar fi cã a fost un meteorit care s-a dezintegrat la intrarea în atmosferã. Dincolo de aceste declaratii si ipoteze care nu au lãmurit deloc subiectul, strania aparitie vãzutã si de cei doi pietreni si de alte persoane din tarã va rãmîne pentru ei tot la stadiul de straniu si nemaivãzut.

Citește știrea

Trending