Contactează-ne

Actualitate

Academicianul Simionescu despre Piatra Neamţ: „Mai rar oraş din România care să fie pus în o atare îmbinare de avantagii naturale“

Știre publicată în urmă cu

în data de

În anul 1925, academicianul Ion Simionescu, în lucrarea Oraşe din România, publicată la Editura Cartea Românească, Bucureşti, aducea cuvinte de laudă aşezării dintre cele patru vârfuri de munte, Cârlomanul, Cozla, Pietricica şi Cernegura.

Deşi în călătoriile sale a mai scris despre frumuseţea urbei dintre munţii de pe apa Bistriţei, în anul 1941, în cartea Prin munţii noştri, considera că prima lucrare amintită mai sus constituie cea mai onorantă şi plăcută descriere a oraşului Piatra Neamţ de-a lungul timpului.

Iată această minunată prezentare a locului binecuvântat de pronia cerească. Aşadar, Piatra Neamţ are îmbinat în el ceva din importanţa economică a Ploieştilor şi din frumuseţea naturală a Braşovului.

Din întreg ţinutul Moldovei este oraşul cu împrejurimile imediate cele mai pitoreşti. Muntele îi formează cadrul; dintr-o parte, spre apus, mohorâta Cer- Negură numai păduri, dinspre răsărit Cozla şi Pietricica. Către nord, drumul aşezat al Bistriţei, farmecul oraşului, deschide zarea până în inima Carpaţilor. Din grădiniţa publică numai brazi priveşti fără să te saturi spre Ceahlăul mândru, străjerul Moldovei.

Înspre miazăzi, muntele e retezat deodată ca de un paloş uriaş, poarta larg deschisă a Bistriţei deschizând orizontul spre belşugul ogoarelor azvârlite pe prispa lată care întovărăşeşte apa către Buhuşi şi Bacău. Dacă numai Bistriţa ar curge prin oraş, acesta nu s-ar deosebi, la înfăţişare cu Câmpulung. Casele ar fi aşezate între munte şi apă, în şir, kilometri întregi, fără nici o variaţie.

Planul îi este schimbat de poznaşul Cuiejdi. Deşi vara abia curge ca un firicel de apă printre bolovănişul cărat în albia-i largă cât şi a Bistriţei, ferească Dumnezeu când se mânie. Atâta năvală de apă ce aduce, atâta zgomot infernal ce stârneşte rostogolind pietrişul, încât socoţi că e sfârşitul lumii. Împotriva Bistriţei, mai în vârstă, mai cuminţită şi aşezată, nu s-au luat aşa măsuri de pază, ca împotriva acestui pârâu cu toane, care acum abia de-ţi udă piciorul până la gleznă, acum, tulbure şi mânios, ai crede că vrea să înece întreg oraşul. Prin valea lui, oraşul e ca o stea cu trei raze.

Prin activitatea lui, a despărţit din Cozla un pinten de munte, izolat ca o piramidă. E Pietricica, care poate fi urcată numai dinspre coasta slab înclinată, pe la spatele oraşului; înspre Bistriţa are peretele drept, coasta ruptă, cu clid de pături puse unele peste altele ca şi pietrele dintr-un zid. Tocmai în această desfăşurare de puteri naturale stă tot farmecul oraşului. Cer-Negura e umbra pădurii, Pietricica e straja, iar Cozla podoaba.

Pe acest din urmă, un primar mai energic, cu mai multă tragere de inimă, a tăiat drumuri în serpentine, a oprit în loc alunecarea straturilor hleioase prin plantaţii de mesteceni şi brazi creând un frumos parc şi loc de îndemn la mişcare, pentru paşnicii cetăţeni (este vorba de primarul Nicu Albu – n.n.). De sus, din vârful Cozlei, împodobit azi cu un chioşc al Cercului Gospodinelor, te bucuri de priveliştea mai întinsă, cât îţi îngăduie munţii.

În văile celor două râuri, îndesându-se mai mult în munte decât în apă, stau îngrămădite căsuţele. De-a lungul Bistriţei, pe partea-i stângă, se înşiră clădirile administrative, nu cine ştie ce, şi casele celor cuprinşi. (…) Natura a fost aici darnică nu numai în frumuseţe. Piatra este menită să devie un puternic centru economic. Deocamdată este un important centru al industriei lumânăritului. Plutele de pe Bistriţa, cele mai multe, aici poposesc. Puţine rămân în drum; puţine alunecă mai departe, până la Galaţi. Ferăstraele moderne le opresc din drum.

Stau stive de catarguri pe malul Bistriţei, ca şi chibriturile înainte de a fi puse în cutii. Aici li se dă valoare, fiind prefăcute în scânduri ori leaţuri. În parte însă sunt prefăcute şi în pastă de mucava. Nu-i dau viaţă industrială numai pădurile de brad din Carpaţii Moldovei. Viitorul îi rezervă mare avânt şi prin bogăţiile din măruntaiele pământului. Petrolul înnegreşte în multe locuri crăpăturile stâncilor.

În Valea Doamnei din apropiere s- a încercat chiar să se răzbească sonde. Pietrele au înfrânt pentru moment slaba stăruinţă a omului. Când puterea de sfredelire va fi mărită prin electricitatea irosită azi în valurile Bistriţei, dar domesticită, cum e planul (al inginerului Dimitrie Leonida n.n.), mai în sus, la Bicaz (în 1950 n.n.), Piatra va fi în aceeaşi situaţie ca şi Ploieşti. Apele minerale de sub Cozla, captate mai sistematic, ar fi putut şi ele să contribuie cu ceva la ridicarea oraşului, dacă moldovenii ar fi ceva mai întreprinzători şi mai conştienţi de înlesnirile care le au la nasul lor. (…)

Împrejurimile imediate ale Pietrei, îi dau condiţiuni care aiurea ar fi fost mai intens folosite pentru crearea unei staţiuni climaterice de seamă. Împrejurimile mai depărtate îl fac un important centru de excursiuni ademenitoare. De aici din Piatra, apucă drumul peste Dealul Balaurului, vestit nu atât prin frica de tâlhari cât şi prin păţărania lui Moş Nichifor Coţcarul cu Malca Jupâneşica tânără din Piatra.

Drumul duce printre vâlcele surâzătoare, numai pajişti şi pâlcuri de păduri, peisaje blânde şi înviorătoare către vestitele mănăstiri sau către munţii ce despart apa Moldovei de cea a Bistriţei. Pe Bistriţa în sus, trecând pe lângă Mănăstirea Bistriţii, unde odihneşte de veci Alexandru cel Bun, duce calea cea mai lesnicioasă spre Ceahlău, spre Bicaz, reşedinţă regească în timpul războiului, spre Borsec în Transilvania şi spre cuibul de farmec şi linişte de la Broşteni.

Locuri frumoase, des umblate, isteţ şi vioi descrise de Calistrat Hogaş, care-şi alesese Piatra lui dragă drept odihnă de pensie după viaţa zbuciumată şi necăjită de profesor. Mai rar oraş din România întreagă care să fie pus în o atare îmbinare de avantagii naturale: mândre plaiuri bătute din vechi vremuri, o apă iute dar care aici scapă la larg; munte în jur, câmpuri mănoase la poartă. Aşteaptă numai voinţa şi munca omenească pentru ca să ajungă ceea ce de mult merită: un oraş cu intensă mişcare. Poate tot de la Bistriţa îi va veni schimbarea.

FOTO: historia.ro

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: O femeie a decedat după ce a căzut într-o fîntînă

Știre publicată în urmă cu

în data de

O femeie în vîrstă de 70 de ani a decedat după ce a căzut într-o fîntînă, miercuri, 27 mai, în localitatea Piatra Şoimului.

“Prin apel la 112, în jurul orei 18.06, pompierii au fost solicitați să intervină pentru scoaterea unei persoane căzute într-o fîntână din localitatea Piatra Șoimului. Pentru degajarea persoanei căzute în fîntînă au intervenit două echipaje de pompieri din cadrul Detașamentului Piatra Neamț, cu o autospecială complexă de intervenție și o ambulanță SMURD TIM. Pompierii au scos din fîntînă (aproximativ 14 m adâncime) o femeie de 70 de ani. Din păcate, medicul de pe ambulanța SMURD a declarat decesul persoanei”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

 

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Hram la Neamţ, sub semnul stării de alertă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ participarea la slujba închinată Înălţării Domnului e condiţionată de respectarea măsurilor impuse în contextul pandemiei ■ anul acesta se împlinesc 523 de ani de cînd se sărbătoreşte hramul bisericii voievodale Înălţarea Domnului ■

Mănăstirea Neamţ îşi sărbătoreşte hramul pe 28 mai, în ziua Înălţării Domnului.

Participarea credincioşilor este condiţionată anul acesta de respectarea măsurilor impuse la nivel naţional în contextul pandemiei, ce obligă la purtarea măştii şi limitarea numărului de persoane la slujba din incinta bisericii, precum şi la păstrarea distanţei, inclusiv în exteriorul lăcaşului.

Ceremonialul a început în ajun, cu slujba de priveghere, iar joi vor avea loc sfinţirea apei în aghiazmatarul din faţa mănăstirii, Sfînta Liturghie şi o slujbă de pomenire a eroilor neamului.

Vor fi pomeniţi ostaşii căzuţi pe cîmpurile de luptă ale patriei. Cu ocazia sărbătorii principale a mănăstirii au avut loc şi alte evenimente importante, în anii precedenţi. Moaştele Sfîntului Cuvios Paisie au fost scoase spre închinare pentru prima dată tot de hram, în 2014, după ce fuseseră descoperite în septembrie 2013, cu ocazia cercetării mormîntului din biserica mănăstirii.

Ulterior, moaştele au fost depuse în pronaosul bisericii Înălţarea Domnului, alături de cele ale Sfîntului Simeon de la Muntele Minunat şi ale Sfîntului Necunoscut. Tot cu ocazia hramului mănăstirii, în 2008 a avut loc proclamarea canonizării a nouă sfinţi nemţeni care au vieţuit în secolele din urmă în zona noastră.

Este vorba despre Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu(sărbătorit pe 30 august), Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi (7 septembrie), Cuv. Rafael şi Partenie de la Agapia Veche(21 iulie), Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani (1 octombrie), Cuv. Chiriac de la Tazlău(9 septembrie) şi Cuv. Iosif de la Văratec(16 august). Arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, accentua importanţa sfinţilor în viaţa oamenilor:

„Sfinţii sînt cei care ne ocrotesc şi ne ajută. În biserică avem nevoie şi de aceste mărturii, de elemente pe care le folosim pentru sfinţire. Sfinţii, cu moaşte sau fără, au fost bineplăcuţi lui Dumnezeu şi ocrotesc un anumit loc sau o anumită zonă. Mănăstirea Neamţ este o veche lavră în care s-au nevoit de-a lungul timpului peste 30.000 de călugări, iar noi trăim aici în umbra Sfîntului Cuvios Paisie, în timpul căruia mănăstirea Neamţ a cunoscut apogeul spiritualităţii“.

Anul acesta se împlinesc 523 de ani de cînd se sărbătoreşte hramul bisericii voievodale Înălţarea Domnului. Potrivit informaţiilor publicate pe pagina de internet a Mitropoliei Moldovei, lăcaşul de rugăciune a fost ctitorit de Ştefan cel Mare între anii 1485-1497, deoarece biserica domnitorului Petru Muşat (1375-1391) a fost grav avariată din cauza cutremurului din 1471:

„Întrucît această biserică a fost printre ultimele ctitorii, marele voievod a dorit să fie cea mai monumentală biserică atît din punct de vedere artistic, arhitectural, cît şi ca dimensiuni.(…) În exterior, deasupra uşii la intrare se află pisania cu text slav care în traducere arată timpul cînd s-au finalizat lucrările bisericii Înălţarea Domnului, dar şi o invocare de mare sensibilitate spirituală:

„Doamne Iisuse Hristoase primeşte acest hram care s-a zidit cu ajutorul Tău, întru slava şi cinstea Slavei şi slăvitei de la pămînt la cer Înălţare a Ta şi Tu, Stăpîne, acoperă-ne cu mila Ta de acum şi pînă în veac!; Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvîrşirea Sfîntului Duh, Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a binevoit şi a început şi a zidit acest hram, pentru rugăciunea sa şi a doamnei sale Maria şi a fiului său Bogdan şi a celorlalţi fii ai săi şi s- a săvîrşit la anul 7005, iar al domniei sale anul patruzeci şi cel dintîi curgător, luna lui noiembrie 14(1497)“.

Revenind la pandemia de Covid 19, ar fi de amintit faptul că, la îndemnul Mitropoliei Moldovei, Mănăstirea Neamţ a pus la dispoziţia autorităţilor 52 de camere, cu 104 locuri, în vederea carantinării persoanelor. „Vă facem cunoscut că, referitor la personale carantinate la Centrul Social Sfântul Paisie, au fost cazaţi în două serii un număr de 80 de persoane, iar suma cheltuielilor s-a ridicat la valoarea de 255.300 lei.

Având în vedere cele relatate mai sus, vă informăm că Mănăstirea Neamţ suportă aceste cheltuieli şi nu avem nicio pretenţie financiară pentru cazarea acestora“, se arată în adresa semnată de stareţul Benedict Sauciuc.

Citește știrea

Actualitate

Căutat în Irlanda pentru viol şi furt, arestat în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale au depistat un bărbat, de 38 de ani, urmărit de autorităţile irlandeze pentru comiterea infracţiunilor de viol şi furt.

La data de 26 mai 2020, în baza activităţilor investigativ-operative desfăşurate, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale în colaborare cu cei ai Secţiei de Poliţie Rurala Sagna au depistat un bărbat, de 38 de ani, din localitatea Boghicea, pe numele căruia era emis un mandat european de arestare, emis de autorităţile irlandeze, pentru comiterea infracţiunilor de viol şi furt.

Bărbatul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care a dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul IPJ Bacău. Urma să fie prezentat Curţii de Apel Bacău pentru confirmarea mandatului european de arestare.

FOTO: generica

Citește știrea

Trending