Contactează-ne

Actualitate

Alte „surprize“ din Codul Administrativ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ aleşii locali nu vor mai fi declaraţi incompatibili dacă au întreprinderi individuale sau de familie, dar nu pot să facă afaceri cu instituţiile publice ■ mandatul primarilor poate înceta la pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al unor partidide ■ consiliile locale pot fi dizolvate prin referendumuri locale ■

După cum relatam în numerele trecute ale cotidianului Monitorul, Senatul a aprobat Codul administrativ al României, unul plin de „surprize“ plăcute pentru mulţi. Una dintre prevederi se referea la acordarea de pensii speciale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Altfel spus, aceste categorii de aleşi vor încasa sume frumuşele în fiecare lună, altele decît pensia pe care o vor primi pentru activitatea prestată în cîmpul muncii. Dincolo de această prevedere, Codul administrativ mai are şi altele care se referă la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţene sau la funcţionarii publici.

Astfel, senatorii au votat ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, aceştia pot avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, ei nu pot să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile. Un alt text adoptat prevede că „mandatul primarului încetează la pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales“. Încetarea mandatului poate avea loc numai după rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti. În ceea ce priveşte eliberarea din funcţie a viceprimarului ea se poate face de către consiliul local, prin hotărîre adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor, la propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul aleşilor în funcţie. Numai că, eliberarea din funcţie a viceprimarului nu se poate face în ultimele şase luni ale mandatului consiliului local. Un alt text din lege precizează că mandatul primarului declarat ales este validat în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă. Validarea se realizează la judecătorie, după depunerea raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, potrivit legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local organizat ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială.

Profesionalism, imparţialitate, independenţă, cinste, corectitudine

Potrivit noului Cod administrativ adoptat, este necesară majoritatea absolută a consilierilor locali pentru aprobarea hotărîrilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărîrilor prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi în cazul celor privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. De asemenea, sînt vizate şi hotărîrile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine. Consilierii locali împuterniciţi să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi, regii autonome de interes local şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sînt desemnaţi prin hotărîre a consiliului local, cu respectarea regimului incompatibilităţilor aplicabil şi a configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale. Alte amendamente prevăd că serviciul de permise de conducere şi certificate de înmatriculare a vehiculelor să fie descentralizat începînd cu 1 ianuarie 2019 şi că intrarea în corpul funcţionarilor publici să se facă prin susţinerea unui singur examen naţional, în loc de două, după cum se propusese iniţial. Codul administrativ prevede interzicerea utilizării funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale. Potrivit unui alt articol, principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publică sînt: supremaţia Constituţiei şi a legii, prioritatea interesului public în exercitarea funcţiei, asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, libertatea gîndirii şi a exprimării, profesionalismul, imparţialitatea şi independenţa, cinstea şi corectitudinea, deschiderea şi transparenţa, responsabilitatea şi răspunderea. Hotărîrile privind translativitatea dreptului de proprietate se adoptă de către consiliul local cu majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. E vorba de tranzacţii de vînzare-cumpărare, donaţii, moşteniri, schimburi de teren. Excepţie de la această prevedere fac concesiunea şi închirierea. Senatorii au încuviinţat introducerea preşedinţilor consiliilor judeţene în rîndul autorităţilor administraţiei publice locale, alături de consiliile locale, primari şi consiliile judeţene. Proiectul noului Cod administrativ a fost votat luni, 11 iunie, în plenul Senatului, cu 85 de voturi pentru, 21 împotrivă şi 11 abţineri. Propunerea legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care are rol decizional, dar este puţin probabil ca ea să nu fie votată.

Trai neneacă…

Cît despre pensiile speciale ale aleşilor locali, actul normativ prevede că un primar de comună va primi o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate vor primi, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a trei mandate şi este calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie în acest moment se apropie de 6.400. Şi mai mulţi vor fi cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Parlamentarii, între 1.550 şi 4.600 de lei. Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare surpriza a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Advertisement








Trending