Contactează-ne

Politica

Alt dosar la DNA pe numele şefului CJ?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Gheorghe Ştefan l-a denunţat pe Ionel Arsene, susţinînd că i-a dat 100.000 de euro pentru anihilarea unui fost preşedinte al Consiliului Judeţean ■ în acelaşi denunţ l-a acuzat pe Arsene de altă faptă de trafic de influenţă ■ Pinalti i-ar mai fi dat alţi 50.000 de euro pentru o „intervenţie“ la Administraţia Fondului de Mediu ■ fapta ar fi avut loc tot în 2013 ■

Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, recent arestat pentru trafic de influenţă, în urma unui denunţ făcut de fostul primar de Piatra Neamţ, GheorgheŞtefan, ar putea avea un alt necaz penal. Se pare că atunci cînd Pinalti l-a turnat la Direcţia Naţională Anticorupţie ar fi spus mai mult decît fapta pentru care acum Arsene e încarcerat. Aşa rezultă din încheierea de şedinţă a Tribunalului Bacău, instanţa care a decis punerea sub control judiciar a şefului CJ Neamţ, dar şi din încheierea Curţii de Apel Bacău, care s-a dispus privrea de libertate pentru o perioadă de 30 de zile. Dar iată ce se spune în încheierile de şedinţă: „Un alt aspect al denunţului formulat de Ş.G. priveşte remiterea sumei de 50.000 euro lui A.I., în vara anului 2013, pentru ca acesta să intervină la preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu – AFM – G.A. (Adrian Gearap – n.r.), pentru ca acesta să vireze sume de bani către Primăria Gîrcina, judeţ Neamţ în vederea achitării unor facturi emise de SC STRONG MONTAJ SA“, conform instanţei, cu menţiunea că Strong Montaj era controlată de Gheorghe Ştefan. În documentele menţionate nu se face referire directă la faptul că Ionel Arsene ar fi cercetat în alt dosar, urmînd doar date despre ordonanţa de începere a urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de şeful CJ Neamţ cel mai probabil pentru traficul de influenţă pentru anihilarea fostului şef al CJ. În aceste condiţii, rămîne de văzut dacă procurorii DNA vor extinde cercetările şi dacă pot aduna probe, pentru că simple vorbe nu pot certifica vinovăţii. Reamintim că Pinalti le-ar fi spus procurorilor anticorupţie că în 2013, pe cînd Arsene era deputat în Parlamentul României, i-ar fi dat 100.000 de euro pentru a interveni la vîrful Agenţiei Naţionale de Integritate pentru a-l „înfunda“ pe preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ de la acea vreme. „La data de 17.05.2017, sub nr.54/P/2017, s-a înregistrat la Serviciul Teritorial Bacău al DNA denunţul formulat de Ş.G., fostul primar al municipiului Piatra Neamţ. Din actul de sesizare rezultă că în vara anului 2013, în restaurantul Chocolat din Bucureşti, Ş.G. (în acea perioadă primarul municipiului Piatra Neamţ şi preşedinte PDL Neamţ) i-a dat lui A.I. (în acea perioadă preşedinte PSD Neamţ şi deputat din partea aceleiaşi formaţiuni politice) suma de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-şi exercite indirect influenţa asupra lui H.G., preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, ANI, cu scopul de a-l declara incompatibil pe T.C. (în acea perioadă preşedintele Consiliului Judeţean şi preşedintele UNPR Neamţ). De asemenea, Ş.G. a sesizat că i-a dat suma de 15.000 euro lui A.I. în timp ce se aflau la hotelul Caro din Bucureşti pentru a fi remişi redactorului şef al ziarului România Liberă, în scopul publicării unor articole denigratoare despre T.C“, conform încheierii de şedinţă de la Curtea de Apel Bacău. S-a mai arătat că Ionel Arsene nu ar fi făcut ce trebuia, Pinalti a cerut restituirea banilor, dar ar fi primit numai 20.000. Supărat pentru paguba de 80.000 de euro, Pinalti l-a „turnat“ la DNA atît pentru cei 100.000 de euro, cît şi pentru o altă plată de 50.000 de euro – cea menţionată mai sus. „Prin ordonanţa din data de 17.05.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la săvîrşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, prevăzute de art.291 alin.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000. 21 Prin ordonanţa din data de 11.01.2018 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul A.I. pentru săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art.291 alin.1 Cod penal raportat la art.6, 7 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal. Prin ordonanţa din data de 18.01.2018 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul A.I. pentru săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art.291 alin.1 Cod penal raportat la art.6, 7 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal“, se arată în acelaşi document.

Pinalti are şi el necazuri din cauza firmei Strong Montaj

Gheoreghe Ştefan a avut la rîndul lui necazuri de la operaţiunile efectuate prin firma Strong Montaj, fiind trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie. Dosarul a ajuns la Tribunalul Neamţ în anul 2014, iar pe 9 martie anul trecut instanţa de fond s-a pronunţat. Pe latură penală Gheorghe Ştefan a scăpat destul de blînd, fiind achitat pentru acuza de spălare de bani. A fost găsit vinovat de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite, pentru care a primit 2 ani de închisoare, iar pentru infracţiunea de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bunuri sau foloase necuvenite a primit o pedeapsă de 2 ani şi 3 luni. Sancţiunea a fost contopită cu pedeapsa definitivă din dosarul Microsoft, de 6 ani de închisoare, urmînd ca acuzatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani, pe care magistraţii au sporit-o cu 3 luni. În total, Ştefan avea de executat 6 ani şi 3 luni de detenţie. Pe latură civilă judecătorii au dispus confiscarea de la Ştefan a sumei de 3.031.365 de lei noi, bani obţinuţi din cele două infracţiuni pentru care a fost găsit vinovat. Prin aceeaşi sentinţă, cele trei firme inculpate în cauză pentru complicitate la spălarea banilor, Best GSG, Giga Star, Euromedia TV şi Sonic Media, au fost achitate şi au fost ridicate măsurile preventive impuse pe parcursul procesului. Pinalti mai este bune deplată cu 6.000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Sentinţa Tribunalului Neamţ nu era definitivă şi a fost atacată la instanţa superioară, Curtea de Apel Bacău, atît de procurori cît şi de Pinalti. Cauza se află acum pe rolul instanţei din judeţul vecin. Reamintim că procurorii DNA l-au inculpat pe Pinalti în ajunul Sărbătorilor de iarnă din 2014, dosarul fiind înregistrat la instanţă pe 23 decembrie. Anchetatorii au arătat că din 2009 Ştefan a administrat în fapt firma Strong Montaj, fosta Tehnoutilaj, folosindu-se de interpuşi. Firma a încheiat şi a executat contracte vizînd realizarea unor lucrări cu diferiţi clienţi şi a achiziţionat, de la o serie de furnizori, bunuri şi servicii, făcînd acte de comerţ ce au implicat circulaţia banilor. Procurorii au considerat că operaţiunile comerciale în care s-a implicat Pinati erau incompatibile cu funcţia de primar şi au fost menite să-i aducă bani necuveniţi.

Lucrări la Tazlău

Parte din sume au provenit de la executarea unor lucrări la Tazlău. „Pentru asigurarea alocării de fonduri şi pentru finanţarea cu prioritate a lucrărilor din care obţinea sume de bani necuvenite, în perioada 2010-2012, Gheorghe Ştefan s-a folosit de autoritatea şi de influenţa conferite de funcţia de conducere deţinută într-un partid, intervenind la funcţionari din cadrul Ministerului Dezvoltării şi ai CJ Neamţ“, arătau anchetatorii. Repartizarea pe comune a sumelor de la bugetul de stat se făcea de CJ Neamţ, listele se comunicau la MDRT, iar după aprobare, se făcea plata. Pentru a controla modul de repartizare a banilor alocaţi, Ştefan a susţinut o anumită persoană (martor în cauză) să ocupe funcţia de consilier personal al preşedintelui CJ. În afara atribuţiilor de serviciu, acesteia i s-a permis să completeze listele comunicate MDRT cu date indicate de Ştefan. În situaţia în care datele comunicate MDRT nu erau stabilite de Gheorghe Ştefan cu apropiata sa din CJ Neamţ, Pinalti lua legătura cu un funcţionar din cadrul MDRT, desemnat să gestioneze relaţia cu autorităţile locale (martor în cauză) sau cu alţi reprezentanţi ai ministerului. „În această modalitate, Gheorghe Ştefan a reuşit, în mod repetat, în perioada 2010-2012, cu ocazia rectificărilor ori a alocărilor bugetare anuale, să direcţioneze sume de bani, în special către comuna Tazlău, care avea încheiat un contract cu asocieri din care făcea parte chiar Strong Montaj“, conform actului de inculpare. Pentru scoaterea banilor din firmă şi ascunderea provenienţiei acestora ex-primarul s-a folosit de cele patru firme inculpate. În rechizitoriu se mai arată că, de la 1 ianuarie 2010 şi pînă la 1 februarie 2014 s-au „spălat“ 4,4 milioane de lei (circa un milion de euro).

Pinalti ar fi vrut muncă în folosul comunităţii

Avînd în vedere acuzele aduse, în cauză a fost audiată ca martor şi Elena Udrea, ministrul Dezvoltării în perioada vizată de anchetă. Aceasta a dat o declaraţie amplă despre modul în care erau daţi banii de la minister, cu aluzii directe la viaţa politică de astăzi, similară cu cea din perioada vizată de cercetarea judecătorească. Ştefan a evitat să fie audiat, iar acest lucru s-a întîmplat după ce a fost arestat în dosarul Microsoft. A dat declaraţii pe 22 februarie 2017, prin videoconferinţă, atunci fiind încarcerat în Penitenciarul Mărgineni, lîngă Tîrgovişte. Ar mai fi vrut o amînare, dar judecătorul l-a somat să se exprime, sau să tacă. A povestit că s-a zbătut pentru a aduce bani în judeţ, că nu a avut nici o implicare în firmele inculpate, acestea fiind conduse de copiii lui şi că ar fi fost folosit de unii. „Dacă am greşit, am greşit fiindcă am fost naiv şi am fost folosit pentru unii care nu doreau decît să scoată bani. M-am zbătut pentru Neamţ să aduc fonduri de sute de milioane de euro“, declara fostul primar. Instanţa a ţinut să-l întrebe pe Pinalti, la cererea apărării, dacă e de acord cu o sentinţă de muncă în folosul comunităţii, în caz că va fi găsit vinovat, iar acesta a spus: „Categoric, decît în puşcărie…“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Erorile Preşedintelui

Știre publicată în urmă cu

în data de

Este din ce în ce mai greu să răzbată de la Cotroceni, un discurs mai coerent. Klaus Iohannis nu mai poate vorbi despre corupţia, incompetenţa sau erorile guvernanţilor, pentru că acum este în funcţie Guvernul Orban.

Nu se mai poate vorbi la prezent despre Ciuma roşie, pentru că aceasta este în Opoziţie. Se poate vorbi în schimb, despre trecut, cât suportă prompterul. Tot ce nu merge bine acum, este din vina fostei guvernări a PSD-ului. Klaus Iohannis este singurul preşedinte al României, care nu s-a îndoit de sine nicio clipă.

A fost consecvent, atât în declaraţii, cât şi în proiecte. Toate declaraţiile sale au fost anti-PSD şi toate proiectele sale au eşuat. În prezent, preşedintele este convins că România este condusă de un guvern PNL, care este al lui. Consideră că este unul din proiectele lui de succes.

În realitate, PSD guvernează în continuare prin Guvernul Orban. După guvernele Grindeanu, Tudose şi Dăncilă, urmează Guvernul Orban, pe care PSD l-a investit integral cu vot, în 14 martie, cu două zile înainte de declanşarea Stării de urgenţă.

Este guvernul destinat de PSD pentru a combate pandemia din România. În 14 martie, atât de mare a fost preocuparea preşedintelui pentru „alegeri anticipate“, că nici nu a sesizat cine i-a votat guvernul în Parlament. La votul de investire nu a participat nici un parlamentar al PNL, care nu dădeau doi bani pe Guvernul Orban, în timp ce preşedintele îl elogiază în orice discurs. Tot în 14 martie, preşedintele nu sesizează nici prezenţa coronavirusului în România, criticând dur presa, că încearcă să prezinte „virusul ucigaş într-o manieră foarte apocaliptică“.

Singurii care au acordat vot de investitură Guvernului Orban a fost „PSD şi cu acoliţii acestuia“. Să recapitulăm! Deci, pe 14 martie, PSD a reinstalat Guvernul Orban, iar peste două zile, pe 16 martie, tot PSD a declanşat Starea de urgenţă, votând-o în unanimitate în Parlament.

Ce a urmat, se ştie. Guvernul Orban, confruntat cu dubla criză, cea medicală şi cea economică, a avut un comportament haotic, nerevenindu-şi nici la această dată. Preşedintele Klaus Iohannis s-a simţit dator să ne avertizeze că neputinţele Guvernului Orban, de a face faţă celor două crize, se datorează în exclusivitate PSD. Nici nu mai contează care PSD , al lui Dragnea, al lui Dăncilă, al lui Ciolacu sau al cui o mai urma. PSD să fie, că acuze se găsesc.

Şi dacă Preşedintele are dreptate?

Dragoste prea mare între Klaus Iohannis şi Ludovic Orban se pare că n-a prea fost. Asta, numai dacă ne reamintim, că pentru izbânda proiectului său cu „anticipatele“, Orban a fost programat să-şi rupă gâtul de trei ori consecutiv.

Neavând o majoritate, care să-i sprijine proiectul în Parlament, preşedintele s-a văzut obligat să conteze pe „soluţia imorală“, adică pe PSD. Numai astfel a reuşit Klaus Iohannis să înlocuiască nulităţile Guvernului Dăncilă, cu nulităţile Guvernului Orban. Acuzele preşedintelui la adresa PSD, pentru ce nu poate face Guvernul Orban, a stârnit reacţii dure din partea unora, pe care le consider greşite.

Dacă Preşedintele are dreptate? Totdeauna are dreptate. Criticând acum PSD, preşedintele poate fi asimilat cu un antimergător cu girofar roşu, pentru coloana PNL, pe drumul spre alegeri normale, locale sau parlamentare. Klaus Iohannis are mare dreptate când ne avertizează că dacă mai votăm PSD o să tot avem parte de astfel de guverne.

Astfel, el ne face un serviciu dezinteresat, acela de a ne avertiza că tot ce face PSD în România este sortit apriori catastrofei. Dacă luăm în serios acest avertisment, trebuie să înţelegem că Guvernul Orban este o catastrofă, fiind opera PSD.

Asta înseamnă că la următoarele alegeri electoratul să nu mai voteze cu PSD-ul lui Ciolacu, dar nici cu PNL-ul lui Orban. Pentru că tot ce vine de la PSD vizează corupţia, imoralitatea, incompetenţa, iredentismul, antieuropenismul, antioccidentalismul şi trădarea de ţară. Şi astea trec, precum coronavirusul, de la un guvern la altul, indiferent de ideologie.

Preşedintele încearcă să ne convingă, înaintea alegerilor, că României i-ar sta mai bine să fie condusă de un partid fără nicio ideologie, de genul USR – PLUS, partid cu sex incert. Preşedintele are dreptate când critică guvernanţii, precum cei ai PSD, care odată ajunşi la putere se cred buricul pământului, încep să-şi numească clientela pe funcţii, începând de la uşa liftului şi până la uşa preşedintelui.

Preşedintele are dreptate. Din România ar trebui să dispară PSD de mână cu PNL şi fiecare cu acoliţii săi, lăsând locul viran pentru Marea Resetare. În proiectul său de resetare a României, Klaus Iohannis ar face bine să ne anunţe din timp cu cine să-i înlocuim pe aceştia. Sau rămânem pe dictatură, ca în vremea lui Carol al II-lea.

Citește știrea

Politica

Releul Pietricica: Ludovic ORBAN, o voce bărbătească educată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Până în ziua de azi, când e chiar şef, când îl simţi sigur pe el, indiferent ce s-ar întâmpla într-un viitor apropiat sau mai îndepărtat. La costum de firmă, elegant, cu o Carte de Muncă mai mult decât completă, ce are, pentru pensie, cam 100 de ani de muncă grea, trecuţi acolo, că aşa-i în politică.

Priviţi-i mâinile sprijinite pe orice fel de birou, la Guvern or studio Tv, or la refugiul lui, când era pozitiv, la vila din Primăverii. Burice la burice de degete, alcătuind un fel de piramidă din degete. La fel am văzut şi la preşedintele Iohannis, acelaşi gest de a-şi apropia buricele degetelor mâinii stângi cu cele ale mâinii drepte. Încercaţi şi dumneavoastră, bre, nu e chiar uşor, nu vă va ieşi din prima, trebuie ceva exerciţiu pentru a fi un gânditor elegant. Nu ştiu cine pe cine mimetizează.

Mie mi-a fost oarecum simpatic atunci când a candidat la Primăria Capitalei. Era pe felie, le ştia pe toate la confruntări, un inginer isteţ, lucrase şi acolo, e drept, dar avea lecţiile făcute. Atunci mi-a plăcut, era oarecum mai convingător decât madam Firea. N-a fost să fie. L-am mai apreciat şi pentru faptul, oarecum minor (aflat din surse PNL) că omul răspundea calm, aplicat, la toate telefoanele pe care le primea, indiferent de oră sau de solicitant. Mare lucru!

Tot de pe-atunci, să ni-l aducem aminte cu nişte costume de haine cam vechiuţe, cu pantaloni cu genunchi de purtat şi sacouri oleacă demodate, cu nişte cămăşi galben-pai, absolut nefericite, la care dez-asorta cravate de pe timpuri. Un tip modest, un ins de gaşcă, cu suflet de artist amator, ca mai toţi românii, oameni ce nu se jenează să scotocească pe la magazinele de second hand. În plus, a permis unei echipe TV să-i intre în apartament, să-i filmeze ce avea el acolo, chitara, plus, sub geamul dormitorului, o grămadă de bulendre depozitate acolo, acoperite cu ceva, cu o pătură. Om modest, ca mai toţi oamenii de apartament.

Întrebat de câteva ori ce meserie are, adică ce profesează el, de unde are el bani de coşniţă, răspundea mai pe ocolite. Pe Cartea de Muncă a acestui domn, per total, ar fi cam aşa: 1988-1990 ( 2 ani), inginer stagiar la Izolatorul Târgu Secuiesc, 1990-1991 (1 an) la Tractorul Braşov, 1991-1992 ( 1 an) redactor la cotidianul Viitorul Românesc. Total: cam 4 ani. Din 1992 până în 2007 (15 ani) nix la cartea de muncă, la vechime, cum ar veni vorba. Până a fost oleacă de Ministru al Transporturilor, 2007-2008, nici un an.

Apoi, politician, deputat în funcţie 2008-2012 Bucureşti (4 ani) şi 2012-2016 (4 ani), deputat.

Am luat-o băbeşte, pe degete 4+1+4+4, cu largheţe, face cam 13 ani pe Cartea de Muncă a unui om de, atunci, aproape 50 de ani. Cam puţini! Doamna care face curat pe scara blocului are cam 29 de ani pe Cartea de Muncă, la Rifil şi pe unde a mai muncit ea.

Iar acum să vorbim despre voce. Inconfundabilă. O voce lucrată, baritonală (timbru intermediar, situat între tenor şi bas), Dumnezeule ce-i mai place să se asculte când îşi coboară vocea! Se vede pe el că-i place să se asculte, cu acea voce tabagică, absolut masculină. Parcă-l vezi, cu buricele degetelor aşezate în formă de piramidă şi parcă-i auzi, după o dregere uşoară, vocea de premier în funcţie, cu o uşoară apnee, zisă Câţu: Doamnelor şi domnilor, bună ziua!

Aceeaşi voce care, într-o campanie electorală, întreba sala: Ciiineee esteee cel maiiiiii (bara-bara)…?! Iar sala răspundea: Ioahannis! Ciiiine esteeee (bara-bara)?!… Iar sala răspundea la unison: Iohannis… Sincer să fiu, mi se făcea pielea de găină, de jenă.

Normal, e suflet de vioară, ştie câteva acorduri la chitară, cântă şi pe gură din Phoenix, or muzică populară sau balade. Şi, cu certitudine, ca premier, este altceva decât tuta aia de Veorica (aşa i-am spus noi, în Monitorul, înainte de a deveni premieră în premieră a României, iar părerea noastră nu s-a schimbat, nici nu aveam cum).

Dar. Iată-l acum pe Ludovic Orban în plen: Ce costume de firmă, impecabile (n.n. un sacou de costum adevărat se vede la umeri, la revere, cum e croit el acolo şi din ce material adevărat este), ce cămăşi, ce cravate, ce discursuri din fundul gâtlejului, parcă nu mai este el. Parcă-i altul.

Neobosit, harnic, omniprezent în media, deschis ca o paraşută, în primele săptămâni de pandemie. Te întrebai, ca omul, când mai punea şi el, săracul, capul pe pernă. Încă avea costumul scămoşat, cămăşile şi cravatele alea oribile. Apoi, din ce în ce mai distant, mai sigur pe sine, mai elegant. Până în ziua de azi, când e şef, când îl simţi sigur pe el, indiferent ce s-ar întâmpla într-un viitor apropiat sau mai îndepărtat. La costum de firmă, elegant, cu o Carte de Muncă mai mult decât completă, ce are, pentru pensie, deja cam 100 de ani de muncă grea, trecuţi acolo, că aşa-i în politică. Are şi ceva nevinovate antecedente, dar au fost trecute cu vederea. Deocamdată.

Citește știrea

Actualitate

Băsescu „vrea“ capul chestorului Leoreanu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ fostul preşedinte a cerut demisia conducerii Camerei Deputaţilor şi a lui Laurenţiu Leoreanu din funcţia de chestor ■ motivul este dat de trecerea tacită a Legii privind autonomia Ţinutului Secuiesc ■ altădată un apropiat al ex-preşedintelui Băsescu, deputatul Leoreanu spune că relaţiile s-au răcit din cauza faptului că a refuzat să intre în PMP ■

Relaţia dintre fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, şi deputatul Dan Laurenţiu Leoreanu nu mai este aceeaşi ca atunci cînd l-a sprijinit să-şi trimită fiica în Parlamentul European şi nici ca atunci cînd a acceptat să-l sacrifice pe Marius Nicolae în favoarea Elenei Udrea.

Şi nici ca atunci cînd a onorat invitaţia de a participa la nunta odraslei prezindenţiale, la Snagov. Recent, într-o postare pe pagina de Facebook, Traian Băsescu comenta trecerea tacită a Legii autonomiei Ţinutului Secuiesc, cerînd să cadă nişte „capete“:

„Glorioşilor! Fugiţi ca iepurii! Nimeni nu-şi asumă nimic! Toţi se scuză. Bieţii politicieni aflaţi în fruntea Camerei Deputaţilor au prilejuit poate cea mai neagră şi ruşinoasă zi din istoria Camerei Deputaţilor prin adoptarea tacită a legii care legalizează autonomia Ţinutului Secuiesc.

Liderii de grupuri parlamentare au fost avertizaţi în data de 12 Martie 2020 de Marius Paşcan (liderul deputaţilot PMP – n.r.) că se apropie termenul de adoptare tacită. (…) În spaţiul public s-a răsturnat căruţa cu oameni politici laşi, incapabili să îşi asume propriile fapte. Ca să spălaţi ruşinea actului politic ruşinos pe care l-aţi făcut, voi PSD-işti: Marcel Ciolacu, Olguţa Vasilescu, Florin Iordache, Marius Budăi, Ileana Mihălcescu, Daniel Suciu şi Nicolae Bănicioiu şi voi liberalii: Cristian Buican, Gabriel Pirtea şi Laurenţiu Leoreanu, adevărată falangă USL-istă, ar trebui să demisionaţi din Birou.

Ce aţi făcut rămîne în istoria parlamentarismului din România!“, a scris Traian Băsescu. Deputatul Leoreanu susţine că Traian Băsescu a dorit să atragă atenţia.

„Domnul Băsescu a apărut şi el şi a încercat să apese pedala pe acest subiect sensibil numai pentru a atrage atenţia electoratului PMP. Cît despre trecut ce să vorbim? Nu putem trăi din regrete şi frustrări.

Eu am fost şi rămîn un om de partid, care am respectat întotdeuna opinia conducerii din care am făcut parte. La vremea cînd făceam parte din PD-L eram considerat un lider important, care a adus voturi şi la care preşedintele Băsescu nu a ezitat să apeleze.

Eu, întotdeauna voturile le-am obţinut prin munca mea şi prin activitatea pe care am desfăşurat-o“, a declarat Laurenţiu Leoreanu. Întrebat fiind despre faptul că a fost de notorietate că fiecare organizaţie PDL din ţară a trebuit să contribuie la alegerea Elenei Băsescu în Parlamentul European, deputatul spune că ar fi vorba şi de mult folclor.

Acesta crede însă că adevăratul motiv al supărării lui Băsescu ar ţine de la faptul că în urmă cu 4-5 ani i-a refuzat invitaţia de a se înscrie în PMP, lucru pe care nu l-a uitat şi iertat:

„De atunci preşedintele Băsescu are o altfel de atitudine faţă de mine. Cînd am urcat prima oară scările primăriei am primit de la un lider un sfat, prin care mi-a tras atenţia că recunoştinţa e o floare rară, care nu există în politică. Nimeni nu vrea să recunoască că această lege a autonomiei Ţinutului Secuiesc face parte dintre cele prin care PSD face bezele UDMR, pentru a-l atrage într-o viitoare alianţă electorală“. Parlamentarul PNL a răspuns şi la întrebarea legată de sacrificarea deputatului Marius Neculai şi impunerea de la centru a Elenei Udrea.

„Nu uitaţi că Organizaţia PDL Roman era la vremea aceea printre primele trei la nivelul ţării şi asta ca urmare a credibilităţii mele şi a modului onest în care am făcut politică. Cînd partidul a decis că trebuie s-o sprijin pe Elena Udrea, am făcut-o şi recunosc că a trebuit să fac o campanie electorală agresivă împotriva lui Liviu Brătescu, ce era la vremea respectivă candidatul sprijinit de USL. Cu Marius Neculai am avut şi am o relaţie umană bună.

Acum sînt coleg de partid cu Liviu Brătescu şi mă număr printre cei care l-am sprijinit în Biroul Politic Executiv al PNL să fie numit secretar de stat la Ministerul Culturii şi trebuie să recunosc că este un om valoros“, a mai spus laurenţiu Leoreanu.

În campania din 2012, Liviu Brătescu a obţinut 46,16% faţă de 42,45% cît a luat Elena Udrea, aceasta din urmă a obţinînd fotoliul de deputat la redistribuire, din cauza prevederilor sistemului electoral din România. Acest lucru îl făcea pe Liviu Brătescu să spună în jurnalul de vacanţă intitulat „Pe contrasens cu favorite preşedintelui“: „Am învins, dar am fost înfrînt“.

Citește știrea

Trending