Contactează-ne

Prima pagină

Adio ajutor dacă refuzi un serviciu

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ cine primeşte un loc de muncă, dar nu se duce, pierde sprijinul financiar de la stat ■ drepturile băneşti pot fi solicitate, din nou, peste un an ■ noile norme au intrat în vigoare de ieri, 22 octombrie ■

Nemţenii care sînt sprijiniţi financiar de stat şi primesc ajutor social, pot pierde dreptul dacă li se oferă un loc de muncă şi-l refuză. Aşa prevede un act normativ intrat în vigoare luni, 22 octombrie. Legea a fost promulgată pe 18 iulie de preşedintele Klaus Iohannis. E vorba de modificările aduse Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. „(7) Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social. (8) În situaţia prevăzută la alin. (7), familia sau persoana singură poate solicita un nou drept după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului la ajutorul social“, conform art. 15 al noii legi. Sînt prevăzute multe alte noutăţi printre care faptul că persoanele care primesc ajutor social trebuie să facă muncă în folosul comunităţii, în cuantumul banilor primiţi. „Pentru sumele acordate ca ajutor social, una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii“. Legea a fost adoptată în Parlament pe 20 iunie cu 274 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 2 abţineri. Proiectul de lege a fost iniţiat de patru parlamentari ALDE şi stipula că în situaţia în care persoana nominalizată să efectueze acţiunile sau lucrările de interes local se afla în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial capacitatea de muncă, obligaţia de a presta acţiunile sau lucrările de interes local (…) se transferă celorlalte persoane apte de muncă din familie, cu acordul primarului. În cazul în care, după o verificare, se constată că familia sau persoana singură a realizat venituri din alte surse şi acestea nu au fost declarate de titular, se dispune încetarea dreptului la ajutor social. Proiectul mai prevedea obligaţii pentru primari în scopul valorificării forţei de muncă locale. Edilii trebuie să întocmească planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă şi funcţionează pe raza unităţii administrativ teritoriale. Planul de acţiune se aprobă prin dispoziţie a primarului, se afişează la sediul primăriei şi cuprinde activităţile sezoniere, beneficiarii de lucrări, precum şi repartizarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social pentru desfăşurarea activităţilor sezoniere. Potrivit proiectului, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei neîndeplinirea de către primar a obligaţiilor. Repartizarea activităţilor sezoniere se realizează de edil, după efectuarea de către beneficiarii de ajutor social a orelor de muncă stabilite.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Eveniment

Neamţ: Un moş pervers ar vrea să fie mai liber

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ bărbatul de 84 de ani este acuzat de mai multe infracţiuni, între care agresiune şi corupere sexuală ■ una dintre victime are numai 9 ani ■ el a fost arestat preventiv, iar acum contestă controlul judiciar ■

Procurorii pietreni au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a lui Ghiorgi T. de 84 de ani, din localitatea Păstrăveni, acuzat de săvîrşirea infracţiunilor de agresiune sexuală, corupere sexuală a minorilor şi ultraj contra bunelor moravuri. Victimele sale sînt două fetiţe, minore din Piatra Neamţ, iar pentru faptele sale inculpatul a fost arestat preventiv pe 19 iunie 2019. Ulterior, a beneficiat de clemenţă, a ajuns în arest la domiciliu, apoi a trecut la cea mai blîndă măsură preventivă, controlul judiciar, dar bărbatul vrea libertate deplină. „În temeiul art. 242 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 202 şi art. 215 Cod procedură penală, respinge, ca nefondată, cererea de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar, cerere formulată de apărătorul ales al inculpatului T. G., trimis în judecată pentru săvîrşirea infracţiunilor de agresiune sexuală, fapta prev. de art. 219 alin. 1, alin. 2 lit. c Cod penal, corupere sexuală a minorilor, faptă prev. de art. 221 alin. 3 Cod penal şi ultraj contra bunelor moravuri, faptă prev. de art. 375 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal“, se arată în decizia judecătorilor pietreni de pe 19 august 2019. Inculpatul a contestat controlul judiciar la Tribunalul Neamţ. Cauza intră pe rol la începutul săptămînii viitoare, cînd magistraţii celei mai mari instanţe din judeţ decid dacă-l lasă liber ca pasărea cerului pe octogenar, sau nu. El a agresat sexual o minoră de 9 ani, fapta avînd loc pe 18 iunie, în cartierul Dărmăneşti din Piatra Neamţ, cînd inculpatul a acostat o fetiţa care se juca în apropiere şi ar fi silit-o să îi atingă părţile intime, dar şi octogenarul ar fi pipăit copila. Se pare că bătrînul ar fi invitat victima la el acasă, încercînd să o atragă cu bani şi dulciuri. Fata nu s-a lăsat coruptă şi a mers acasă unde imediat le-a spus părinţilor ce i s-a întîmplat. Aceştia au sunat imediat la numărul unic de urgenţă 112 unde au reclamat întîmplarea. Anchetatorii au venit la faţa locului şi nu le-a luat mult pînă ce au dat de urma moşului pervers, iar în timpul anchetei au mai descoperit o victimă. Octogenarul a fost reţinut pentru 24 de ore pentru acuze de săvîrşire a infracţiunilor de agresiune sexuală, corupere sexuală a minorilor şi ultraj contra bunelor moravuri. Ulterior a fost prezentat în faţa judecătorilor care nu au avut nici o reţinere să-l priveze de libertate. Totuşi, în faţa instanţei octogenarul a vrut clemenţă şi a cerut o măsură preventivă mai blîndă, arestul la domiciliu sau controlul judiciar, dar a fost refuzat. Tot la acel moment judecătorii au dispus un control psihiatric pentru a se stabili dacă inculpatul este sănătos la cap, sau nu şi dacă se impune luarea faţă de acesta a unei măsuri de siguranţă, respectiv obligarea la tratament medical sau internarea medicală.

Citește știrea

Prima pagină

Fost deţinut politic despre 23 august 1944: „Cea mai cruntă şi cea mai neagră vînzare“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la actul de la 23 august 1944, unul despre care ştim ce consecinţe a avut pentru România. Unii au spus că nu se putea face altceva la acel moment, alţii că a fost o trădare. Prezentăm în continuare un interviu publicat exact acum 12 ani, în 2007, întrebărilor reporterului Monitorul răspunzînd Grigore Caraza, figură emblematică a luptei anticomuniste din ţară, unul dintre puţinii „nereeducaţi“ din miile de deţinuţi din puşcăriile fostului regim. „23 august va rămîne o dată importantă în istoria României, indiferent de comentariile care se vor face. O vreme destul de îndelungată, a fost sărbătorită ca zi naţională a României, dar totul funcţiona în baza unei minciuni, a unei mistificări de pe urma căreia a avut de suferit întreaga istorie a ţării. Ne rămîne nouă şi celor din viitor, dar istoricilor în principal, misiunea de a clarifica şi acest episod al destinului nostru, tot aşa cum trebuie adusă lumina şi în legătură cu alte momente mai mult sau mai puţin glorioase ale istoriei românilor. Ce putem face noi ca gazetari este să dăm cuvîntul celor care pot aduce mărturii despre acea epocă“. Acestea sînt frazele ce prefaţau pomenitul interviu.

Reporter: Cum aţi trăit ziua de 23 august 1944? Grigore Caraza: În Poiana Teiului, la capătul satului era casa părinţilor mei. Era o casă mare, cu multe camere. Aveam şi o cameră deasupra, nu-i pot spune neapărat etaj. Această casă s-a pretat foarte bine pentru a fi comandament pentru trupele aflate în zonă. Au fost şi românii, şi germanii, şi ruşii. În 1940 şi 1941, de pildă, a fost comandamentul românesc. În zonă erau batalioane de vînători de munte. Nu ştiu dacă aveţi cunoştinţă, dar vînătorii de munte au reprezentat floarea Armatei române şi, de aceea, ruşii i- au desfiinţat. În 22-23 august 1944, în casa noastră era comandamentul german al trupelor din zonă. Veniseră foarte mulţi germani în acea seară şi s-au culcat care pe hol sau pe coridor, care afară în balcon sau chiar în curte. A venit repede la noi o vecină care ne-a spus să mergem, pentru că la ora 11 urma să se comunice ceva foarte important la radio. Trebuia să vorbească Regele. Am mers la radio… Acum trebuie să vă spun că pe atunci la noi în sat erau doar patru radiouri, la preot, la agentul sanitar, la învăţător şi la un ţigan din şatră. Noi am mers la agentul sanitar şi l- am auzit pe Regele Mihai. „Români! În ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decît o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. Un nou Guvern de Uniune Naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărîtă a ţării de a încheia pace cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. (…) Români! Dictatura a luat sfîrşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul Guvern înseamnă începutul unei ere noi, în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor ţării sînt garantate şi vor fi respectate“. Rep.: Cum au reacţionat nemţii din sat? G.C.: Chiar în camera vecină erau doi nemţi. Unul era mi se pare din Alsacia. Ştiau româneşte destul de bine şi au trecut în camera în care stăteam noi şi au ascultat şi ei. Cum? Aţi întors armele împotriva noastră? Şi acum dumneavoastră ce o să faceţi cu noi? Ne tot întrebau. Noi avînd mîinile goale. Apoi au trecut înapoi în camera lor şi au dat alarma la toţi germanii de prin Poiana Teiului. Noi, dimineaţă trebuia să plecăm în refugiu la Deva, dar nu am mai mers. Am fost la primărie şi nemţii au oprit şi au coborît din două maşini şi i-au arestat pe toţi, pe primar, pe notar, pe toţi fruntaşii satului. Rep.: Ce s-a întîmplat după aceea? G.C.: În cîteva zile, nemţii au plecat şi ne-au lăsat în urmă pîine, conserve şi carne. Au spus, noi plecăm, dar să vedeţi ce o să fie cînd vor veni ruşii peste voi. În stradă, cei din comandamentul german m-au întrebat dacă nu vreau să merg cu ei. M-am gîndit toată viaţa dacă nu ar fi fost mai bine să merg. Mama şi tata s-au speriat şi mi-au spus să nu mă duc, aşa că am rămas. În zilele următoare a trebuit să mergem sus pe deal, pentru că ruşii ajunseseră în zonă şi au început să bată cu tunurile în sat, unde erau nemţii. Pe data de 8 septembrie, de Sfînta Maria, nemţii au dărîmat un deal peste şosea şi se mai putea trece doar pe lîngă malul Bistriţei. După aceea, ei au plecat şi au venit ruşii ca ultimii barbari. Ceea ce au făcut ruşii şi comunismul pînă acuma nu au făcut cele 10-12 valuri de popoare năvălitoare într-o mie de ani la noi în ţară. Ăia veneau, luau ce aveau de luat şi plecau. Ăştia ne-au luat şi sufletul, şi tot. Rep.: Care era atmosfera în sat după data de 23 august? G.C.: După 23 august, oamenii erau supăraţi şi necăjiţi. Mai ales cînd au văzut cum au venit ruşii. „Din Ural spre soare apune/ Cum veneau încinşi cu piei/ Parcă fumega din ei/ Duhnet de sălbăticiune/ Viclenii răsăritene ascuţeau ca un tăiş/ Gîndul galben şi pieziş în ochi mici fără sprîncene“.

„Actul de la 23 august a fost cea mai cruntă şi cea mai neagră vînzare pe care putea să o facă cineva“

Rep.: Dacă ar fi să comparaţi cele două ocupaţii, germană şi rusă, cum le-aţi descrie? G.C.: Nemţii sînt un popor civilizat. Dacă veneau să ceară o găină sau ouă, plăteau pe loc cît cereai. Oamenii le prinseseră slăbiciunea şi cereau din ce în ce mai mult. Ceilalţi, ruşii, împuşcau porcul, îi tăiau un picior şi după aceea găseai restul putred ascuns undeva în porumb. Îţi împuşcau găinile din curte, îţi luau vaca. Dacă te opuneai, aveai necazuri. Nu te omorau, dar nu îţi era uşor. Au venit ca ultimul popor năvălitor. La noi în casă era mîncare şi băgau pumnii în oală şi mîncau. Ne luau mamele, surorile, fetele din sat şi le siluiau. În sat a fost o fetiţă de 8 ani care a păţit aşa ceva. A fost vai şi amar tot timpul cît au stat ruşii la noi. Rep.: Acum, după ce aţi văzut atîtea, care este părerea dumneavostră despre actul de la 23 august? G.C.: Regele a vorbit în numele poporului, dar actul de la 23 august a fost aranjat cu Emil Bodnăraş. Acesta venise din Rusia şi a fost ascuns de rege la Palatul Regal, ca inginerul Ceauşu. Regele l-a ascuns şi, împreună cu Sănătescu, cu Racoviţă şi chiar cu Maniu, au făcut actul de la 23 august. Actul de la 23 august a fost cea mai cruntă şi cea mai neagră vînzare pe care putea să o facă cineva. Am mers cu nemţii pentru a recîştiga Basarabia şi apoi i-am înjunghiat pe la spate. Se spune că 23 august a fost grozav şi că a scurtat războiul cu 6 luni. O fi fost! A fost bine pentru ruşi, englezi şi americani. Nu şi pentru români. Îmi amintesc cum s-au comportat ruşii cu ostaşii noştri, imediat, începînd cu 24 august 1944. Ei aveau ordin să predea armele, iar ruşii i-au luat prizonieri şi i-au trimis în Siberia. Mai spuneau la radio că au cucerit Bucureştiul. Bucureştiul în care au fost primiţi cu flori. Rep.: Credeţi că regimul comunist a confiscat această zi? G.C.: 23 august s-a sărbătorit din 1945 şi pînă în 1989 inclusiv. Aşa au fost vremurile. Noi sărbătoream şi 7 noiembrie şi toate celelalte sărbători ale ruşilor. Se spunea că, dacă plouă la Moscova, la Bucureşti se deschid umbrelele. De aia rîd toţi de noi chiar şi acum. Comuniştii şi-au asumat tot. Munţii, pădurile, casele noastre şi această zi. Tot au confiscat ei. Rep.: Ce veţi face mîine („mîine“ era data de 23 august 2007 – n.r.)? G.C.: Este o zi tristă pentru mine. De fiecare dată, pe 23 august mă trezeam şi plîngeam. A fost un dezastru pentru neamul românesc. Probabil că şi mîine o să-mi vină să plîng. Rep.: Credeţi că noi, ca popor, am progresat din 1944 pînă în prezent? Vă întreb pentru a profita de experienţa unui om trecut prin trei epoci. G.C.: Conducătorii de astăzi păcătuiesc prin politicianism. Politicianismul ăsta nu reprezintă politică. Politica este arta de a guverna sau de a realiza posibilul şi chiar imposibilul. Mare parte din ăştia care conduc sînt oameni care fac totul doar pentru ei, din egoism. Nu se gîndesc decît să jefuiască ce mai este de jefuit din ţara românească.

47 de ani de închisoare, 21 executaţi efectiv

Grigore Caraza (născut 1 februarie 1929 – decedat pe 10 noiembrie 2014) a fost una dintre figurile proeminente ale Rezistentei anticomuniste din România. A fost condamnat la 47 de ani de muncă silnică, temniţă grea şi domiciliu forţat în Bărăgan. După gratii a stat 21 de ani în penitenciarele de la Piatra Neamt, Bacău, Galata, Văcăreşti, Jilava, Tîrgu Ocna şi Aiud, printre camarazii săi de suferinţă fiind Petre Tutea, Istrate Micescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Petrovici, Dumitru Stăniloaie, Iustin Pîrvu, Dumitru Bejan, Paulin Clapon. După ce termină şcoala primară în satul natal, Călugăreni, Poiana Teiului, urmează Şcoala Normală Gheorghe Asachi Piatra Neamţ. În 1948, învăţătorul inspector Ioan Olaru de la Borca, îl numeşte director al Şcolii Călugăreni. Începuse perioada de stăpînire sovietică în România, deci şi pe Valea Bistritei. În aceste condiţii, învăţătorul Caraza s-a angajat în lupta împotriva regimului comunist aservit interesului ruşilor. În martie ’49, organizează rezistenţa anticomunistă în această zonă montană şi înfiinţează, împreună cu un cunoscut, organizaţia Frăţiile de Arme. E trădat de „prietenul“ său şi arestat pe 31 august 1949. După gratii a suferit în perioada 31.08.1949 – 22.07.1977, cu trei întreruperi. A intrat în temniţă de la vîrsta de 20 de ani şi a fost eliberat definitiv la vîrsta de 48 de ani. Grigore Caraza se numără printre cei 56 de foşti deţinuti politici care au rezistat eroic reeducărilor din iadul comunist. „Se eliberează Grigore Caraza, nereeducat şi ireducabil“, scrie în dosarul său de eliberare din detenţie. Apoi, cu inima sfîşiată de durere, după grele încercări, în ziua de 23 mai 1980, Grigore Caraza ia drumul exilului în Statele Unite. Apoi, după 21 de ani de muncă la o companie din New-York, revine în România, stabilindu-se la Piatra Neamţ.

Citește știrea

Eveniment

Neamţ: Sentinţă dublă pentru că a muşcat un poliţist

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inculpatul a primit o pedeapsă de un an de detenţie pentru ultraj, însă procurorii au atacat-o şi au obţinut dublarea sancţiunii ■ cel în cauză a fost arestat la începutul anului după ce a înjurat o patrulă de poliţişti, iar pe un agent l-ar fi muşcat de braţ ■

Un individ din localitatea Crăcăoani, trimis în judecată pentru ultraj la poliţist a fost condamnat de magistraţii de la Curtea de Apel Bacău la o pedeapsă de doi îni de închisoare. Instanţa de fond, Judecătoria Tîrgu Neamţ aplicase iniţial un an de închisoare, dar procurorii au atacat sancţiunea şi au obţinut pentru Răzvan Vlaicu o pedeapsă definitivă de doi ani de închisoare. L-a începutul anului în curs Vlaicu i-a înjurat şi ameninţat pe poliţiştii din localitate şi din exces de zel pe unul dintre oamenii legii l-ar fi muşcat de braţ. „Majorează cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului Vlaicu Răzvan prin sentinţa apelată, pentru infracţiunea de ultraj , prev. de art. 257 alin. 1 şi alin. 4 Cod penal, raportat la art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal, art. 43 alin. 5 Cod penal, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare. În baza art. 67 alin. 1 C. pen. interzice cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66, alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b C. pen. (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat). În temeiul art. 66, alin. 1 C. pen. interzice cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66, alin. 1 lit. a si b C.pen., în condiţiile prevăzute de art. 65, alin. 1 si alin. 3 C. pen. În baza art. 5 alin. 5 şi art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul Vlaicu Răzvan, la data rămînerii definitive a prezentei hotărîri, urmînd ca, în temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, acesta sa fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic“, conform instanţei. Partea vătămată, Pintilie Mihăiţă, nu s-a constituit parte civilă în cauză. Scandalagiul este bun de plată cu suma de 800 de lei, cheltuieli de judecată. Fapta a avut loc la începutul lunii februarie. Mai mulţi căruţaşi, între care şi inculpatul, au venit la un bar din Crăcăoani. Pentru că şi-au lăsat atelajele aiurea, la marginea drumului, o patrulă a intrat în local şi le-a spus celor în culpă cum stă treaba. Cei mai mulţi dintre consumatori au înţeles ce au de făcut. Singurul supărat a fost Răzvan Vlaicu, care pe fondul alcoolului consumat, s-a luat la ceartă cu poliţiştii. I-a ameninţat pe oamenii legii apoi i-a înjurat, iar pe unul din agenţi l-a muşcat de braţ. Scandalagiul a fost reţinut, iar ulterior judecătorii l-au arestat. „În temeiul art. 226 din Codul de procedură penală, raportat la art. 203 alin. 3 din Codul de procedură penală, art. 202 alin. 1, 2, 3 şi 4 litera e din Codul de procedură penală, art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Tîrgu Neamţ avînd ca obiect luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Vlaicu Răzvan. Dispune arestarea preventivă a inculpatului Vlaicu Răzvan, cercetat pentru săvîrşirea infracţiunii de ultraj, faptă prevazută şi pedepsită de art. 257 alin. 1 si 4 din Codul penal raportat la art. 193 alin 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin.1 din Codul penal pentru o perioada de 30 zile, începînd cu data de 04.02.2019 pînă la data de 05.03.2019, inclusiv. Dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă a inculpatului Vlaicu Răzvan“, conform instanţei. Ulterior privarea de libertate a tot fost prelungită pînă la pronunţarea sentinţei definitive.

Citește știrea

Trending