Contactează-ne

Actualitate

Admiterea la liceu doar cu peste 5, decizie contestată în instanţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Ministerul Educaţiei a fost dat în judecată după ce a decis că la liceu vor fi admişi doar elevii cu media peste 5, iar ceilalţi obligatoriu la profesinală ■ dacă procesul este pierdut, decizia nu va mai fi aplicată din anul şcolar 2020-2021 ■ în acest an învăţămînt, în Neamţ au fost înfiinţate 58 de clase de şcoală profesională ■

Asociaţia Elevilor din Constanţa a dat în judecată Ministerul Educaţiei, cerînd anularea ordinului care nu le mai permite absolvenţilor de-a VIII-a ce obţin media sub 5.00 la admitere să se înscrie la liceu, ci doar la profesională. Potrivit celor care au acţionat în instanţă ministerul, decizia ar putea duce şi la creşterea abandonului şcolar. „Considerăm efectele ei ca fiind nu numai de natură să afecteze serviciul public de învăţământ, prin haosul ce va fi creat ca urmare a stabilirii cifrelor de şcolarizare şi a cererilor de transfer numeroase ce vor fi depuse, dar şi în ceea ce priveşte parcursul educaţional al elevilor, existînd posibilitatea ca rata abandonului şcolar să crească semnificativ“, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Elevilor din Constanţa, citat de mediafax.ro. Potrivit acestuia, elevii care vor fi obligaţi să urmeze profesionala ar putea ajunge şomeri, după ce o parte dintre meseriile care sînt învăţate în profesionale vor dispărea în următorii ani ca urmare a dezvoltării tehnologice. „Prezumţia de la care se pleacă e că elevii sînt de vină pentru faptul că nu au reuşit să obţină media 5.00 la admitere, deşi acest rezultat poate avea cauze diverse: situaţie financiară deficitară, influenţa familiei şi a considerentelor etnice, sarcinile în rîndul fetelor minore sau pur şi simplu interesul acordat către alte domenii, fie ele artistice, sportive, etc. La acest moment, considerăm că Evaluarea Naţională ar trebui să aibă un rol pur statistic, precum evaluările din clasele a II-a, a IV- a şi a VI-a, deoarece probele susţinute nu sînt de natură să orienteze elevii din punct de vedere profesional, motiv pentru care să concentrăm viitorul elevilor pe ea ar reprezenta o eroare şi, în fine, încă un eşec al sistemului de a ajuta elevii să îşi găsească menirea“, se mai arată în comunicat. Asociaţia cere ministerului să elimine aceste prevederi din ordin: „În acest sens, a fost depusă acţiunea în suspendarea prevederilor art. 2, alin. (10), din OMEN nr. 4948, pînă la depunerea şi soluţionare acţiunii în anularea acestora. Solicităm Ministerului Educaţiei Naţionale să ia măsuri de urgenţă pentru eliminarea acestor prevederi, astfel încât sistemul de învăţămînt să nu fie, din nou, afectat de măsuri luate în mod tardiv“. Ordinul contestat de elevi prevedea că „La procesul de admitere în învăţămîntul liceal de stat pentru anul şcolar 2020-2021 participă numai elevii care au susţinut Evaluarea Naţională şi a căror medie de admitere, calculată conform punctului I al anexei 2 din prezentul ordin, este minimum 5“. Prin obligarea celor care obţin medii sub 5 să urmeze o profesională se dorea ca, în cîţiva ani, să fie rezolvată criza de forţă de muncă calificată. În Neamţ, în anul şcolar 2019-2020, au fost înfiinţate 58 de clase de şcoală profesională ce vor funcţiona în cadrul liceelor tehnologice şi pe lîngă unele şcoli gimnaziale. Contestarea ordinului nu prea are fundament, cel puţin în privinţa aspectului că mulţi absolvenţi ar rămîne şomeri peste ani. Chiar şi aşa, au o diplomă care le certifică faptul că au competenţe într-o meserie. Aşa că măsura nu ar trebui privită sub forma unei obligaţii, ci mai degrabă sub forma unei orientări în domeniu care îi poate ajuta pe elevii în cauză. Altfel, cei cu medii sub 5, în ipoteza că ar urma un liceu, nu au şanse prea mari de a lua Bacalaureatul, rămînînd doar cu satisfacţia că au 12 clase. Lucru care nu-i avantajează deloc. După cum se ştie, în acest moment, învăţământul obligatoriu în România este de 11 clase, însă din 2020 se va mări treptat, ajungînd la 16. Pînă în 2020 devin obligatorii grupa mare de la grădinţă şi clasele a XI-a şi a XII- a – 14 ani în total, pînă în 2023 – grupa mijlocie – 15 ani în total, iar pînă în 2030 – grupa mică – 16 ani de învăţămînt obligatoriu. După ce respectivul ordin a fost publicat, reprezentanţii elevilor au cerut ca în eventualitatea în care măsura va fi adoptată, vor solicita ca aceasta să fie însoţit de o serie de măsuri compensatorii: „Trebuie luat în calcul gradul scăzut de finanţare a instituţiilor din sectorul învăţămîntului profesional şi tehnic, care nu prezintă echipamente, utilaje şi alte dotări moderne, care să faciliteze punerea în practică a informaţiilor livrate la clasă“.

Admiterea în liceu 2019

Iată cu ce medii s-a intrat în acest an şcolar la cîteva licee din Neamţ. La Colegiul Petru Rareş, ultima medie la profilul Matematică – Informatică a fost 9,21, superioară celei din 2018 (9,07). La Ştiinţe ale Naturii, în 2019 ultima medie e 8,67, faţă de 8,7 anul trecut, iar la Ştiinţe Sociale 8,13, faţă de 8,14 în 2018. La Colegiul Naţional Calistrat Hogaş, la Filologie, ultima medie a fost 8,11, faţă de 8,01, la Română-Engleză – 8,19, faţă de 8,07 în 2018, la Matematică – Informatică s-a intrat cu 8,31, faţă de 8,21. La Ştiinţele Naturii ultima medie e 8,78, faţă de 8,46, iar la Ştiinţe Sociale s-a intrat cu 8,60, faţă de 8,37. La Colegiul Naţional Roman Vodă ultima medie la Filologie a fost 7,46, inferioară celei de anul trecut, 7,58. La Mate-Info, anul acesta ultima medie a fost 8,49, faţă de 8,79 anul trecut, iar la Ştinţele Naturii ultima a fost de 8,34, faţă de 8,3 în 2018. La Colegiul Gheorghe Asachi Piatra Neamţ, la Filologie ultima medie a fost de 7,80, faţă de 7,73 anul trecut, iar la Ştiinţe ale Naturii s-a intrat cu 7,97, faţă de 7,82. La Colegiul Naţional de Informatică Piatra Neamţ, ultima medie din acest an la Matematică- Informatică era 8,29, faţă de 8,37 anul trecut. La Liceul Tehnologic Vasile Sav Roman ultima medie la profilul Tehnic – Electric a fost 6,86, faţă de 6,38, iar la Electronică şi Automatizări ultima e 7,28, inferioară celei de anul trecut (7,32). La Colegiul Spiru Haret Piatra Neamţ, la profilul Economic ultima medie de intrare a fost 7,61, faţă de 7,44. La Liceul Carol I Bicaz, la Economic, ultima medie e 5,62, faţă de 5,6 anul trecut, la Matematică-Informatică s-a intrat cu 6,57, faţă de 5,31, iar la Ştiinţele Naturii ultimul intrat avea 5,68, faţă de 5,13, anul trecut. La Liceul Teoretic Vasile Alecsandri Săbăoani, ultima medie de intrare la Filologie a fost 5,30, la Ştiinţele Naturii s- a intrat cu 6,17, faţă de 2,5 anul trecut. La Liceul Gheorghe Ruset Roznovanu Roznov, ultima medie a fost 6,14, în progres faţă de anul trecut (4,86). La Liceul Mihail Sadoveanu Borca, la Filologie ultima medie e 5,40, faţă de 5,21 anul trecut, la Matematică- Informatică ultimul intrat avea media 5,91, faţă de 3,29 în 2018. La Colegiul Tehnic Danubiana Roman, la Industrie Alimentară, ultima medie a fost 5,28, faţă de 3,71 anul tecut, la Protecţia Mediului, în 2019, ultima medie a fost de 5,33, în timp ce anul trecut a fost 2,26, iar la Turism şi Alimentaţie, ultima medie anul acesta e 5,09, faţă de 2,19 anul trecut. La Liceul Tehnologic Ion Ionescu de la Brad Horia, la specialitatea Resurse Naturale şi Protecţia Mediului ultima medie a fost 4,43, faţă de 3,1 anul trecut. O concluzie este aceea că în timp ce la colegiile de elită media de intrare este una foarte ridicată (în jur de 9), la liceele din rural se intră şi cu medii sub 5, ceea ce explică şi rezulatele de la Bacalureat, care păstrează cam aceeaşi tendinţă.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Un parlamentar de Neamţ critică „indecizia“ prefectului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Dan Manoliu, senator PSD, susţine că indecizia prefectului George Lazăr de a-l demite pe primarul Lucian Micu prelungeşte starea gravă de la Roman ■ el crede că în acest timp primarul ar putea să facă o serie de achiziţii care să ridice semne de întrebare ■

Senatorul Dan Manoliu, preşedintele PSD Roman, apreciază că ezitările prefectului George Lazăr de a-l demite pe primarul Lucian Micu, găsit incompatibil de Curtea de Apel Bacău şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu fac altceva decît să prelungească starea de incertitudine care domneşte pe acest subiect.

Şi să ridice tot felul de semne de întrebare privind modul de aplicare a hotărîrilor judecătoreşti în România. Parlamentarul susţine că atacarea în Contencios Administrativ a năstruşniciei hotărîri de consiliul local, din 26 mai, prin care 20 de aleşi au vrut să fie mai presus decît cele două instanţe judecătoreşti, susţinînd că starea de incompatibilitate a primarului Micu s-ar fi prescris, dovedeşte că măsurile luate de Organizaţia PSD de suspendare a celor şase consilieri ai săi, pe motiv de „blat politic“ a fost una justă.

Lungirea situaţiei delicate de la Roman nu face decît să ridice alte şi alte semne de întrebare referitoare la deciziile administrative, susţine liderul PSD. „Iată că declaraţia făcută de mine, imediat după desfăşurarea şedinţei de consiliu local de la Roman şi măsura pe care a luat-o Biroul Politic al PSD de suspendare din partid a celor şase consilieri locali, care l-au susţinut prin votul lor pe primarul incompatibil, s-a dovedit a fi una justă.

Am urmărit cu mare atenţie conferinţa de presă a prefectului George Lazăr, care a amînat decizia în ceea ce-l priveşte pe primarul Lucian Micu, pe motiv că ar fi o situaţie complexă şi este o mare nedumerire de ce nu a luat o decizie pe loc, atîta timp cît a afirmat că are răspunsurile de la toate instituţiile statului.

E adevărat că se află în termenul legal (şase luni de la primirea înştiinţării ANI – n.r.). A promis că în zece zile va veni cu un verdict. În acelaşi timp prelungirea situaţiei este de natură a prelungi şi situaţia administartivă de la Primăria Roman, unde ne aflăm într-o situaţie foarte, foarte delicată, în sensul că, ne-am putea trezi, pe final de mandate, cu tot felul de contracte de achiziţii.

S-ar putea ca primrul Micu să facă în acest timp şi demersurile de materializare a acelui împrumut bancar de 8,5 milioane euro, care să înglodeze administraţia publică locală pînă în gît. Dar sîntem obişnuiţi de acum să vedem că ceea ce face Guvernul Orban la Bucureşti coboară şi la administraţiile publice locale“, a declarat senatorul Dan Manoliu.

Citește știrea

Actualitate

Şcolile, se pregătesc de învăţămînt on-line?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în perioada pandemiei, în judeţul Neamţ au fost achiziţionate 1.000 de tablete pentru elevi ■ asta reprezintă 20% din necesar ■ Ministerul Educaţiei va avea o întîlnire cu inspectorii şcolari generali, în care se vor analiza nevoile reale din teritoriu ■

Criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus a determinat Uniunea Europeană să analizeze procesul de digitalizare din instituţiile statelor membre.

Pe 2 iulie, în şcolile din judeţ a ajuns o adresă a minister prin care se solicită un „Plan de acţiune pentru educaţia digitală“, care să sintetizeze experienţele dobîndite pe perioada crizei pandemice, cînd şcolile şi universităţi au desfăşurat sistemul de învăţămînt on-line.

„Astăzi şi în România , ca în întreaga lume, se impune aproape în mod obligatoriu, eficientizarea activităţii din instituţiile statului, cele centrale şi locale, care au nevoie de digitalizare, pentru eficientizarea activităţilor. Digitalizarea în învăţămînt nu este o noutate.

Ea a început odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, cînd s-au produs schimbări majore şi în învăţămînt. Trebuie să recunaoştem însă că, s-au făcut o serie de eforturi şi în ceea ce priveşte dotarea şcolilor cu echipamente informatice, pentru acele şcoli care au depus proiecte.

Cu cît au fost mai multe proiecte, cu atît au venit mai multe dotări. Anul acesta, în perioada în care şcoala s-a mutat în mediul on-line şi mă refer aici la evenimentele petrecute după 11 martie, s-au făcut eforturi uriaşe de adaptare la situaţie. Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare, conducerile de şcoli, părinţii şi primăriile s-au imlicat în această chestiune.

Atunci am aflat că, de fapt, nu stăm chiar aşa de bine la capitolul dotări cu infrastructură informatică. Cînd spun lucrul acesta am în vedere anumite zone şi anumite categorii de populaţie şcolară. Mă refer în primul rînd la învăţămîntul rural, unde s-a constatat că nu toţi copiii au aceleaşi şanse la educaţie, dacă privim această educaţie prin prisma digitalizării.

S-au făcut nişte eforturi în acest sens şi mulţumim cadrelor didactice, părinţinţilor şi autorităţilor locale, în sensul în care au fost achiziţionate în această perioadă 1.000 de tablete, ceea ce reprezintă cam 20% din necesarul real, echipamente procurate într-un timp relativ scurt, de o lună jumătate. În realitate avem nevoie de 5.000 tablete.

Guvernul României a alocat 150.000 de lei şi în perioada următoare vor urma achiziţii de astfel de echipamente pentru elevii care nu au posibilităţi să şi le procure. Se vor da tablete inclusiv cadrelor didactice. Ne vom concentra exact acolo unde sînt nevoile reale“, a declarat Mihai Obreja, inspector general.

Acesta a spus că, deoarece nu se ştie cum va evolua pandemia pe teritoriul României, pentru anul şcolar 2020- 2021 se discută mai multe scenarii. „Ne aflăm în plină pandemie, cu o explozie a cazurilor de coronavirus, mai mare de la o zi la alta. Dacă nu vom fi atenţi, se pare că, se va impune ca din toamnă învăţămîntul să se desfăşoare tot on-line. Pe 24-26 iulie vom avea o întîlnire la Ministerul Educaţiei, unde ni se vor cere date concrete despre aceste dotări din fiecare judeţ.

Se vor analiza cu această ocazie toate scenariile posibile: învăţămînt faţă în faţă, integral, învăţămînt combinat sau învăţămînt în totalitate on-line, dacă lucrurile vor evolua prost din punct de vedere pandemic“, a mai spus mai marele peste învăţămîntul nemţean.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Un fost primar cere revizuirea dosarului

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Radu Viorel Ursache, fost primar la Bălţăteşti, doreşte revizuirea cauzei în care a fost condamnat pentru abuz în serviciu ■ prima instanţă l-a refuzat, dar a contestat decizia ■ el a avut o sentinţă de 2 ani şi 8 luni, plus achiarea unei sume enorme ■ în acelaşi dosar au fost condamnaţi alţi doi primari de la Pipirg, unul ajungînd la închisoare ■

Radu Viorel Ursache, fost primar la Bălţăteşti, care a pierdut mandatul după ce a fost condamnat la închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, a ajuns din nou la judecată. El s-a adresat Judecătoriei Tîrgu Neamţ, unde a cerut reviziurea cauzei care l-a dus după gratii.

La jumătatea anului trecut, pe 14 iunie 2019, magistraţii i-au respins acţiunea ca inadmisibilă şi l-au obligat la plata sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Ursache a uzat de calea de atac şi a contestat sentinţa instanţei de fond. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău unde i s-a dat termen în luna octombrie a acestui an.

Rămîne de văzut ce vor decide magistraţii din judeţul vecin, de menţionat fiind faptul că hotărîrea lor va fi definitivă. Reamintim că o decizie a Curţii de Apel Bacău din 10 februarie 2017 îi condamna la închisoare cu şi fără executare pe trei primari, din care doi erau în exerciţiu.

Cea mai blîndă pedeapsă, de 2 ani de închisoare, cu suspendare, a primit-o Marcel Prună, primarul comunei Pipirig, acesta fiind găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. În acelaşi dosar, primarul de Bălţăteşti, Radu Viorel Ursache, a fost condamnat de magistraţii de la Curte la 2 ani şi 8 luni de detenţie, dar cu executare, tot pentru abuz în serviciu.

Avînd în vedere normele legale care prevedeau că mandatul unui primar încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în caz de condamnare, prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, edilul Ursache şi-a pierdut mandatul. În acelaşi dosar a fost găsit vinovat şi condamnat cu executare şi fostul primar de Pipirig, Gheorghe Popa, care a avut de executat cea mai mare sancţiune, 3 ani de închisoare.

Prin sentinţă definitivă judecătorii le-au interzis inculpaţilor accesul în funcţii publice. Toţi trei, Prună, Popa şi Ursache, au fost inculpaţi în 2013 pentru abuz în serviciu, acuzaţi fiind de procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ de nereguli la reabilitrea unor drumuri din comunele pe care le-au condus.

Anchetatorii au arătat că a fost vorba de lucrări de mîntuială, executate cu firme agreate şi pentru care s-au achitat sume mari pentru prestaţii fictive. Cauza a ajuns pe rolul instanţei de la Judecătoria Tîrgu Nemţ şi după ce instanţa a analizat toate probele, magistraţii au dat verdict în favoarea celor trei inculpai.

Mai exact acuzaţii au fost exoneraţi de răspundere penală şi au fot achitaţi. Anchetatorii au contestat sentinţa, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bacău. Iar pe 10 februarie 2017 a venit sentinţa definitivă, care-i conamna pe doi dintre edili la închisoare cu executare.

Chiar în ziua pronunţării, fostul primar de Pipirig, Gheorghe Popa, atunci în vîrstă de 63 de ani, a fost luat de acasă de poliţişti şi condus la Penitenciarul Bacău, avînd de executat pedeapsa cea mai mare, 3 ani de închisoare.

La acel moment, celălalt condamnat cu executare, primarul Ursache de la Bălţăteşti, nu era în ţară. A fost reţinut la frontieră a doua zi, pe 11 februarie, în timp ce se întorcea din străinătate, cu un autoturism. Mai trebuie adăugat faptul că magistraţii de la Bacău i-au obligat pe inculpaţi la plata unor sume enorme.

Radu Ursache a fost obligat să achite primăriei pe care a condus-o suma de circa 179.000 lei, din care cea mai mare parte în solidar cu firma care a efectuat lucrările neconforme. Primăria Pipirig nu a cerut în instanţă daune de la cei doi primari, Popa şi Prună, astfel că banii de care instituţia a fost păgubită nu s-au întors în bugetul administraţii locale.

Nu înseamnă că Popa şi Prună au scăpat de plată, pentru că judecătorii au dispus că banii cu titlu de prejudiciu, în total cîte 177.432 lei, să fie confiscaţi în folosul statului. La acel moment, pentru asigurarea plăţii, judecătorii au păstrat sechestrul asigurator pe un imobil al lui Prună, de la Pipirig, şi unul al lui Ursache, de la Bălţăteşti.

Citește știrea

Trending