Contactează-ne

Politica

Alegerile europarlamentare din 26 mai au fost fraudate cu iniţiativa lui Klaus Iohannis

Știre publicată în urmă cu

în data de

A devenit notoriu faptul că alegerile europarlamentare din 26 mai au fost fraudate în ce priveşte nerespectarea unor proceduri de desfăşurare a procesului electoral. Despre amploarea acestor fraude urmează să se pronunţe, atât instanţele de judecată sesizate, cât şi Comisia parlamentară de anchetă a neregulilor înregistrate cu ocazia votului pentru Referendum şi pentru alegerile europarlamentare. Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că pentru 26 mai, preşedintele tuturor românilor a impus ca, simultan cu alegerile europarlamentare, să se desfăşoare şi aşa zisul Referendum pentru justiţie. Impunerea la acea dată a referendumului a şocat, din cel puţin trei puncte de vedere. În primul rând, pentru că exista recomandarea organismelor europene ca alegerile europarlamentare să nu fie viciate de existenţa simultană a altor evenimente, precum un referendum. În al doilea rând, pentru că acest referendum a fost proiectat de Klaus Iohannis să aibă loc doar cu 29 de zile înainte, fiind astfel limitate substanţial şansele unei eficiente organizări privind desfăşurarea. Aceasta a fost una din cauzele aglomerărilor de la unele secţii de votare, în special din străinătate. În al treilea rând, pentru că intenţia declarată a lui Klaus Iohannis a fost ca temele referendumului să testeze şi să potenteze reacţia anti-PSD a electoratului, chemat la urne să decidă ce şansă acordă partidelor în alegerile europarlamentare, desfăşurate simultan cu referendumul. Explicând rostul referendumului, Klaus Iohannis a declarat public românilor că „votând pentru referendum, votează împotriva PSD“. Această declaraţie a incitat la fraudă. Toate temele referendumului au fost justificate public de Klaus Iohannis, atunci când a dat semne că le-a înţeles sensul, că vrea să afle astfel cine este cu el şi cine cu PSD. Joi, 18 iulie, Curtea Constituţională a decis în unanimitate că una din temele referendumului, formulată de Klaus Iohannis, a fost neconstituţională.

Tema privind interdicţia graţierii şi amnistiei faptelor de corupţie pusă în dezbaterea referendumului a fost NECONSTITUţIONALĂ!

Decizia Curţii Constituţionale demască întreaga maşinaţiune a manipulării electoratului, prin intermediul unui referendum cu teme extrem de populiste, dar neconstituţionale, pentru a scoate din joc un partid advers. Klaus Iohannis şi-a atins scopul, indiferent cât de neconstituţionale au fost mijloacele. Nu poate fi susţinută teza că preşedintele Klaus Iohannis habar nu avea că temele referendumului erau neconstituţionale. Interesul lui a fost să îndepărteze cât mai mult PSD-ul de pârghiile puterii şi implicit de scaunul Cotroceniului, pe care şi l-a rezervat. Interesul lui Klaus Iohannis nu a fost să exceleze în garantarea respectării Constituţiei. Dacă formal au existat disfuncţionalităţi în procesul de votare, pentru alegeri şi referendum, care au viciat în oarecare măsură rezultatele votului pentru alegeri, acum, după decizia Curţii Constituţionale, rezultă cu certitudine că aceste rezultate au fost serios afectate, de tema neconstituţională a referendumului. În orice ţară, cu sănătoase principii democratice, această decizie a Curţii Constituţionale ar declanşa procedurile de anulare a rezultatelor referendumului şi a alegerilor europarlamentare, rezultate viciate din start. Este falsă aserţiunea că referendumul este mai mult decât o consultare a populaţiei şi că această consultare are putere de decizie. Rezultatele alegerilor europarlamentare au surprins pe toată lumea, inclusiv pe marii câştigători ai scrutinului. Surpriza a fost însă programată de Klaus Iohannis. Surprinderea generală, inexplicabilă atunci, pe 26 mai, este clarificată acum de către Curtea Constituţională. După anunţarea deciziei Curţii Constituţionale au apărut reacţii publice diverse. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a cerut demisia lui Klaus Iohannis, pentru că prin referendum a afectat grav rezultatul alegerilor în scopul dorit de acesta, atentând asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Ludovic Orban, preşedintele PNL, cu pretenţii de a fi prim-ministrul României, s-a declarat neplăcut surprins de decizia Curţii Constituţionale care, cu nici o lună în urmă, validase Referendumul. Penibilul acestei declaraţii devoalează faptul că Ludovic Orban este în mare confuzie, neexistând nici o legătură între valabilitatea eeferendumului, ca număr de voturi şi neconstituţionalitatea temelor referendumului. Dan Barna, preşedintele USR, cu pretenţii de a fi preşedintele României, a declarat setenţios că „CCR este vârful de lance al penalilor“, atacând fără scrupule imaginea Curţii Constituţionale şi implicit independenţa judecătorilor acesteia. Înfiorătoare perspectivă pentru români, în a fi puşi să voteze pentru ca astfel de oameni să-i conducă.

Este exclus ca Klaus Iohannis să nu fi ştiut că Referendumul său este un atac frontal la demnitatea electoratului, abandonând astfel rolul său de garant al libertăţilor fundamentale ale omului

În primul rând, Klaus Iohannis ştia foarte bine că graţierea şi amnistia nu pot face obiectul consultării populaţiei, fie şi prin referendum. Graţierea sau amnistia este inclusă în lista de drepturi fundamentale ale fiecărui om. Ludovic Orban, această trompetă din arsenalul vocal al preşedintelui Iohannis, a fost categoric, pronunţându-se public că penalii nu pot avea drepturi fundamentale şi pe cale de consecinţă aceştia nu sunt oameni, pentru că nu au drepturi. Prin întrebarea neconstituţională a referendumului, Klaus Iohannis a inclus subliminal în mintea votanţilor la europarlamentarecă orice corupt, în România, nu poate proveni decât din PSD. De parcă nici nu ar exista dosare penale şi sentinţe pentru atâţia alţi oameni, care nu au tangenţe cu PSD-ul, fiind şi din partidul domniei sale. Această manipulare grosolană a fost devoalată prin decizia recentă a Curţii Constituţionale. Parlamentul României, dominat de coaliţia PSD-ALDE, în loc să riposteze public, pe baza Deciziei CCR, s-a limitat la „atitudinea neconflictuală“ de a-i face pe plac lui Klaus Iohannis, transpunând imediat în legislaţie propunerea acestuia de a interzice amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie. Popunerea a ajuns la CCR. Decizia unanimă a Curţii Constituţionale a fost categorică, taxând o astfel de lege ca neconstituţională. O astfel de propunere, nu numai că nu poate fi transpusă în practică prin lege, dar nu poate fi inclusă nici în Constituţie. Felicitări tuturor acelora care, cu picioarele pe pământ, nu au votat referendumul. Cei care au votat referendumul, nu au decât ca în noiembrie să continue şi să-l voteze pe Klaus Iohannis ca noul preşedinte neconstituţional al României.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politica

Barna vine la Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Candidatul USR PLUS la alegerile prezidenţiale, Dan Barna, vizitează miercuri, 16 octombrie, judeţul Neamţ, unde va fi prezent în cele mai mari trei oraşe. Este pentru a doua oară cînd Dan Barna vine în Neamţ cu ocazia candidaturii sale, după ce, în luna august, a dat startul campaniei de strîngere de semnături în zona Moldovei. Prima oprire va fi la Roman, unde Dan Barna va susţine o conferinţă de presă alături de liderii USR PLUS locali la sediul USR (strada Ştefan cel Mare, nr. 224), începînd cu ora 09.30. În programul de la Roman mai sînt incluse o întîlnire cu membrii filialelor din zona Roman şi vizita la o fabrică de confecţii textile. Următorul eveniment din judeţ va fi organizat la Piatra Neamţ, în jurul orei 11.30, unde Dan Barna va face o acţiune electorală în zona Pieţei Centrale şi se va întîlni cu membrii filialelor din zonă. După această acţiune, caravana USR PLUS va pleca spre Suceava şi va face o oprire de 30 de minute în Tîrgu Neamţ, în parcarea din apropierea Bisericii Adormirea Maicii Domnului, în jurul orei 13.30. „Mă bucur că Dan Barna va ajunge din nou în judeţul Neamţ. În această perioadă sînt alături de Dan Barna în caravana USR PLUS pentru a-l susţine în drumul său spre Palatul Cotroceni. Sînt mulţumit că şi Dan Barna se simte foarte apropiat de această zonă. Îi îndemn pe toţi nemţenii să îl susţină pe Dan Barna în cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, pentru că Dan va fi preşedintele de care avem cu toţii nevoie: un preşedinte activ, implicat non-stop, nou în politică şi care acordă o importanţă majoră unor subiecte care ne interesează direct şi pe care vechea clasă politică nu are niciun interes să le implementeze – fără penali în funcţii publice, alegeri locale în două tururi, eliminarea pensiilor speciale sau reforma administraţiei publice”, a declarat deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ şi vicepreşedinte USR. Programul de candidat al lui Dan Barna poate fi consultat pe site-ul www.danbarnapresedinte.ro.

Citește știrea

Advertorial

Iohannis: Războiul cu PSD nu s-a terminat. Urmează bătăliile pentru prezidenţiale, locale şi parlamentare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la întrunirea liberalilor din zona Vest, că PNL şi românii sînt în război cu PSD care, din prima zi de mandat, a început „să atace România şi pe români”. ” Dacă există ceva ce seamănă cu un stat paralel în România, atunci acest lucru se numeşte PSD. Fiindcă ei, dragii mei, sînt adînc înşurubaţi şi sînt paraleli cu agenda românilor”, a explicat preşedintele României. Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele PNL Ludovic Orban, însoţiţi de Nicoale Robu, primarul liberal din Timişoara, au mers printre bănăţeni, în drumul spre Adunarea Regională a organizaţiilor PNL din regiunea Vest. La intrarea în sala reuniunii, Klaus Iohannis şi Ludovic Orban au fost primiţi cu entuziasm de cei 3.500 de membri şi simpatizanţi ai PNL. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că PNL se află în plin război cu PSD şi le-a transmis liberalilor să nu-i subevalueze pe pesedişti. ” De ce am intrat noi într-un război? Vă amintiţi cum a cîştigat PSD alegerile cu promisiuni despre lapte şi miere care vor curge? Şi ce au făcut din prima zi, din prima zi de mandat? Au început să atace România şi pe români, au început cu justiţia. Ei, gaşca de penali, au început să atace justiţia din România. Şi ne-am opus, şi voi, şi eu! După care au început să atace toate sistemele mari din România. Au început cu justiţia, au continuat să înşurubeze neamuri şi pretenari peste tot în funcţii de conducere, în administraţie, în învăţămînt, în sănătate, şi nu s-au oprit, cum se zice la noi, nu a mai dat sfîntul să se oprească”, a fost explicaţia dată de şeful statului privind conflictul cu PSD. „Cineva trebuia să spună: „Atît” şi asta am făcut noi, voi şi cu mine”, a mai spus şeful statului.

Război cu PSD Şeful statului a continuat în aceeaşi notă: „De aceea sîntem în război, fiindcă cineva trebuie să ia partea României şi de aceea sîntem în acest război şi vom cîştiga acest război. Şi am început bine. Ati văzut feţele lor la moţiune? Îngropăciune, nu alta. Aşa păţeşte cine se ia de români -pierde”. Klaus Iohannis le-a transmis liberalilor să nu subestimeze PSD. „PSD este în continuare un adversar foarte puternic. PSD este adînc înşurubat în structurile statului şi dacă există ceva ce seamănă cu un stat paralel în România, atunci acest lucru se numeşte PSD. Fiindcă ei, dragii mei, sînt adînc înşurubaţi şi sînt paraleli cu agenda românilor. Sau chiar în contrasens cu românii, cum am mai spus-o”, a explicat preşedintele României. „Noi am reuşit să cîştigăm cîteva bătălii importante, referendumul, europarlamenare şi acum moţiunea. Războiul nu s-a terminat. Urmează prezidenţialele, localele şi parlamentarele şi eu îmi doresc să le cîştigăm pe toate împreună”, a mai afirmat Iohannis. Preşedintele le-a spus liberalilor că vor guverna, cu un Executiv de tranziţie, dar le-a atras atenţia că îi aşteaptă o perioadă dificilă. Şeful statului a spus că vor exista numeroase „minciuni gogonate” din partea PSD, cum este cea cu tăierea pensiilor şi salariilor. ” Toţi vă vor ataca, în frunte cu pesediştii. Şi să nu credeţi cumva că pesediştii vor ceda puterea uşor. Nu o vor face! Au început deja să vehiculeze sperietori mincinoase pesediste şi pentru a demonta prima mare minciună gogonată pesedistă, vă spun vouă şi tuturor românilor, cu toată răspunderea: Nu vor exista tăieri de pensii şi salarii!”, a afirmat Klaus Iohannis.

Democraţia va învinge

Preşedintele PNL Ludovic Orban, a declarat că după 30 de ani de la Revoluţie nu s-a aflat adevărul şi nici cine a tras în revoluţionari. „Vă mărturisesc că de fiecare dată când vin în Timişoara, vin cu emoţie şi de fiecare dată nu pot să uit că Revoluţia a plecat de aici mulţumită tinerilor şi mai vîrstnicilor curajoşi, care au pus mai presus de viaţa lor libertatea fiecărui român. Sîntem la 30 de ani de la Revoluţie şi este timpul să punem punct tranziţiei. După 30 de ani nu am aflat cine a tras în noi şi cine este vinovat pentru cei peste 1.000 de morţi de la Revoluţie. După 30 de ani nu am aflat cine sînt cei care au organizat mineriadele”, a afirmat liderul PNL. De asemenea, Orban a spus că nu se cunoaşte adevărul despre violenţele din 10 august. „Nici astăzi nu ştim cine a dat ordinele ticăloase, care au transformat Jandarmeria într-o armă de luptă împotriva cetăţenilor”, a declarat Orban. „V-o spun limpede, cine îşi imaginează că poate să mai rămînă secret dosarul evenimentelor din 10 august se înşelă amarnic. Cine îşi imaginează că vom tolera la nesfîrşit să nu aflăm cine sînt vinovaţi, care au omorît copiii noştri, trebuie să ştie că va veni vremea adevărului. Cine îşi imaginează că la nesfîrşit vor fi ascunse identităţile celor care au omorît tineri, intelectuali, oameni civilizaţi în Bucureşti cu ocazia mineriadelor trebuie să ştie, adevărul va ieşi la suprafaţă, aşa cum uleiul iese la suprafaţa apei”, a spus liderul PNL, afirmînd că democraţia va învinge în România. Acesta le-a cerut liberalilor, nu numai să cîştige alegerile în fiecare judeţ, ci în toate localităţile din Vest. „Avem cel mai bun candidat la Preşedinţie şi avem cea mai puternică şi onestă echipă de campanie din România”, a mai spus Orban.

(Comanda: PNL, executant Grupul de Presă Accent SRL, tiraj 2.300, cod mandatar 31190005)

Citește știrea

Politica

2019 – „Minunea din Parlament“ vs. 1935 – „Minunea de la Maglavit“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Vineri 11 octombrie, a doua zi după ce Moţiunea de cenzură a Partidului Naţional Liberal a trecut în Parlament, ajuns la un miting electoral în Braşov, Klaus Iohannis a exclamat revelator în faţa liberalilor „S-a întâmplat Minunea, a trecut Moţiunea!“. Se împlinesc 84 de ani de când ciobanul Petrache Lupu, având revelaţia divinităţii, a dezvăluit că „s-a produs o minune“, întâlnindu-se cu Dumnezeu. După această revelaţie, istoria consemnează faptul că viaţa lui Petrache Lupu a cunoscut o evoluţie spectaculoasă. La rândul său, Klaus Iohannis mizează foarte mult ca istoria să consemneze şi în dreptul lui că evoluţia sa, după momentul Minunii din Parlament, a înregistrat în sfârşit un salt spectaculos. În revelaţia sa, Klaus Iohannis s-a abandonat în voia valului succesului Moţiunii, considerat de el o adevărată Minune. Luat de val, Klaus Iohannis a produs marea gafă a zilei, decretând că succesul Moţiunii este „o mare victorie, a tuturor românilor“, scoţând astfel electoratul Partidului Social Democrat în afara ţării. Cu ocazia Minunii din Parlament s-au înregistrat şi alte revelaţii. După numărarea voturilor, la ora 14.30, gura păcătosului Ludovic Orban, a scos porumbelul, decretând că „Se încheie o perioadă de ură şi de divizare“, sugerându-ne că va avea loc în Partidul naţional Liberal o schimbare de paradigmă, de la Iohannis în jos. Ni se sugerează astfel, spre liniştea noastră, că următoarea guvernare va avea prestaţia unui cor de heruvimi, aflat la dispoziţia tuturor românilor. Că perioada care s-a consumat, a fost dominată de ură şi de divizare, pentru majoritatea românilor nu a fost o revelaţie, ci doar pentru Ludovic Orban şi pentru Klaus Iohannis, care se miră de unde atâta ură şi divizare. După circa o oră, de la porumbelul lui Orban, Iohannis îşi încheia rechizitoriul împotriva Partidului Social Democrat, din conferinţa de presă de la Cotroceni, promiţându-ne în final că „Vrem stabilitate, de acum încolo vom respecta Constituţia“. Anunţul este revelator, pentru că Preşedintele Klaus Iohannis a putut influenţa dărâmarea Guvernului Dăncilă, doar prin încălcarea repetată a Constituţiei, ceea ce acum ne-a promis că nu se va mai repeta.

„Coşmarul pe care îl trăieşte România de trei ani, a încetat“, este teza delirantă lansată de Ludovic Orban.

Din şirul revelaţiilor post-moţiune, Ludovic Orban lansează şi această teză delirantă, care doreşte să fie reţinută de istorie. Ce şochează în relevaţiile liberalilor, inclusiv ale lui Klaus Iohannis, este că toate criticile la adresa guvernării PSD nu sunt făcute în numele PNL sau ale Preşedinţiei, ci în numele întregii Românii, de parcă această ţară ar fi ocupată numai de liberali. Partidul Social Democrat este la putere de ceva mai puţin de 3 ani şi procentul de 46%, obţinut în decembrie 2016, nu justifică nici măcar în glumă teza „coşmarului de trei ani“. De acord că, în ianuarie 2017, instalarea guvernării Partidului Social Democrat a fost un coşmar pentru Partidul Naţional Liberal şi pentru Klaus Iohannis. Până şi la alegerile din 26 mai 2019, aproape un sfert din electorat nu a confirmat teza lui Orban, care nu poate fi susţinută public, nici măcar în regim de publicitate electorală. Prin astfel de aberaţii, paralele cu corectitudinea politică, Iohannis şi liberalii nu urmăresc decât reideologizarea întregii Românii, contra celor aleşi democratic să guverneze. Astfel, românilor care nu empatizează cu Iohannis şi cu liberalii, li se neagă apartenenţa la România.

La Moţiune nu s-a jucat atât soarta României, cât soarta celui de al doilea mandat al lui Iohannis

Liberalii au naivitatea să creadă că succesul moţiunii li se datorează. Singurul lor merit este că au creat doar prilejul. Succesul moţiunii, care a fost scrisă de Partidul Naţional Liberal , nu s-a datorat conţinutului acesteia, ci a ostilităţii formaţiunilor Parlamentului faţă de guvernarea social-democrată în general, şi faţă de premierul Viorica Dăncilă în special. Ostilitate izvorâtă din varii motive, inabil disimulate sub pretextul moţiunii, care a încercat să definească „Guvernarea catastrofală a Partidului Social Democrat“. La Moţiune, toate formaţiunile Parlamentului au atacat PSD la baionetă, însuşindu-şi până şi acuzele aiuritoare din conţinutul acesteia, deşi fiecare formaţiune îşi avea propriile nemulţumiri, pe care nu le putea etala de la tribună. Paradoxal, Guvernul Viorica Dăncilă a căzut, dar majoritatea nemulţumirilor celor care au susţinut Moţiunea, au rămas de actualitate, urmând a fi transferate în contul guvernării liberale, pentru a fi rezolvate. Pe de altă parte, spaţiul public a fost invadat de teza că „actuala Moţiune este exprimarea voinţei întregului electorat“. Teza e falsă pe fond. Voinţa electoratului a fost Parlamentul rezultat din alegerile din 2016, nu actualul Parlament, reconfigurat după multiple trădări şi migraţii oneroase. Nici o Moţiune de cenzură nu e dictată de electorat, aceasta fiind doar un exerciţiu democratic şi constituţional, care istoriceşte s-a derulat cu regularitate după principiul „Nici o sesiune, fără o moţiune“. Succesul real al Moţiunii nu a fost asigurat de Klaus Iohannis, nici de Ludovic Orban şi nici de conţinutul acesteia. Succesul s-a datorat exclusiv formaţiunilor Pro România şi ALDE, conduse de Victor Ponta, respectiv, de Cătălin Popescu Tăriceanu. Pentru cei doi, Moţiunea a fost doar un pretext de a-şi rezolva propriile ambiţii. Pentru Ponta, de a mai rupe o halcă din Partidul Social Democrat, iar pentru Tăriceanu, de a-i plăti o poliţă lui Dăncilă. Singurul merit al lui Iohannis nu poate fi căutat decât în acţiunea tenebroasă a retragerii ALDE de la guvernare. Moţiunea de cenzură din 10 octombrie este a patra de succes din istoria postdecembristă a României. Toate moţiunile au fost câştigate cu contribuţia determinantă a Partidului Social Democrat. Prima, în 6 octombrie 2009, când social-democraţii şi liberalii, aflaţi în Opoziţie, au dat jos Guvernul Ungureanu. A doua, în 18 aprilie 2012, când aceeaşi Opoziţie (PSD + PNL) au dat jos Guvernul Boc (PDL). A treia, în 2017, când Partidul Social Democrat şi-a dat jos propriul Guvern – Grindeanu – Ponta. Acum, pe 10 octombrie, succesul Moţiunii a fost hotărât de fracţiunea desprinsă din Partidul Social Democrat, aflată sub conducerea lui Ponta. Mai mulţi parlamentari social-democraţi au migrat la Pro România, după alegerile din 26 mai, ceea ce justifică mai mult oportunismul acestora, decât voinţa electoratului. Migrarea unor pesedişti către Victor Ponta este benefică PSD, aceasta definind „năpârlirea“ de care are nevoie acest partid mamut, după cum aprecia public fostul premier Adrian Năstase.

Pe cine va desemna Klaus Iohannis ca premier?

După cum se aşteaptă toată lumea şi după cum dictează jocul politic al momentului, Klaus Iohannis nu poate avea decât o singură opţiune, Ludovic Orban. Preşedintele nu se află în aceeaşi situaţie, ca în 2015, după demisia premierului Victor Ponta, transmisă de acesta românilor pe facebook, într-un gest de băşcălie la adresa PSD. Atunci, Iohannis şi-a permis să-l scoată din joben pe Dacian Cioloş, după cum Dragnea a scos-o pe Sevil Shhaideh în decembrie 2016, pe Grindeanu şi pe Tudose în 2017. Acum, Klaus Iohannis este legat ombilical de Ludovic Orban, preşedintele PNL, singurul partid care îl susţine necondiţionat pentru alegerile prezidenţiale. Şi ombilicul nu poate fi tăiat. După momentul succesului Moţiunii, Iohannis, şi-a asumat public acest succes, ca fiind singurul lui proiect de ţară finalizat după 5 ani, întitulat „România lucrului bine făcut“, de inspiraţie germană.

Ca să poată valida Guvernul în Parlament, PNL are nevoie de susţinerea PSD, care o va acorda

USR, prin vocea lui Dan Barna, a umplut eterul cu proiectul lor de a începe o nouă guvernare doar în condiţiile organizării unor alegeri anticipate. Ele nu sunt acceptate ca variantă fezabilă de către PSD, UDMR şi ALDE. Klaus Iohannis a anunţat şi el că alegerile anticipate nu pot fi organizate imediat. Dar, urgent, pentru noul Guvern PNL are nevoie de cel puţin 233 voturi, pe care nu le poate strânge, fără a apela la PSD. Altfel, cele 233 de voturi necesare, nu mai pot fi adunate, obiectivul Moţiunii fiind atins. Dar apare riscul de a i se imputa PNL că şi guvernarea acestuia se va realiza sub controlul PSD, după cum s-a imputat şi guvernării Cioloş. Pe da altă parte, PSD se vede încorsetat de riscul alegerilor anticipate, dacă primul Guvern PNL nu trece de Parlament. În aceste circumstanţe, dacă PSD nu acordă sprijin pentru validarea Guvernului PNL, acesta nu va trece, iar Iohannis este împins în situaţia să nominalizeze un nou premier de sacrificiu, nu pe Ludovic Orban, cu care să fie sigur că Parlamentul îl va respinge, pentru a-şi vedea visul cu ochii. Acela de a dizolva Parlamentul. PSD este dispus, ca şi UDMR, să aprobe al doilea guvern fantomă, creând premizele ca guvernarea acestuia să fie mai catastrofală decât guvernarea PSD, trimiţând astfel în derizoriu tot proiectul lui Iohannis. În aceste circumstanţe, preşedintele trebuie să renunţe la scenariul cu alegerile anticipate, fiind obligat să-l renominalizeze pe Ludovic Orban ca premier. În mod cert, al doilea guvern Orban va avea şi votul PSD, care va obţine astfel o prelungire a mandatului Guvernului Dăcilă, de guvern interimar. Se prefigurează reeditarea succesului electoral al PSD, obţinut după guvernarea Cioloş.

Citește știrea

Trending