Contactează-ne

Actualitate

Actriţă stabilită la Paris, despre viaţa în izolare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ plecată din România din 2004, romaşcanca joacă în diverse piese ■ regizează şi spectacole în limba franceză, obişnuind publicul cu poezia românescă, tradusă de ea în limba lui Voltaire ■ pandemia a prins-o în pragul unui turneu european, pe care a fost nevoită să-l anuleze ■ actriţa este nepoata primului director al Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ, Paul Varduca şi al actriţei Sereda Sorbu, fiica dramaturgului Mihail Sorbu ■

Aşa cum ne-am obişnuit cititorii de ceva timp, încercăm să prezentăm periodic cum o duc nemţenii plecaţi peste hotare în aceste vremuri dificile generate de epodemia de coronavirus. Să stea de vorbă cu Monitorul a fost de acord actriţa Codrina Pricopoaia, fiica profesoarei de învăţămînt primar, pensionară acum, Zenovia Pricopoaia, de la Şcoala Mihai Eminescu din Roman.

S-a stabilit la Paris, dar e mîndră de originile sale nemţene, legate profund de lumea teatrului. Absolventă a Facultăţii de Teatru din Bucureşti, Codrina Pricopaia are şi studii de filosofie, a plecat în Franţa din 2004. Actriţa a detaliat despre sine, familie şi carieră, proiectele artistice fiindu-i întrerupte de pandemie.

„M-am stabilit la Paris, unde joc pe scenele mai multor teatre, dar foarte des am colaborări şi în România. Cînd ajung în ţară, de fiecare dată vin şi la Roman, oraşul copilăriei şi tinereţii. Acum, din păcate, zborurile spre Bucureşti au fost oprite. Sper că situaţia se va schimba în bine. Sînt căsătorită la Paris şi am o fetiţă, care vorbeşte foarte bine şi româna. Sînt foarte încîntată că am reuşit în carieră şi asta pentru că noi, femeile, sîntem foarte puternice şi motivate să facem acest lucru.

Asta a însemnat că, aşa cum mi-am dorit, am putut juca întotdeauna roluri care mi-au plăcut. Penultimul spectacol pe care l- am regizat şi l-am jucat a fost cel realizat împreună cu un coregraf român din Tîrgu Mureş, Daniel Pop. Este un spectacol pe care l-am jucat şi în Franţa şi în România.

A fost construit pe baza textelor poeţilor Gherasim Luca, Gelu Nuam şi Nichita Stănescu. Sînt forte bucuroasă că, în felul acesta, au fost şi mulţi francezi, care au avut posibilitatea să asculte poezie românească de calitate”, a mărturisit Codrina Pricopoaia. Actriţa a regizat un spectacol la solicitarea unui centru cultural din Paris, spectacol, care, din cauza pandemiei nu s- a jucat decît o singură dată, pe 7 martie. „Aperăm să ne întoarcem pe scenă, dar cum merg lucrurile acum, nu cred că se va întîmpla prea curînd. De doi ani colaborez cu Teatrul din Deva, unde am realizat spectacolul «Contrat. Son derniere voeu», pe care l-am tradus în franceză şi unde joc alături de Ioana Crăciunescu, regia aparţinînd lui Mihai Panaitescu, care este şi directorul teatrului din Deva.

Piesa a fost selecţionată de Ministerul Culturii pentru a participa în Tunisia, la unul din marile festivaluri internaţionale, intitulat «24 de ore de teatru». Sperăm să fie reprogramat pentru anul viitor“, a detaliat Codrina Pricopoaia.Acum lucrează la un alt spectacol, ca regizor, în care încearcă să repete, aşa cum se obişnuieşte acum, fiecare din «sufrageria» lui. Întrebată cum reuşeşte să facă faţă problemelor materiale, în condiţiile în care teatrele şi cinematografele sînt închise, a mărturisit că, deocamdată, nu are probleme.

În Franţa, artiştii sînt plătiţi de Ministerul Culturii, dintr-un fond anual, numit Statut de intermitent, acoperitor al normei de lucru al unui artist, garantat pînă în august 2021. Codrina Pricopoaia speră să poată termina spectacolul la care lucrează acum şi a cărui premieră va avea loc prin 2021:

„Situaţia este foarte complicată pentru lumea artistică, pentru că, din păcate, nicăieri în lume nu s-au redeschis teatrele sau cinematografele şi nici un fel de festival“. Actriţa explica pasiunea pentru teatru ca una care-şi are originile în familie. A urmat actoria şi pentru că unul dintre unchi, Paul Varduca, a fost primul director al Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ, iar soţia acestuia, actriţa Sereda Sorbu, era fiica dramaturgului Mihail Sorbu. „

Am fost fascinată, în perioada comunismului, de lumea teatrului, echivalentă pentru mine cu o lume a culorii, a zgomotului, a călătoriei, a veseliei. În viaţă au fost momente în care a trebuit să aleg teatrul, să mă bat pentru a rămîne pe acest drum. Şi chiar dacă am fost tentată să merg şi pe alte «autostrăzi», tot la scenă m-am întors, de fiecare dată, pentru că pînă la urmă asta este ceea ce ştiu să fac mai bine“, spune actriţa.

În ani, ea ajucat în diferite piese şi în România. În 2005 a avut un rol în „L’histoire du communisme racontée aux malades mentaux“, de Matei Vişniec, în 2008, în „Orgasm Adult scăpat de la Zoo“, de Dario Fo, regia Gheoghe Balint, în 2010, în „Mămăliga“, o piesă semnată chiar de Codrina Pricopoaia şi regizată de Dominique Fataccioli, iar în 2011 în „Canin Felin“, regia Eugen Jebeleanu.

A fost prezentă de mai multe ori la Festivalul de Teatru din Avignon, colaborînd atît cu o serie de companii franceze, cît şi româno-franceze. În 2010 a jucat la Piatra Neamţ un text care îi aparţine – „Mămăliga“ sau „Cartea Viţelului“, despre care îşi aminteşte:

„Jucam în faţa prietenilor, a familiei mele dragi, pe scena în care, cu mai bine de 60 de ani în urmă, fusese director şi jucase unchiul bunicii. A fost, pentru mine, un moment intens, iar în timpul aplauzelor am mulţumit în gînd tatălui meu (profesorul Constantin Pricopaia, decedat – n.r), care sînt sigură că, de acolo, de sus, mi-a transmis toată afecţiunea şi încrederea lui“. Actriţa e şi o mare „consumatoare şi iubitoare de rock“, dar este fascinată şi de aptitudinile artistice ale copiilor, creînd şi animînd, timp de doi ani, atelierul de teatru al Asociaţiei Hors la Rue şi colaborează în diverse proiecte cu France Culture şi Primăria Lilas.

Pe masa de lucru a Codrinei s-a aflat şi „Cartea Viţelului“, ce a fost editată în franceză, în 2013, filmînd pentru „L’ombre de Vénus“, un lung metraj în regia lui Jean-Luc Piacentino, unde a fost şi co- scenaristă. Acestea sînt, în mare, cîteva din realizările actriţei Codrina Pricopoaia, din păcate, mult mai cunoscută în străinătate decît în România.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: O femeie a decedat după ce a căzut într-o fîntînă

Știre publicată în urmă cu

în data de

O femeie în vîrstă de 70 de ani a decedat după ce a căzut într-o fîntînă, miercuri, 27 mai, în localitatea Piatra Şoimului.

“Prin apel la 112, în jurul orei 18.06, pompierii au fost solicitați să intervină pentru scoaterea unei persoane căzute într-o fîntână din localitatea Piatra Șoimului. Pentru degajarea persoanei căzute în fîntînă au intervenit două echipaje de pompieri din cadrul Detașamentului Piatra Neamț, cu o autospecială complexă de intervenție și o ambulanță SMURD TIM. Pompierii au scos din fîntînă (aproximativ 14 m adâncime) o femeie de 70 de ani. Din păcate, medicul de pe ambulanța SMURD a declarat decesul persoanei”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

 

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Hram la Neamţ, sub semnul stării de alertă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ participarea la slujba închinată Înălţării Domnului e condiţionată de respectarea măsurilor impuse în contextul pandemiei ■ anul acesta se împlinesc 523 de ani de cînd se sărbătoreşte hramul bisericii voievodale Înălţarea Domnului ■

Mănăstirea Neamţ îşi sărbătoreşte hramul pe 28 mai, în ziua Înălţării Domnului.

Participarea credincioşilor este condiţionată anul acesta de respectarea măsurilor impuse la nivel naţional în contextul pandemiei, ce obligă la purtarea măştii şi limitarea numărului de persoane la slujba din incinta bisericii, precum şi la păstrarea distanţei, inclusiv în exteriorul lăcaşului.

Ceremonialul a început în ajun, cu slujba de priveghere, iar joi vor avea loc sfinţirea apei în aghiazmatarul din faţa mănăstirii, Sfînta Liturghie şi o slujbă de pomenire a eroilor neamului.

Vor fi pomeniţi ostaşii căzuţi pe cîmpurile de luptă ale patriei. Cu ocazia sărbătorii principale a mănăstirii au avut loc şi alte evenimente importante, în anii precedenţi. Moaştele Sfîntului Cuvios Paisie au fost scoase spre închinare pentru prima dată tot de hram, în 2014, după ce fuseseră descoperite în septembrie 2013, cu ocazia cercetării mormîntului din biserica mănăstirii.

Ulterior, moaştele au fost depuse în pronaosul bisericii Înălţarea Domnului, alături de cele ale Sfîntului Simeon de la Muntele Minunat şi ale Sfîntului Necunoscut. Tot cu ocazia hramului mănăstirii, în 2008 a avut loc proclamarea canonizării a nouă sfinţi nemţeni care au vieţuit în secolele din urmă în zona noastră.

Este vorba despre Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu(sărbătorit pe 30 august), Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi (7 septembrie), Cuv. Rafael şi Partenie de la Agapia Veche(21 iulie), Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani (1 octombrie), Cuv. Chiriac de la Tazlău(9 septembrie) şi Cuv. Iosif de la Văratec(16 august). Arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, accentua importanţa sfinţilor în viaţa oamenilor:

„Sfinţii sînt cei care ne ocrotesc şi ne ajută. În biserică avem nevoie şi de aceste mărturii, de elemente pe care le folosim pentru sfinţire. Sfinţii, cu moaşte sau fără, au fost bineplăcuţi lui Dumnezeu şi ocrotesc un anumit loc sau o anumită zonă. Mănăstirea Neamţ este o veche lavră în care s-au nevoit de-a lungul timpului peste 30.000 de călugări, iar noi trăim aici în umbra Sfîntului Cuvios Paisie, în timpul căruia mănăstirea Neamţ a cunoscut apogeul spiritualităţii“.

Anul acesta se împlinesc 523 de ani de cînd se sărbătoreşte hramul bisericii voievodale Înălţarea Domnului. Potrivit informaţiilor publicate pe pagina de internet a Mitropoliei Moldovei, lăcaşul de rugăciune a fost ctitorit de Ştefan cel Mare între anii 1485-1497, deoarece biserica domnitorului Petru Muşat (1375-1391) a fost grav avariată din cauza cutremurului din 1471:

„Întrucît această biserică a fost printre ultimele ctitorii, marele voievod a dorit să fie cea mai monumentală biserică atît din punct de vedere artistic, arhitectural, cît şi ca dimensiuni.(…) În exterior, deasupra uşii la intrare se află pisania cu text slav care în traducere arată timpul cînd s-au finalizat lucrările bisericii Înălţarea Domnului, dar şi o invocare de mare sensibilitate spirituală:

„Doamne Iisuse Hristoase primeşte acest hram care s-a zidit cu ajutorul Tău, întru slava şi cinstea Slavei şi slăvitei de la pămînt la cer Înălţare a Ta şi Tu, Stăpîne, acoperă-ne cu mila Ta de acum şi pînă în veac!; Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvîrşirea Sfîntului Duh, Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a binevoit şi a început şi a zidit acest hram, pentru rugăciunea sa şi a doamnei sale Maria şi a fiului său Bogdan şi a celorlalţi fii ai săi şi s- a săvîrşit la anul 7005, iar al domniei sale anul patruzeci şi cel dintîi curgător, luna lui noiembrie 14(1497)“.

Revenind la pandemia de Covid 19, ar fi de amintit faptul că, la îndemnul Mitropoliei Moldovei, Mănăstirea Neamţ a pus la dispoziţia autorităţilor 52 de camere, cu 104 locuri, în vederea carantinării persoanelor. „Vă facem cunoscut că, referitor la personale carantinate la Centrul Social Sfântul Paisie, au fost cazaţi în două serii un număr de 80 de persoane, iar suma cheltuielilor s-a ridicat la valoarea de 255.300 lei.

Având în vedere cele relatate mai sus, vă informăm că Mănăstirea Neamţ suportă aceste cheltuieli şi nu avem nicio pretenţie financiară pentru cazarea acestora“, se arată în adresa semnată de stareţul Benedict Sauciuc.

Citește știrea

Actualitate

Căutat în Irlanda pentru viol şi furt, arestat în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale au depistat un bărbat, de 38 de ani, urmărit de autorităţile irlandeze pentru comiterea infracţiunilor de viol şi furt.

La data de 26 mai 2020, în baza activităţilor investigativ-operative desfăşurate, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale în colaborare cu cei ai Secţiei de Poliţie Rurala Sagna au depistat un bărbat, de 38 de ani, din localitatea Boghicea, pe numele căruia era emis un mandat european de arestare, emis de autorităţile irlandeze, pentru comiterea infracţiunilor de viol şi furt.

Bărbatul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care a dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul IPJ Bacău. Urma să fie prezentat Curţii de Apel Bacău pentru confirmarea mandatului european de arestare.

FOTO: generica

Citește știrea

Trending