Contactează-ne

Actualitate

Adio pensii speciale!

Știe publicată cu

în data de

Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins luna trecută de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu va produce nici un efect. Unele dintre cele mai importante erau acelea care se refereau la faptul că persoanele condamnate penal ar fi putut face parte din Guvern după reabilitare şi că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene beneficiau de pensii speciale. Iată şi traseul acestui mult dorit act normativ pînă cînd s-a ajuns la respingerea de la începutul acestei luni. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei, după cum decidea Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. Deputatul liberal Laurenţiu Leoreanu, membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a făcut cîteva prezizări prinvind parcursul legislativ al actului normativ şi consecinţele respingerii sale: „Proiectul Codului administrativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. Pe cale de consecinţă, va trebui gîndit un alt proiect modificat la toate articolele declarate neconstituţionale, care trebuie puse în făgaşul legalităţii. Acest lucru presupune mai întîi respingerea sa în cele două Camere Legislative şi apoi reluarea parcursului legislativ. Şi ei, şi alţi reprentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am avutmulte ieşiri publice în care am arătat că acest Cod Administrativ nu va putea fi adoptat din cauza motivelor de neconstituţionalitate. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE au adoptat actul legislativ forţat. Odată respins va trebui gîndit un alt Cod Administrativ din care să fie înlăturate elementele neconstituţionale. De altfel, acest proiect de lege nu are avizul Consiliului Economic şi Social, ce trebuia obligatoriu solicitat. Noi ne-am spus punctul de vedere încă din momentul dezbaterilor din comisii. De la tribuna Parlamentului, deputaţii majorităţii PSD-ALDE au declarat că vor fi susţinute, în continuare, şi propuse, de exemplu, acordarea de pensii speciale pentru primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, dar şi alte prevederi la care ei ţin“.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primaria. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Femeie salvată dintr-o fîntînă de 25 de metri

Știe publicată cu

în data de

Pompierii nemţeni au salvat, luni dimineaţă, 21 mai, o femeie care a căzut într-o fîntînă adîncă de 25 de metri, în Săbăoani. “Misiune salvare persoană căzută într-o fîntînă cu adîncimea de aproximativ 20 – 25 metri, în comuna Săbăoani, sat Săbăoani. La locul evenimentului s-au deplasat pompierii romașcani cu o autospecială de intervenție, un container multirisc, o ambulanță SMURD de prim ajutor calificat și o autospecială de serviciu şi o ambulanţă SAJ cu medic”, au comunicat reprezentanţii ISU Neamţ în momentul declanşării operaţiunii de salvare, în jurul orei 7.45. Ulterior au anunţat că femeia a fost scoasă din fîntînă şi i se acordă îngrijiri medicale: “Salvatorii romașcani, sub coordonarea comandantului de detașament, au reușit să extragă, din fîntîna cu o adîncime de circa 25 metri, o persoană de sex feminin, în vîrstă de 55 ani, conştientă, fără afecţiuni medicale majore. Persoana este asistată de către echipajul SAJ”.

Citește știrea

Actualitate

Puţintele bilete de tratament

Știe publicată cu

în data de

Casa Judeţeană de Pensii Neamţ a primit o nouă alocare de bilete pentru tratament din acest an. 55 de nemţeni trebuie să ajungă la băi pînă în ultima zi a lui Florar, 31 mai 2019, în staţiuni cum ar fi Covasna, Buziaş, 1Mai – Oradea, Amara, Nicolina, Geoagiu Băi, Moneasa, Pucioasa şi Sarata Monteoru. „Precizăm că pentru această serie a rămas nealocat un singur bilet, în staţiunea Pucioasa, acesta fiind pus la dispoziţia oricărei persoane care a solicitat tratament balnear în respectiva staţiune“, conform unui comunicat al Casei Judeţene de Pensii Neamţ. Beneficiarii vor fi înştiinţaţi telefonic despre repartizarea biletului de tratament, lista cererilor aprobate fiind afişată atît la sediile Casei Judeţene de Pensii Neamţ, din Piatra Neamţ şi Roman, cît şi pe pagina de internet a instituţiei www.pensiineamt.ro/bilete de tratament. Mai trebuie spus că în seriile de pînă acum, cinci la număr, au fost valorificate 205 de bilete de tratament, însă la CJP Neamţ sînt depuse deja 4.884 de cereri pentru anul 2019. Reamintim că prin publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 201 din 13 martie 2019 a H.G. nr.139/2019 au fost reglementate regulile de stabilire a numărului biletelor de tratament balnear pentru anul 2019, cît şi modul de acordare, distribuire şi de decontare a acestora. Astfel, pentru anul 2019 va fi asigurat în unităţile de tratament balnear proprietate a Casei Naţionale de Pensii Publice un număr maxim de 59.622 de locuri la tratament balnear, ce vor fi repartizate pe maximum 19 serii de trimitere. Pot beneficia de tratament balnear persoanele care au calitatea de: pensionar al sistemului public de pensii; asigurat al sistemului public de pensii sau beneficiar al prevederilor unor legi speciale, care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii şi care care dovedesc existenţa unei afecţiuni medicale care să necesite tratament balnear, în conformitate cu prevederile legale. Pentru a se putea înscrie în vederea obţinerii unui bilet de tratament, potenţialul beneficiar depune cererea de acordare însoţită în mod obligatoriu de copie după buletin/carte de identitate, urmînd ca restul documentelor să fie ataşate la momentul eliberării biletului. Repartiţia biletelor de tratament balnear se face pe baza ordinii de ierarhizare a cererilor, funcţie de opţiunile făcute de solicitant şi în ordinea menţionată în cerere. Ordinea de ierarhizare a cererilor prin care se solicită bilete de tratament balnear este dată de ordinea descrescătoare a punctajelor aferente fiecărei cereri, punctajul aferent fiecărei cereri fiind obţinut prin însumarea punctajelor acordate pentru fiecare criteriu în parte raportat la numărul de criterii prevăzut pentru categoria respectivă.

Citește știrea

Actualitate

Festivalul „Ţara Hangului, la poale de Ceahlău”, prima ediţie

Știe publicată cu

în data de

Autor

Domeniul Hangului, zonă situată pe Valea Bistriţei de aproape 500 de ani, se pregăteşte intens pentru organizarea primei ediţii a Festivalului de Datini, Obiceiuri şi Tradiţii „Ţara Hangului, la poale de Ceahlău”, ce se va desfăşura duminică, 2 iunie 2019, în comuna Ceahlău, pe platoul din vecinătatea lacului de acumulare, în punctul debarcader. Sărbătoarea este organizată de Primăria şi Consiliul Local Ceahlău, avînd ca finanţator Ocolul Silvic Domeniul Hangu, iar spectacolul propriu-zis va consta în evoluţia pe scena special pregătită a artiştilor Ansamblului folcloric „Florile Ceahlăului”, Ceahlău, Orchestra şi ansamblul „Floricică de la Munte” – Piatra Neamţ, Ion Paladi alături de Orchestra Naţională „Lăutarii ” din Chişinău dirijată de maestrul Nicolae Botgros şi Paula Seling, alături de band-ul său. „Sperăm să fie un adevărat răsfăţ al tradiţiilor populare, unde vor participa meşteri populari, vînători, gastronomi locali şi reprezentanţi ai breslelor meşteşugăreşti. Veţi avea prilejul să petreceţi clipe minunate alături de ansambluri şi orchestre de excepţie, precum şi de mari artişti de talie naţională. Aşadar, se cuvine să subliniem că vor evolua în faţa celor ce ne vor călca plaiul special amenajat tinere vlăstare din localităţi din zonă, Ansamblul folcloric „Florile Ceahlăului”, Ceahlău, Orchestra şi ansamblul „Floricică de la Munte” – Piatra Neamţ, Ion Paladi alături de Orchestra Naţională „Lăutarii ” din Chişinău dirijată de maestrul Nicolae Botgros şi Paula Seling alături de trupa sa. Pe lîngă momentele cultural-artistice se va putea admira portul popular şi savura din bucatele tradiţionale. Dorim să-i avem ca oaspeţi, dar şi parteneri pe colegii din administraţiile locale din comunele ce compun administrativ istorica Ţară a Hangului”, a declarat inginerul silvic Gabi Bostan, persoana care a pus suflet în organizarea acestui important eveniment cultural-artistic, ce se vrea un adevărat brand al locului. Manifestarea se va încheia tîrziu în noapte cu un frumos foc de artificii. De reamintit faptul că Ţara Hangului a intrat cu un an în urmă în rîndul Comorilor Turistice ale României. Titlul i- a fost acordat oficial de către Asociaţia Celor mai Frumoase Sate din România (AFSR) în parteneriat cu Ambasada Franţei din România şi Asociaţia Wallonie-Bruxelle, ca urmare a participării şi obţinerii unui punctaj pozitiv la concursul Satele Culturale ale României. Candidatura pentru acest titlu a fost depusă de Ocolul Silvic Domeniul Hangu, ideea aparţinînd Prinţului Gheorghe Sturdza. „Ne-am înscris la acest concurs din iniţiativa Alteţei Sale Prinţul Sturdza, cu scopul de a promova cultura populară a Domeniului Ţara Hangului, frumuseţile acestui loc pitoresc şi calităţile oamenilor zonei”, a mai afirmat Gabi Bostan.

Citește știrea

Trending