Contactează-ne

Politica

Alt dosar la DNA pe numele şefului CJ?

Știe publicată cu

în data de

■ Gheorghe Ştefan l-a denunţat pe Ionel Arsene, susţinînd că i-a dat 100.000 de euro pentru anihilarea unui fost preşedinte al Consiliului Judeţean ■ în acelaşi denunţ l-a acuzat pe Arsene de altă faptă de trafic de influenţă ■ Pinalti i-ar mai fi dat alţi 50.000 de euro pentru o „intervenţie“ la Administraţia Fondului de Mediu ■ fapta ar fi avut loc tot în 2013 ■

Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, recent arestat pentru trafic de influenţă, în urma unui denunţ făcut de fostul primar de Piatra Neamţ, GheorgheŞtefan, ar putea avea un alt necaz penal. Se pare că atunci cînd Pinalti l-a turnat la Direcţia Naţională Anticorupţie ar fi spus mai mult decît fapta pentru care acum Arsene e încarcerat. Aşa rezultă din încheierea de şedinţă a Tribunalului Bacău, instanţa care a decis punerea sub control judiciar a şefului CJ Neamţ, dar şi din încheierea Curţii de Apel Bacău, care s-a dispus privrea de libertate pentru o perioadă de 30 de zile. Dar iată ce se spune în încheierile de şedinţă: „Un alt aspect al denunţului formulat de Ş.G. priveşte remiterea sumei de 50.000 euro lui A.I., în vara anului 2013, pentru ca acesta să intervină la preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu – AFM – G.A. (Adrian Gearap – n.r.), pentru ca acesta să vireze sume de bani către Primăria Gîrcina, judeţ Neamţ în vederea achitării unor facturi emise de SC STRONG MONTAJ SA“, conform instanţei, cu menţiunea că Strong Montaj era controlată de Gheorghe Ştefan. În documentele menţionate nu se face referire directă la faptul că Ionel Arsene ar fi cercetat în alt dosar, urmînd doar date despre ordonanţa de începere a urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de şeful CJ Neamţ cel mai probabil pentru traficul de influenţă pentru anihilarea fostului şef al CJ. În aceste condiţii, rămîne de văzut dacă procurorii DNA vor extinde cercetările şi dacă pot aduna probe, pentru că simple vorbe nu pot certifica vinovăţii. Reamintim că Pinalti le-ar fi spus procurorilor anticorupţie că în 2013, pe cînd Arsene era deputat în Parlamentul României, i-ar fi dat 100.000 de euro pentru a interveni la vîrful Agenţiei Naţionale de Integritate pentru a-l „înfunda“ pe preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ de la acea vreme. „La data de 17.05.2017, sub nr.54/P/2017, s-a înregistrat la Serviciul Teritorial Bacău al DNA denunţul formulat de Ş.G., fostul primar al municipiului Piatra Neamţ. Din actul de sesizare rezultă că în vara anului 2013, în restaurantul Chocolat din Bucureşti, Ş.G. (în acea perioadă primarul municipiului Piatra Neamţ şi preşedinte PDL Neamţ) i-a dat lui A.I. (în acea perioadă preşedinte PSD Neamţ şi deputat din partea aceleiaşi formaţiuni politice) suma de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-şi exercite indirect influenţa asupra lui H.G., preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, ANI, cu scopul de a-l declara incompatibil pe T.C. (în acea perioadă preşedintele Consiliului Judeţean şi preşedintele UNPR Neamţ). De asemenea, Ş.G. a sesizat că i-a dat suma de 15.000 euro lui A.I. în timp ce se aflau la hotelul Caro din Bucureşti pentru a fi remişi redactorului şef al ziarului România Liberă, în scopul publicării unor articole denigratoare despre T.C“, conform încheierii de şedinţă de la Curtea de Apel Bacău. S-a mai arătat că Ionel Arsene nu ar fi făcut ce trebuia, Pinalti a cerut restituirea banilor, dar ar fi primit numai 20.000. Supărat pentru paguba de 80.000 de euro, Pinalti l-a „turnat“ la DNA atît pentru cei 100.000 de euro, cît şi pentru o altă plată de 50.000 de euro – cea menţionată mai sus. „Prin ordonanţa din data de 17.05.2017 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la săvîrşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, prevăzute de art.291 alin.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000. 21 Prin ordonanţa din data de 11.01.2018 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul A.I. pentru săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art.291 alin.1 Cod penal raportat la art.6, 7 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal. Prin ordonanţa din data de 18.01.2018 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul A.I. pentru săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art.291 alin.1 Cod penal raportat la art.6, 7 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.5 Cod penal“, se arată în acelaşi document.

Pinalti are şi el necazuri din cauza firmei Strong Montaj

Gheoreghe Ştefan a avut la rîndul lui necazuri de la operaţiunile efectuate prin firma Strong Montaj, fiind trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie. Dosarul a ajuns la Tribunalul Neamţ în anul 2014, iar pe 9 martie anul trecut instanţa de fond s-a pronunţat. Pe latură penală Gheorghe Ştefan a scăpat destul de blînd, fiind achitat pentru acuza de spălare de bani. A fost găsit vinovat de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite, pentru care a primit 2 ani de închisoare, iar pentru infracţiunea de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bunuri sau foloase necuvenite a primit o pedeapsă de 2 ani şi 3 luni. Sancţiunea a fost contopită cu pedeapsa definitivă din dosarul Microsoft, de 6 ani de închisoare, urmînd ca acuzatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani, pe care magistraţii au sporit-o cu 3 luni. În total, Ştefan avea de executat 6 ani şi 3 luni de detenţie. Pe latură civilă judecătorii au dispus confiscarea de la Ştefan a sumei de 3.031.365 de lei noi, bani obţinuţi din cele două infracţiuni pentru care a fost găsit vinovat. Prin aceeaşi sentinţă, cele trei firme inculpate în cauză pentru complicitate la spălarea banilor, Best GSG, Giga Star, Euromedia TV şi Sonic Media, au fost achitate şi au fost ridicate măsurile preventive impuse pe parcursul procesului. Pinalti mai este bune deplată cu 6.000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Sentinţa Tribunalului Neamţ nu era definitivă şi a fost atacată la instanţa superioară, Curtea de Apel Bacău, atît de procurori cît şi de Pinalti. Cauza se află acum pe rolul instanţei din judeţul vecin. Reamintim că procurorii DNA l-au inculpat pe Pinalti în ajunul Sărbătorilor de iarnă din 2014, dosarul fiind înregistrat la instanţă pe 23 decembrie. Anchetatorii au arătat că din 2009 Ştefan a administrat în fapt firma Strong Montaj, fosta Tehnoutilaj, folosindu-se de interpuşi. Firma a încheiat şi a executat contracte vizînd realizarea unor lucrări cu diferiţi clienţi şi a achiziţionat, de la o serie de furnizori, bunuri şi servicii, făcînd acte de comerţ ce au implicat circulaţia banilor. Procurorii au considerat că operaţiunile comerciale în care s-a implicat Pinati erau incompatibile cu funcţia de primar şi au fost menite să-i aducă bani necuveniţi.

Lucrări la Tazlău

Parte din sume au provenit de la executarea unor lucrări la Tazlău. „Pentru asigurarea alocării de fonduri şi pentru finanţarea cu prioritate a lucrărilor din care obţinea sume de bani necuvenite, în perioada 2010-2012, Gheorghe Ştefan s-a folosit de autoritatea şi de influenţa conferite de funcţia de conducere deţinută într-un partid, intervenind la funcţionari din cadrul Ministerului Dezvoltării şi ai CJ Neamţ“, arătau anchetatorii. Repartizarea pe comune a sumelor de la bugetul de stat se făcea de CJ Neamţ, listele se comunicau la MDRT, iar după aprobare, se făcea plata. Pentru a controla modul de repartizare a banilor alocaţi, Ştefan a susţinut o anumită persoană (martor în cauză) să ocupe funcţia de consilier personal al preşedintelui CJ. În afara atribuţiilor de serviciu, acesteia i s-a permis să completeze listele comunicate MDRT cu date indicate de Ştefan. În situaţia în care datele comunicate MDRT nu erau stabilite de Gheorghe Ştefan cu apropiata sa din CJ Neamţ, Pinalti lua legătura cu un funcţionar din cadrul MDRT, desemnat să gestioneze relaţia cu autorităţile locale (martor în cauză) sau cu alţi reprezentanţi ai ministerului. „În această modalitate, Gheorghe Ştefan a reuşit, în mod repetat, în perioada 2010-2012, cu ocazia rectificărilor ori a alocărilor bugetare anuale, să direcţioneze sume de bani, în special către comuna Tazlău, care avea încheiat un contract cu asocieri din care făcea parte chiar Strong Montaj“, conform actului de inculpare. Pentru scoaterea banilor din firmă şi ascunderea provenienţiei acestora ex-primarul s-a folosit de cele patru firme inculpate. În rechizitoriu se mai arată că, de la 1 ianuarie 2010 şi pînă la 1 februarie 2014 s-au „spălat“ 4,4 milioane de lei (circa un milion de euro).

Pinalti ar fi vrut muncă în folosul comunităţii

Avînd în vedere acuzele aduse, în cauză a fost audiată ca martor şi Elena Udrea, ministrul Dezvoltării în perioada vizată de anchetă. Aceasta a dat o declaraţie amplă despre modul în care erau daţi banii de la minister, cu aluzii directe la viaţa politică de astăzi, similară cu cea din perioada vizată de cercetarea judecătorească. Ştefan a evitat să fie audiat, iar acest lucru s-a întîmplat după ce a fost arestat în dosarul Microsoft. A dat declaraţii pe 22 februarie 2017, prin videoconferinţă, atunci fiind încarcerat în Penitenciarul Mărgineni, lîngă Tîrgovişte. Ar mai fi vrut o amînare, dar judecătorul l-a somat să se exprime, sau să tacă. A povestit că s-a zbătut pentru a aduce bani în judeţ, că nu a avut nici o implicare în firmele inculpate, acestea fiind conduse de copiii lui şi că ar fi fost folosit de unii. „Dacă am greşit, am greşit fiindcă am fost naiv şi am fost folosit pentru unii care nu doreau decît să scoată bani. M-am zbătut pentru Neamţ să aduc fonduri de sute de milioane de euro“, declara fostul primar. Instanţa a ţinut să-l întrebe pe Pinalti, la cererea apărării, dacă e de acord cu o sentinţă de muncă în folosul comunităţii, în caz că va fi găsit vinovat, iar acesta a spus: „Categoric, decît în puşcărie…“.

Politica

Surpriză. Cine calcă în picioare în mod real independenţa Justiţiei?.

Știe publicată cu

în data de

În raportul recent al Inspecţiei Judiciare, a detonat public informaţia că aproape 3.000 de magistraţi au fost urmăriţi şi ascultaţi, din partea binomului Kovesi – Coldea, iar dintre cei 4.000 de judecători şi procurori ai României, 2.000 au dosare la DNA. S-a dovedit că DNA este o instituţie de forţă, în care procurorii au întocmit dosare penale, falsificând probe sau fără a ţine cont de probe, luând în calcul numai interesele lui Maior, Coldea şi Kovesi, prieteni de sufragerie. La aceste acţiuni ilegale ale procurorilor trebuie adăugate şi acţiunile unor judecători, care au pronunţat hotărâri după sugestiile primite prin vestitele plicuri galbene. Prin întocmirea celor 2.000 de dosare pentru unii magistraţi s-a ajuns în situaţia de netolerat, în care un procuror îi poate întocmi un dosar unui judecător, pentru faptul că acesta nu a respectat soluţia propusă în plic sau solicitată prin rechizitoriu. Printre magistraţii care au făcut obiectul dosarelor DNA sunt magistraţi cu funcţii înalte de la Curtea de Apel, de la Curtea Constituţională, de la Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi inspectori judiciari. Toate aceste dosare ar fi trebuit să facă obiectul controlului Secţiei de investigare a magistraţilor. Reacţia sistemului, dovedit a aparţine statului paralel, s-a manifestat printr-o îngrijorare prost disimulată privind la ce ar putea descoperi Secţia de investigare. Sistemul ticăloşit a solicitat public desfiinţarea acestei secţii, deşi membrii ei erau numiţi de către CSM. Corul celor care solicită desfiinţarea Secţiei de investigare este dirijat fără menajamente de către Klaus Iohannis, al cărui interes vădit este să nu se afle adevărul privind comportamentul de „stat în stat” al DNA-ului, şi derapajele acestuia. Klaus Iohannis ţine foarte mult la teoria sa publică că „PSD practică un asalt perpetuu asupra independenţei justiţiei”. Solişti de marcă, din corul celor care solicită desfiinţarea Secţiei de investigare a magistraţilor, sunt europarlamentarii Monica Macovei şi Cristian Preda, care interpretează la Bruxelles aria „pericolului la adresa independenţei justiţiei, reprezentat de PSD”. Aceşti solişti ignoră în mod condamnabil pericolul real existent, reprezentat de DNA ,sub conducerea lui Kovesi. Astăzi putem conchide că nu există pericol mai mare privind independenţa justiţiei, decât existenţa în sistemul judiciar a magistraţilor şantajabili pe bază de dosare. Klaus Iohannis, Monica Macovei, Cristian Preda şi alţii, cu aceleaşi apucături, ar trebui intervievaţi public, la oră de maximă audienţă, cum explică ei românilor existenţa dosarelor penale pentru jumătate din magistraţii ţării? Cum se numeşte justiţia, ai cărei magistraţi, în proporţie de 50 % sunt urmăriţi penal ? Se poate numi aceasta o justiţie independentă? În aceste circumstanţe, cum îşi permite Klaus Iohannis să someze public PSD-ul ca să înceteze orice asalt împotriva independenţei justiţiei. Mai există o justiţie independentă care să poată fi asaltată? Este de natura evidenţei că dacă Secţia de investigare a magistraţilor nu se înfiinţa, prin iniţiativa benefică a PSD-ului, de modificare a legilor justiţiei, numărul dosarelor magistraţilor ar fi fost în creştere, deoarece se urmărea dominarea sistemului judiciar de către magistraţi şantajabili. Dominarea prin care se putea controla astfel întreaga clasă politică, este o strategie atât de evidentă, încât nici nu mai poate fi contrazisă, decât de nişte inconştienţi. Traiectoriile politice a unora ca Ludovic Orban sau Victor Ponta pot deveni studiu de caz.

Citește știrea

Politica

RELEUL PIETRICICA (pamflet): Vopsirea gardului şi ameninţarea leopardului european, Panthera pardus europeea

Știe publicată cu

în data de

Motto: „Pe un câmp de gheaţă/ Două stele ard/ Au privirea stranie/ Sunt ochi de leopard“ (dintr-o piesă muzicală clasică, Leopardul, a trupei Roşu şi Negru )

Pentru Uniunea Europeană, fără discuţie, urmează cele mai interesante şi importante alegeri parlamentare din istoria sa . Sentimentul general este că UE se află la finalul unui capitol şi începutul altuia nou, dar nimeni nu prea ştie exact pe unde-i mânerul, de unde şi de pe unde să-l apuce. Nu există o voce, un şef acceptat de toţi, un lidership, o echipă acceptată de toţi, care să vorbească pe înţelesul tuturor. Iar apariţia acestei noi specii, leopardul european (Panthera pardus europeea) poate fi o contribuţie a noastră, personală, românească, patriotică, la îmbogăţirea termenilor UE. Să ne explicăm: Expresia românească „Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul“, se pare că vine de la circul ambulant, unde lumea venea buluc pentru a vedea, printre altele şi un leopard, în carne şi oase. Iar când dădeai banul şi intrai acolo, vedeai o pisică ceva mai mare, nimic altceva. Dar o pisică fioroasă, în cuşcă. Aşadar, această expresie înseamnă definiţia românească a discrepanţei între ceea ce se vorbeşte şi ceea ce există în realitate. Expresia este o contradicţie logică, un nonsens românesc, demnă de Ionesco sau Tzara. În context, că aşa-i în tenis: perechea de dublu mixt Germania – Franţa comunică din ce în ce mai greu pe teren, deşi nu cu mai mult de două luni în urmă s- a semnat un nou Tratat fundamental între Paris şi Berlin. Dar, dacă pe-afară gardul albastru cu steluţe galbene arată bine, leopardul dinăuntru are ochii cam înceţoşaţi, periculoşi. Doamna Merkel Angela preferă un joc conservator, pledează pentru întărirea instituţiilor existente, care n’aşa?!, i-au priit Germaniei, în timp ce domnul Macron Emmanuel, mai tânăr, mereu mai tânăr decât cei din compania lui, inclusiv intimă, vrea instituţii comunitare noi, vrea o Europă mai federalizată, plus, bomboana pe colivă, un NATO european. Deh! Alţi bani, altă distracţie! La dracu cu jachetele galbene! Merde! (tr.gunoi, prostie, mizerie) Se vorbeşte despre reacţia împotriva unei Europe germane, despre dorinţa de schimbare politică, normal, se tot vorbeşte despre Brexit, despre Basta cosi! a italienilor lăsaţi să gestioneze singuri hemoragia imigranţilor africani şi din Orientul Mijlociu, despre fragmentarea societală şi politică, despre tot mai dificila închegare în formarea guvernelor (vezi Germania, Olanda, Marea Britanie, Italia, Austria, Cehia, Republica Moldova, care nu-i UE), iar despre noi vorbim mai în amănunt: Vorbim despre leopardul dinlăuntrul gardul vopsit patriotic, tricolor, cu roşu galben şi albastru. Leopardul periculos din România de azi este inept, incompetent, chiar prost grămadă, până la a fi jenant, ipocrit, abuziv, caraghios, incult politic, incult în general, derutat, muşcând în stânga şi în dreapta, de parcă ar fi drogat, cu ochii roşii (citez din clasici). Este, fără discuţie, un animal politic cu ADN patriotic, naţionalist, iubitor de români, cu buletin de România, dar care a uitat de bunul simţ românesc, de jenă, de educaţia dată de părinţi şi dascăli. A uitat de comportamentul decent, de cei şapte ani de-acasă, de viaţa trăită, în copilărie, adolescenţă şi tinereţe alături de colegi, de vecini, de consăteni, de oamenii de rând, de români. El ajungând leopard. Cu un alt statut, cu alte potenţe financiare, cu alte puteri, un fel de super-erou din filme, adică nu te joci cu te-încurci! El, leopardul, este la costum de firmă, tu, omul de rând, în tricou de second hand. A uitat să mai fie normal, firesc, care merge pe jos, pe pământ, pe trotuar, ca tot omul, ca tot leopardul. Iar leopardul român înjură, porcăieşte, inventează tot felul de fake-uri, fură, înşeală, promite fără acoperire, se înhăitează cu hoţii, cu şmecherii, minte cu neruşinare, privind românii în ochi, doar ca să-i fie lui, persoanei lui de leopard român, bine. Acolo, în cuşca lui, la domiciliul lui comod, de animal politic. De unde, indiferent de cum îl cheamă pe el, şi indiferent din ce tabără face parte, se gândeşte în primul şi în primul rând la el, la familia lui, la prietenii lui leoparzi, cu blana pătată, din cuşca lui, unde trebuie să le fie bine alor lui, pe termen lung. Şi, poate, intrând în istoria României, că asta mai visează ei din când în când, după câte un chef prelungit, românesc, uitând că acolo se intră sacrificându-te, ca un martir. Martiriul lor este penibil, caragialesc, cu costumele lor de firmă. Nimic altceva. Nimic. Iar acum îmi voi permite o părere personală: La vârf, leoparzii au informaţii de tot felul, de la servicii de tot felul. Zilnic sunt bombardaţi cu informaţii de prima mână din care, dacă au răbdarea să le parcurgă (că nu toţi au răbdarea asta, n-au acest exerciţiu de a le analiza) ar putea trage nişte concluzii. Unii le ignoră, alţii stau cu pixul pe ele, dar tot nu înţeleg nimic, proşti fiind. Este, în ambele cazuri, o clară dovadă de micime intelectuală, dar şi de laşitate. De frică pentru ce va fi mai încolo. Citesc nişte informaţii reale, nasoale, le ignoră, şi merg mai departe, în ignoranţa lor. Aşa e şi UE, la un alt nivel. Trăim vremuri care: „Au privirea stranie/ Sunt ochi de leopard“.

Citește știrea

Advertorial

Nemţenii, invitaţi la vot de liderii PNL

Știe publicată cu

în data de

■ invitaţia a fost lansată într-o conferinţă de presă de Mugur Cozmanciuc şi Dragoş Chitic

Preşedintele PNL Neamţ, deputatul Mugur Cozmanciuc, şi secretarul general al PNL Piatra Neamţ, primarul Dragoş Chitic, au susţinut, vineri, 17 mai, o conferinţă de presă al cărei mesaj a fost practic o invitaţie pentru nemţeni să vină la vot pe 26 mai şi să voteze pentru candidaţii liberali. “În calitate de primar al acestui oraş, pentru a-mi atinge obiectivele, pentru a dezvolta localitatea am nevoie şi de oameni competenţi în Parlamentul European. Candidaţii Partidului Naţional Liberal la alegerile europarlamentare, din 26 mai, sînt profesionişti şi îmi dau garanţia că România se va dezvolta armonios. Totodată, deşi s-a mai spus, aş vrea să reamintesc că pe lîngă profesionalismul colegilor mei de pe listă, PNL este membru al celei mai influente familii politice europene care conduce Uniunea Europeană de 15 ani – Partidul Popular European. Partidul Popular European va cîştiga alegerile europene, va obţine majoritatea în Parlamentul European şi va fi la conducerea Uniunii Europene şi în următorii cinci ani. Afilierea Partidului Naţional Liberal la PPE reprezintă o garanţie a faptului că PNL va putea influenţa, în favoarea României şi a românilor, principalele decizii care se vor lua la nivel european în următorii cinci ani. Colegii mei, care se află pe lista PNL, se vor bate pentru ţara lor, iar municipiul Piatra Neamţ va avea de cîştigat pentru că vor susţine alocarea de fonduri nerambursabile adaptate nevoilor fiecărei localităţi şi facilitarea absorbţiei de fonduri europene. Rom=nia se poate dezvolta prin dezvoltarea comunităţilor locale folosind banii europeni. Prin programul politic, viitorii europarlamentari ai PNL şi-au asumat să lanseze un ghid pentru autorităţile publice locale, care va explica principalele oportunităţi de finanţare, cît şi modalităţile concrete prin care se pot accesa şi implementa proiectele finanţate prin fonduri europene. De aceea am încredere că noi, primarii, vom primi toată susţinerea necesară pentru a dezvolta şi alte proiecte. Piatra Neamţ se poate dezvolta accelerat în următorii ani prin absorbţia de fonduri europene”, a declarat Dragoş Chitic. Deputatul PNL Mugur Cozmanciuc a enunţat două dintre realizările europarlamentarilor care sînt pe punctul să-şi termine mandatul, dar şi principalele obiective ale viitorilor aleşi europeni. “Aş vrea să vă menţionez cel puţin două măsuri care au fost adoptate, datorită europarlamentarilor PNL, de care beneficiem majoritatea din noi. Primul: eliminarea tarifelor de roaming. Pentru acest succes trebuie să îi mulţumim doamnei Adina Vălean. De asta cred că beneficiem mulţi dintre noi care sîntem acum aici. Faptul că avem aceleaşi tarife oriunde am călători în Uniunea Europeană este o realizare de care ne bucurăm, direct, mulţi dintre noi. O altă măsură, care este un merit al europarlamentarilor români, constă în creşterea subvenţiilor pentru fermieri. Asta i-a ajutat pe cei care fac afaceri în acest domeniu să aibă o susţinere, să aibă suport pentru o afacere mai bună, durabilă. Ce vor face pe viitor europarlamentarii PNL? Vă prezint cîteva obiective importante care se doresc a se realiza. Eurodeputaţii liberali vor susţine alocarea de fonduri pentru construirea şi dotarea spitalelor regionale, pentru construcţia şi finalizarea Autostrăzii Moldovei şi pentru cadastrarea tuturor proprietăţilor. În exerciţiul financiar 2021 – 2027 liberalii vor susţine alocarea resurselor necesare pentru punctele principale pe care le-am menţionat mai sus şi vor milita pentru reducerea birocraţiei pentru accesarea fondurilor europene. Să fim cetăţeni egali în Europa! O altă măsură pe care aş vrea să o menţionez, care va fi susţină de eurodeputaţii PNL, va fi alocarea de fonduri europene pentru reabilitarea termică a clădirilor, pentru a creşte gradul de eficienţă energetică. Pentru că tot sîntem la sectorul energetic: PNL va propune un program de investiţii pentru a conecta toate oraşele României la reţeaua de distribuţie a gazelor până în 2024”, a declarat deputatul Mugur Cozmanciuc.

Citește știrea

Trending