Publicitate

■ Curtea Constituţională a decis că de pensii speciale nu pot beneficia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au activat în funcţii după 1992 ■ reamintim că deputaţii şi senatorii şi-au votat pensii speciale încă din 2015 ■ cei mai cîştigaţi au fost parlamentarii cu trei mandate la activ, ei primind lunar 4.600 lei în plus ■ aleşii cu un mandat au doar 1.550 lei pe lună ■

Legea privind Codul administrativ, care prevedea, printre altele, pensii speciale pentru aleşii locali, este neconstituţională în ansamblul, după cum a decis, marţi, Curtea Constituţională a României. Magistraţii au constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere. Sesizarea privind neconstituţionalitatea acestei legi a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018. Legea Codului administrativ a fost contestată la CCR şi de către de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Proiectul de lege care schimba Codul Administrativ fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie anul acesta.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre o altă categorie de aleşi. Cei locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari care au fost în fruntea comunităţilor mai mult de trei mandate. La Neamţ, în această situaţie erau destui primari sau foşti primari, cum ar fi cei de la Bozieni, Taşca, Piatra Şoimului, Piatra Neamţ, Săbăoani, Vînători Neamţ, Alexandru cel Bun, Bicaz Chei, Moldoveni şi lista ar putea continua. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vîrstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se acorda în limita a trei mandate şi era calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,4% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, dacă avem în vedere că prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992. Codul administrativ avea şi alte prevederi care se refereau la primari, la activitatea din consiliile locale sau judeţeni şi la funcţionarii publici. Se votase ca aleşii locali (primar, viceprimar, sau consilieri) să nu mai fie declaraţi incompatibili în exercitarea calităţii de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Astfel, ei puteau avea întreprinderi individuale sau de familie, însă, nu puteau să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile.

Alte preveri care nu-şi vor mai face efectul

Un alt text adoptat stipula că „mandatul primarului încetează la pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales“. Încetarea mandatului poate avea loc numai după rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti. În ce priveşte eliberarea din funcţie a viceprimarului ea se poate face de către consiliul local, prin hotărîre adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor, la propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul aleşilor în funcţie. Numai că, eliberarea din funcţie a viceprimarului nu se poate face în ultimele şase luni ale mandatului consiliului local. Un alt text din lege preciza că mandatul primarului declarat ales este validat în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă. Validarea se realiza la judecătorie, după depunerea raportului veniturilor şi cheltuielilor electorale, potrivit legii privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. Consiliul local putea fi dizolvat prin referendum local organizat ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială. În Codul administrativ se mai arăta că era necesară majoritatea absolută a consilierilor locali pentru aprobarea hotărîrilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărîrilor prin care se stabileeau impozite şi taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi în cazul celor privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. Consilierii locali împuterniciţi să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi, regii autonome de interes local şi alte organisme de cooperare sau parteneriat erau desemnaţi prin hotărîre a consiliului local, cu respectarea regimului incompatibilităţilor aplicabil şi a configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale. Alte amendamente prevedeau că serviciile de permise de conducere şi certificate de înmatriculare a vehiculelor trebuiau descentralizate începînd cu 1 ianuarie 2019 şi ca intrarea în corpul funcţionarilor publici să se facă prin susţinerea unui singur examen naţional, în loc de două, după cum se propusese iniţial. Codul interzicea utilizarea funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale. Potrivit unui alt articol, principiile care guverneau conduita profesională a funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publică erau: supremaţia Constituţiei şi a legii, prioritatea interesului public în exercitarea funcţiei, asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, libertatea gîndirii şi a exprimării, profesionalismul, imparţialitatea şi independenţa, cinstea şi corectitudinea, deschiderea şi transparenţa, responsabilitatea şi răspunderea.

Parlamentarii, între 1.550 şi 4.600 de lei.

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă au votat 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

loading...

1 COMENTARIU

  1. Jenant cum acesti paturici, conducatori vremelnici care au ajuns sus si din vina multora dintre noi, isi acorda beneficii , sinecuri, fara pic de rusine.
    Cu diplome obtinute din sufragerii, de pe la universitati doar de ei stiute, sau cocotat mult prea sus pentru mediocritatea lor, conduc destine si ne dau lectii. Avand in vedere starea latenta in care ne complacem multi dintre noi, avem ce meritam ….
    p.s. ,, desteptii sunt contemplativi, meditativi, sunt ca branza, stau si put.Privesc cum actioneaza prostii,ca da, prostii actioneaza si produc efecte,,

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.