Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Actiunea „Gaterul“ si jaful în regim silvic

Știre publicată în urmă cu

în data de

Calamitãtile diluviene rezultate în urma potopului de ape din acest an nu au reusit decît partial sã deschidã ochii natiunii asupra nesãbuintei si rapacitãtii prea-proaspetilor reîmproprietãriti cu fond forestier, dar si asupra comportamentului feudal al Regiei Nationale a Pãdurilor, în ce priveste modul cum aceasta întelege sã gestioneze tãierile forestiere. Sub aparenta unei rigurozitãti privind reglementarea exploatãrii pãdurilor în regim silvic, se ascunde una din cele mai oneroase afaceri, ridicatã la rang de jaf national, a cãrei efecte imediate au fost dezgolirea muntilor si aparitia peste noapte a unei caste de „baroni ai lemnului“, plasati aleator prin satele si orasele montane. Cum în junglã orice stîrv devine imediat tinta devoratorilor carnivori, în România pãdurea a devenit pradã usoarã pentru „devoratorii forestieri“, o nouã specie apãrutã dupã 1990, cînd orice regulã de protectie a fondului forestier a fost taxatã ca fiind „comunistã“ si, pe cale de consecintã, desfiintatã. Pãdurea a ajuns locul de agrement al bezmeticilor cu drujbe pe umãr, unde se taie în devãlmãsie, sub privirile suspect de îngãduitoare ale pãdurarilor, care supravegheazã totdeauna locul dupã ce a ajuns în faza de cioate. Dupã tãiere, urmeazã al doilea val, în care tractoarele intrã si scot lemnul la margine, lãsînd pãdurea devastatã, ca dupã cataclism, cu rãni adînci de hogase oribile, definite pompos „drumuri forestiere“, pentru care se înghit sume astronomice din taxa de peisaj. Ca dupã orice prãpãd, locul rãmîne pustiu, si de vietuitoare, si de vegetatie, pentru ca la prima ploaie mai serioasã totul sã o ia la vale. În linistea care se lasã dupã trecerea „devoratorilor forestieri“, se mai aud doar bocãniturile din vale, de la cabanele faraonice pe care si le construiesc functionarii silvici ai Romsilvei. În timp ce ochiul selectiv al silvicultorilor scruteazã pãdurea pentru a depista noi parchete de scarificat, „baronii forestieri“ îsi dirijeazã convoaiele de busteni cãtre gatere sau export, atenti la telemobile, pe unde vor fi informati despre noi licitatii de masã lemnoasã. Aceasta este în mare imaginea a ceea ce înseamnã „exploatarea pãdurilor în regim silvic“ în România. Jaful forestier post-revolutionar nu este cu nimic mai prejos decît cel antebelic, cînd, cu ocazia faimoaselor „curbe de sacrificiu“ impuse de criza din ’29-’33, lucrãtorii silvici au fost singurii care au acceptat sã lucreze fãrã salariu. Calamitãtile cauzate de ploile abundente din acest an sînt, în mare mãsurã, consecinta defrisãrilor forestiere realizate fãrã nici o noimã în ultimii ani. Pãtrunsã de importanta justificãrii pagubelor imense produse de alunecãrile de teren si inundatii, actuala putere, a initiat faimoasa Actiune „Gaterul“, pe al cãrei efect de sonorizare si imagine mediaticã, ministrul pãdurilor, Gheorghe Flutur, conteazã foarte mult. Domnul Flutur, gures de altfel, vrea astfel sã convingã natiunea cã, dacã controleazã ce se întîmplã, prin vale, pe la gatere, ne poate convinge cã astfel detine controlul si asupra a ceea ce se întîmplã mai la deal, în pãdure. Sper sã nu fim luati de imbecili, pentru cã problema în discutie, privind jaful forestier, are trimiteri exprese la exploatarea forestierã si nu la prelucrarea lemnului, care este doar efectul. În premierã mondialã, Romsilva cautã sã rezolve cauza amendînd efectul. Actiunea „Gaterul“, în ce priveste dezastrul fondului forestier, care dã semne de accentuare, nu este decît o perdea de fum declansatã de actualii sefi ai Romsilva, în frunte cu ministrul respectiv, pentru a nu se extinde anchetele în zona exploatãrii pãdurilor. Existã un mare interes, acela de a nu deranja cu nimic pe „devoratorii forestieri“, care rezistã sub toate regimurile, acestia neavînd o culoare politicã definitã. Nici domnul ministru Flutur nu are interes sã se extindã anchetele în pãdure, el personal avînd dosare penale privind devastarea Codrilor Bucovinei, încã de pe vremea cînd lucra la Directia Silvicã Suceava. Asa cã este mai bine sã controlãm gaterele, dã bine la imagine, mai ales cã si aici sînt suficiente probleme care frizeazã penalul. Reglementãrile în vigoare au stabilit cã pentru a face exploatare forestierã (cod CAEN 0201), un agent economic trebuie sã detinã autorizatie eliberatã de Romsilva. De asemenea, dacã un agent economic vrea sã se ocupe de prelucrarea lemnului (cod CAEN 2010) trebuie sã aibã autorizatie emisã de aceeasi autoritate. În fiecare caz în parte, fiind activitãti cu impact semnificativ asupra mediului, agentul economic trebuie sã detinã si o autorizatie de mediu, eliberatã de Ministerul Mediului si Gospodãririi Apelor, pentru fiecare parchet. Revenind la exploatarea forestierã, în judetul Neamt nu s-a emis nici o autorizatie de mediu, dar pãdurea se taie într-o veselie sub oblãduirea Directiei Silvice, care habar nu are de o asemenea reglementare. La orice licitatie de masã lemnoasã aflãm cu surprindere cã Directia Silvicã Neamt nu pretinde ca agentul economic (care poate fi si nea Gheorghe!) sã fie autorizat pentru exploatarea forestierã si sã aibã autorizatie de mediu. Dar dacã agentul economic dovedeste pe cuvînt cã are o cioarsã de gater sau o rablã de circular, i se dã pãdurea pe mînã pentru hãcuire în regim silvic. Pentru a demonstra cã stã cãlare pe situatie, de la Ministerul Agriculturii si Pãdurilor a pornit în avalansã Actiunea „Gaterul“, care nu are nici o tangentã cu toate aceste aspecte. Este bunã si actiunea asta cu gaterele, dar pentru o cu totul altã cauzã. În Neamt sînt înregistrate la Registrul Comertului, pînã în iulie, 492 de societãti autorizate pe puncte de lucru, pentru prelucrarea primarã a lemnului (cu gatere, circulare si alte beschii împrumutate peste gard). Si în acest caz, doar circa 200 de agenti au autorizatii de mediu. În schimb, toti taie busteanul, cu ce pot, în orice conditii, bani sã iasã. Iar zonele respective sînt sufocate de munti de rumegus, care polueazã terenuri si ape. Garda de Mediu, Agentia de Mediu, Apele Române sînt autoritãti pe care problema rumegusului nu le creeazã insomnii. Existã o hotãrîre de guvern care impune „gateristilor“ sã tinã o evidentã strictã asupra modului cum se face valorificarea rumegusului obtinut, dar problema este scãpatã total din mînã. Acesta poate fi rostul Actiunii „Gaterul“. Dar sã trîmbitezi, cu surle si tobe, cã prin Actiunea „Gaterul“ se urmãreste eradicarea jafului PSD de prin pãdurile patriei este o imbecilitate fãrã cusur, care dovedeste cã, în ce priveste problema în discutie, rãmîne vacã de muls pentru actuala Putere.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending