Contactează-ne

Actualitate

Adio pensii speciale!

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Codul Administrativ a fost respins şi de Camera Deputaţilor, după ce fusese declarat neconstituţional de CCR ■ în aceste condiţii, el nu va produce efecte ■ una din prevederi era aceea că de pensii speciale poteau beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, care au activat în funcţii după 1992 ■

Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins luna trecută de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu va produce nici un efect. Unele dintre cele mai importante erau acelea care se refereau la faptul că persoanele condamnate penal ar fi putut face parte din Guvern după reabilitare şi că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene beneficiau de pensii speciale. Iată şi traseul acestui mult dorit act normativ pînă cînd s-a ajuns la respingerea de la începutul acestei luni. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei, după cum decidea Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. Deputatul liberal Laurenţiu Leoreanu, membru în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a făcut cîteva prezizări prinvind parcursul legislativ al actului normativ şi consecinţele respingerii sale: „Proiectul Codului administrativ a fost declarat de Curtea Constituţională ca fiind neconstituţional. Pe cale de consecinţă, va trebui gîndit un alt proiect modificat la toate articolele declarate neconstituţionale, care trebuie puse în făgaşul legalităţii. Acest lucru presupune mai întîi respingerea sa în cele două Camere Legislative şi apoi reluarea parcursului legislativ. Şi ei, şi alţi reprentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am avutmulte ieşiri publice în care am arătat că acest Cod Administrativ nu va putea fi adoptat din cauza motivelor de neconstituţionalitate. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE au adoptat actul legislativ forţat. Odată respins va trebui gîndit un alt Cod Administrativ din care să fie înlăturate elementele neconstituţionale. De altfel, acest proiect de lege nu are avizul Consiliului Economic şi Social, ce trebuia obligatoriu solicitat. Noi ne-am spus punctul de vedere încă din momentul dezbaterilor din comisii. De la tribuna Parlamentului, deputaţii majorităţii PSD-ALDE au declarat că vor fi susţinute, în continuare, şi propuse, de exemplu, acordarea de pensii speciale pentru primari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, dar şi alte prevederi la care ei ţin“.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primaria. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Hoţ din magazin, prins

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat de 46 de ani, din Roman, a fost prins în timp ce fura dintr-un supermarket şi a fost reţinut de poliţişti.

“La data de 16 februarie, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Roman au fost sesizați de către administratorul unei societăți comerciale cu privire la faptul că un bărbat a sustras produse alimentare dintr-un supermarket din Roman.

Astfel, la fața locului, polițiștii au identificat un bărbat de 46 de ani, din Roman, bănuit de comiterea faptei. Din investigații au reieșit indicii că, acesta ar fi pătruns în societatea comercială, de unde ar fi sustras diverse produse alimentare, intenționînd să părăsească incinta unității economice, fără a achita bunurile.  În acel moment a fost observat de un agent de pază al societății, care a solicitat intervenția unui echipaj de poliție, prejudiciul fiind recuperat integral.

La data de 16 februarie, în urma administrării probatoriului, cel în cauză a fost reținut de polițiști pentru 24 de ore, fiind cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.

De asemenea, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la data de 11 februarie, bărbatul ar fi sustras mai multe bunuri dintr-un supermarket din Roman, fiind reținut de polițiști sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.

La data de 17 februarie, bărbatul a fost prezentat Judecătoriei Roman, față de acesta fiind dispusă arestarea preventivă pentru 30 de zile”, au precizat poliţiştii nemţeni.

FOTO: generică

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Copil tîlhărit, autorii reţinuţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un copil de 15 ani a fost tîlhărit de doi tineri, de 16, respectiv 23 de ani, care i-au luat prin violenţă telefonul mobil şi suma de 40 de lei. Fapta a fost comisă în apropierea unui magazin din Roman, iar tîlharii au fost prinşi şi încătuşaţi.

“Poliţiştii de investigații criminale din cadrul Poliției municipiului Roman au identificat și reținut pentru 24 de ore persoanele bănuite de comiterea infracțiunii de tîlhărie calificată. Cei în cauză au fost introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Neamț.

La data de 17 februarie, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Roman au fost sesizați de către un minor de 15 ani, cu privire la faptul că a fost victima unei tîlhării.

Au fost demarate activitățile de cercetare și documentare, iar operativitatea cu care au fost desfășurate de polițiștii de investigații criminale a condus la identificarea persoanelor bănuite de comiterea faptei.

Investigațiile au relevat faptul că, în timp ce tînărul în cauză se afla în apropierea unei societăți comerciale de pe raza municipiului Roman, doi tineri de 16, respectiv 23 de ani, din județul Bacău și localitatea Icușești, prin exercitarea de acte de violență, l-ar fi deposedat de telefonul mobil și de suma de 40 de lei.

Ieri, în urma documentării activității infracționale, cei doi au fost reținuți de polițiști pentru 24 de ore, sub aspectul comiterii infracțiunii de tîlhărie calificată. Astăzi, aceștia urmează să fie prezentați Parchetului de pe lîngă Judecătoria Roman, cu propunerea de luare a unei măsuri preventive”, se precizează în comunicatul de presă al IPJ Neamţ.

FOTO: generică

Citește știrea

Actualitate

Lasă vaporul pentru Consiliul Judeţean Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Florin Zaharia a fost desemnat candidatul USR pentru preşedinţia Consiliului Judeţean ■ el este comandant de cursă lungă în cadrul unei companii britanice ■

Delegaţii Conferinţei Judeţene a USR Neamţ au ales, recent, prin vot, candidatul pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Neamţ şi candidaţii pentru lista de consilieri judeţeni.

„Din cei patru candidaţi interni înscrişi în cursă, vicepreşedintele USR Neamţ, Florin Zaharia, a fost desemnat drept candidat USR pentru funcţia de preşedinte al CJ Neamţ. Acesta a obţinut votul majoritar al delegaţilor USR Neamţ, astfel că nu a mai fost necesară organizarea celui de-al doilea tur”, au transmis reprezentanţii USR Neamţ.

Le mulţumesc tuturor colegilor din USR Neamţ pentru încrederea acordată la alegerile interne şi nominalizarea mea în competiţia electorală pentru preşedinţia CJ Neamţ. Sînt  convins că împreună cu toţi colegii de pe lista candidaţilor, dar şi cu toţi ceilalţi membri, vom reuşi să facem o campanie reuşită şi vom obţine un număr mare de locuri în formarea viitorului consiliu judeţean.

Urmează o perioadă foarte dificilă, dar venim în faţa nemţenilor cu o listă de oameni dornici să propună proiecte pentru cetăţeni şi să aducă transparenţă în cheltuirea banului public. Doar astfel vom putea  să facem diferenţa şi să aducem schimbarea  în administraţia judeţeană, mult aşteptată de toată lumea”, a declarat vicepreşedintele USR Neamţ, Florin Zaharia.

Deputatul Iulian Bulai, preşedintele USR Neamţ, a declarat că are încredere în şansele colegului său: „Conferinţa Judeţeană a adunat circa 150 de delegaţi din filiale USR din tot judeţul. Acestora le mulţumesc pentru efortul lor de a veni la Piatra Neamţ pentru a decide împreună cine ne va reprezenta la alegerile pentru Consiliul Judeţean. Totodată, îl felicit pe colegul meu Florin Zaharia pentru că a reuşit să îşi convingă colegii că este cel mai potrivit pentru a fi candidatul USR la preşedinţia CJ.

Nu este o misiune uşoară, dar nici imposibilă, pentru că Florin este un coleg hotărât şi implicat. Asta ne-a demonstrat-o în toate proiectele în care s-a implicat în cadrul USR. Multe organizaţii locale şi demersuri publice ale USR i se datorează, de aceea am încredere că va face o figură frumoasă în iunie”.

Florin Zaharia are 46 de ani, este căsătorit şi are o fetiţă. Este membru USR din ianuarie 2019, iar implicarea lui în filială a făcut ca la scurt timp să fie ales de colegi ca vicepreşedinte al filialei locale din Piatra Neamţ, dar şi al filialei judeţene. De profesie, Florin Zaharia este inginer transporturi maritime, absolvent al  Institutului de Marină „Mircea Cel bătrân”, secţia Navigaţie şi în prezent este Comandant de Cursă Lungă în cadrul unei companii britanice.

Citește știrea

Trending