Contactează-ne

Actualitate

Alegeri la Neamţ – mărirea PNL-ului, decăderea PSD-ului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ culoarea politică a judeţului s-a schimbat ■ PNL şi-a revenit din pumni şi a bătut un PSD care avea toate atuurile ■

Judeţul Neamţ şi-a schimbat culoarea politică, aceasta este una dintre concluziile ce pot fi desprinse după votul din 10 noiembrie. Klaus Iohannis a cîştigat cu 36,46%, în vreme ce Viorica Dăncilă a obţinut 26,09%. Date fiind rezultatele de la nivel naţional, ar putea să pară normal. Însă, dacă ţinem cont că judeţul Neamţ a fost mai mereu un fief al PSD, mărirea PNL şi decăderea stîngii merită analizate. Cît priveşte PSD, teoretic avea toate atuurile pentru a cîştiga alegerile în judeţ. Un preşedinte de Consiliu Judeţean, Ionel Arsene, care era un pion greu în PSD, şi la nivel naţional, în era Dragnea, dar şi după. Trei miniştrii din Neamţ în Guvern, e drept doar unul get-beget, celebrul Andruşcă, de la Economie, şi doi de import: Laufer şi Cuc. Numeroase persoane din Neamţ trimise în eşaloanele secunde ale puterii de la Bucureşti: începînd cu Oana Bulai, ditamai consilier al fostului premier Dăncilă, şi continuînd cu secretari de stat sau şefi de companii. Majoritatea primarilor, e drept fără cei din Piatra Neamţ şi Roman. Investiţii sau promisiuni de investiţii de sute de milioane de euro. Un lider judeţean ce avea mereu uşa deschisă la Guvern sau la sediul central al social- democraţilor şi care apărea în mai toate pozele de grup ale conducerii PSD. Toate aceste elemente, luate ca premise, ar fi dus la concluzia unei victorii social-democrate. De partea cealaltă, PNL Neamţ părea mult mai slăbit. Măcinat de conflicte interne, care la un moment dat au necesitat chiar o comisie de mediere de la centru. Părea că a fost stins conflictul, însă nu puţini au opinat că el a fost doar “băgat sub preş”. La Roman, liberalii păreau să nu aibă probeleme, însă la Piatra Neamţ, lucrurile erau mai complicate. Se căuta/caută un candidat pentru primărie, iar la europarlamentare s-a ivit un prim semnal de alarmă în condiţiile în care pe primul loc s-a situat USR, un partid fără lideri vizibili în municipiul reşedinţă de judeţ. Un lider judeţean, deputatul Mugur Cozmanciuc, care a fost criticat încă de la început că nu ar fi “de-al locului”. Şi care a preluat o organizaţie ce avea la respectivul moment vreo trei primari. A ajuns la vreo 25, dar şi aşa forţele păreau disproporţionate. Au fost voci care au spus că e posibil chiar ca la alegeri să asistăm la o “trădare”, care să ducă la un rezultat slab, care să conducă la demiterea liderului judeţean liberal. În acest context, pentru mulţi, victoria lui Iohannis în primul tur, la distanţă de aproape 13 procente de candidatul PSD, poate să pară surprinzătoare. Ea nu poate fi explicată exclusiv prin adversitatea adunată de PSD, ci conţine, cel mai probabil, şi elemente ce ţin de capacitatea PNL Neamţ de a-şi fi revenit din pumni, de a-şi fi rezolvat, măcar în parte, conflictele interne şi de sudarea unei echipe în jurul liderului. Iar acest mesaj se pare că a fost recepţionat ca atare de către simpatizanţii liberali, care au făcut posibil rezultatul înregistrat duminică. Rămîne de văzut ce se va întîmpla în turul II al alegerilor prezidenţiale şi, mai important, la alegerile locale şi parlamentare. Dacă la PSD e de aşteptat să se producă zbateri a căror finalitate e greu de anticipat, PNL ar trebui să aibă înţelepciunea de a conserva rezultatul bun obţinut duminică. Oferind în continuare mesajul unei echipe care a reuşit să depăşească perioada conflictelor interne şi în care fiecare membru îşi cunoaşte locul şi rolul. Deşi, spun unii, poziţia este destul de ingrată, cel puţin momentan. Liberalii sînt la guvernare, însă în plan local nu au acces la poziţiile de conducere: majoritate în Consiliul Judeţean, şefi la deconcentrate etc. Rămîne de văzut dacă şi cum îşi vor apropia aceste poziţii şi ce vor face apoi.

Citește știrea
2 comentarii

2 Comments

  1. VLAD

    13 noiembrie 2019 at 4:27 PM

    ,,Astfel, conform unui calcul, în perioada 2015-2018 au fost 1041 zile lucrătoare, însă preşedintele Iohannis nu a lucrat în 570 dintre acestea. Aici sunt incluse zilele în care nu a lucrat deloc, dar şi zilele în care şeful statului a semnat doar decrete prezidenţiale. Din punct de vedere statistic, în primii patru ani de mandat, Klaus Iohannis a fost prezent la serviciu în doar 45 la sută din numărul total de zile lucrătoare. În rest, şeful statului a prestat activităţi formale sau a fost plecat în concediu. “

  2. VLAD

    13 noiembrie 2019 at 4:30 PM

    Cum ramane cu “Romania normala”? Nu asa ar trebui sa fie, sa aflam toti cetatenii de ce isi doreste un nou mandat sau ce are nou de oferit? Sau iar suntem separati intre “romanii mei” si ceilalti ? Nu va e pic de rusine sa cautionati o asemenea specimen de om? N-aveti pic de demnitate si de coloana vertebrala! N-are nici unul curaj sa ii spuna inganfatului ca “asa e normal”!? Cand va duceti acasa si va uitati in ochii copilului vostru, cum va simtiti?

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending