Contactează-ne

Actualitate

Acuzat de trafic de influenţă, preşedintele CJ Neamţ, „atac“ la judecători

Știre publicată în urmă cu

în data de

n în procesul în care este acuzat de trafic de influenţă, Ionel Arsene a cerut recuzarea magistraţilor de la Tribunalul Bacău n dosarul a fost strămutat în judeţul vecin la cererea inculpatului n şi cînd era judecat la Neamţ, preşedintele CJ a avut o solicitare similară, dar a fost refuzat n el a fost acuzat de DNA de două fapte de corupţie n

Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, nu-i prea
are la inimă pe judecătorul de la Tribunalul Bacău, care
instrumentează dosarul de trafic de influenţă. La ultimul termen al
procesului, ce a avut loc pe la finele săptămînii trecute, pe 30 iulie
2020, inculpatul Ionel Arsene a cerut recuzarea judecătorului de
caz.

Din acest motiv s-a acordat un nou termen, la finele lunii
august. „Avînd în vedere cererea de recuzarea doamnei judecator
Rusu Donighevici Daniela, amînă cauza pentru data de
27.08.2020“, conform Tribunalului Bacău. Rămîne de văzut ce vor
stabili magistraţii în şedinţa următoare.

Reamintim că dosarul în
care este judecat Arsene a ajuns de pe rolul Tribunalului Neamţ pe
cel al Tribunalului Bacău, la cererea inculpatului, care a dorit să
scape de „atenţia“ pe care i-o acorda presa. Anterior, cînd cauza
era la Neamţ, Arsene a făcut o solicitate similară, cerînd recuzarea
judecătorului care instrumenta dosarul, magistratul Constantin
Magdalina. Nu a avut succes şi cererea a fost respinsă ca
nefondată. „

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de recuzare a d-
nului judecător Constantin Magdalina, de la judecarea dosarului nr.
431/103/2018, cerere formulată de inculpatul Arsene Ionel. În
temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul să
plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare. Definitivă“,
conform instanţei.

Ionel Arsene este judecat pentru două fapte de
corupţie. Conform actelor de urmărirere penală, una dintre fapte ar
fi avut loc în 2013, pe cînd Arsene era deputat în Parlamentul
României. Totul a ieşit la iveală în urma unui denunţ al fostului
primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.

Acesta le-a spus
procurorilor DNA că în 2013 i-ar fi dat lui Arsene 100.000 de euro,
pentru a interveni la vîrful Agenţiei Naţionale de Integritate şi a-l
„anihila“ pe preşedintele de la acea vreme al Consiliului Judeţean
Neamţ.

„În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de
deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei
judeţene Neamţ a unui partid politic, a primit de la o persoană
(martor în cauză), suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa
pe care a lăsat să se creadă ca o are asupra unor persoane din
conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se
constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de
interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care,
la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală“,
conform unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Anchetatorii au mai arătat că banii au fost remişi de martor într-un
loc public, respectiv într-un restaurant din Bucureşti. Treaba nu a
ieşit, Pinati ar fi cerut restituirea banilor, iar Arsene nu i-ar fi dat
decît 20.000 de euro, fapt pentru care l-a denunţat. A doua faptă de
trafic de influenţă ar fi avut loc tot în vremea în care Arsene era
parlamentar.

„La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în
aceeaşi calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăţi
comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de
60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administraţia Naţională Apele
Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma
respectiva le avea în derulare cu administraţiile bazinale. În
schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015,
inculpatul Arsene Ionel şi-a exercitat influenţa asupra unui coleg de
partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului
Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru a-l determina să faca
demersuri în vederea alocării, de către A.N.A.R, a sumei anterior
menţionate, demersuri rămase însă fără rezultat. În cauză s-a
dispus instituirea sechestrului asigurator asupra mai multor imobile
ce aparţin inculpatului“, conform comunicatului DNA de la data
trimiterii în judecată a şefului CJ Neamţ.

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Piaţa muncii, tot anemică

Știre publicată în urmă cu

în data de

n firmele nemţene au anunţat că au disponibile în această săptămînă doar 351 de slujbe

Nimic spectaculos pe pieţa muncii din Neamţ la finalul lunii
septembrie 2020, criza sanitară generată de epidemia de
coronavirus repercutându-se şi în activitatea societăţilor. Aşa se
face că mediul privat din judeţ a anunţat că are disponibile doar 351
de locuri de muncă pentru cei care-s în căutarea unei slujbe sau vor
s-o schimbe pe actuala.

Afaceriştii din Piatra Neamţş şi din
localităţile limitrofe au nevoie de 116 noi salariaţi. Persoanele fără
nici o calificare au la dispoziţie oferte din domeniul silvic, pentru a
presta diverse activităţi. Mai sînt locuri de muncă pentru vînzători,
barmani, asistent medical, şofer, sudor sau tîmplar universal.

În
judeţ, cele mai multe cereri pentru un serviciu sînt în Roam şi
localităţile din apropiere, fiind oferite 150 de locuri, în domenii
diverse. Cea mai generoasă ofertă vine din sectorul industriei
textile, slujbe mai fiind şi în domeniul electric sau comerţ. Pentru
cei care nu au nici o calificare, o firmă care are ca obiect de
activitate producţia de piese din ceramică şi obiecte sanitare din
porţelan angajează 25 de persoane, iar o firmă de construcţii are
nevoie de zece oameni. În zona Tîrgu Neamţ, din cele 85 de joburi,
cele mai multe sunt pentru meseriile de infirmiera, asistent medical,
barman, drujbist, dulgher, frezor şi vulcanizator.

Alte oferte sînt
pentru muncitori constructorii. Mai multe detalii despre angajatori şi
condiţii pot fi aflate de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă Neamţ.

Citește știrea

Trending