Contactează-ne

Actualitate

783 de nemţeni îşi pot găsi de lucru

Știe publicată cu

în data de

■ asta după ce angajatorii din tot judeţul au scos posturile la mezat ■ cele mai multe recrutări de personal ar putea avea loc la Piatra Neamţ ■

Patronii nemţeni, prin Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, fac recrutări de personal, iar la acest moment sînt vacante un număr de 783 de locuri de muncă în cele mai diverse ocupaţii. Pentru şomerii din reşedinţa de judeţ şi comunele limitrofe sînt oferite 391 de locuri de muncă, iar la Roman s-ar putea angaja un număr de 262 de persoane. Ca de fiecare dată, cele mai puţine job- uri sînt la Tîrgu Neamţ, unde este nevoie doar de 130 de noi salariaţi. Cele mai multe şanse pentru angajarea personalului cu studii superioare sînt la Piatra Neamţ unde se caută patru asistent manager, trei economist şi mai mulţi ingineri între care unul specializat în industrializarea lemnului, opt ingineri mecanici, un inginer căi ferate, drumuri şi poduri, doi ingineri autovehicule rutiere, opt ingineri specializaţi în construcţii civile şi industriale şi trei ingineri electrotehnicieni. Mai este de lucru pentru un şef serviciu dezvoltare, dar şi pentru un specialist în relaţii publice, un loc este pentru manager mijloace fixe, dar este nevoie şi de un consilier juridic. Pentru ceilalţi sînt scoase la mezat 21 de posturi de manipulant mărfuri, 15 sînt pentru îngrijitor unităţi sanitare, se mai caută 16 casieri, 13 agenţi de securitate, precum şi 41 necalificaţi sau 10 operatori chimişti şi 10 operatori tehnologia celulozei şi hîrtiei, plus 11 automatişti. În multe alte ocupaţii sînt cereri mai puţine, lista completă putînd fi studiată la sediul Agenţiei locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Piatra Neamţ, de pe strada Mihai Eminescu. La Roman sînt mai puţine strigări pentru licenţiaţi şi ar fi nevoie de un înginer automatist, trei ingineri mecanici, un inginer prelucrări metalurgice şi un expert achiziţii. Pentru cei fără studii superioare cel mai mult este de lucru în industrie unde este nevoie de 15 confecţioneri – asamblori articole textile, 50 de operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei şi 66 de muncitori necalificaţi. Alţi agenţi economici au nevoie de 23 de necalificaţi perntru domeniul construcţiilor, alţii caută 11 agenţi de securitatate, 15 lucrători depozit sau 14 vînzători. Mai puţine strigări sînt pentru cei care pot presta ca tehnician veterinar, sudor, şofer, macanic auto, precum şi măcelar, instalator tehnico-sanitar şi gaz precum şi barman sau bucătar. La Tîrgu Neamţ nu se găsesc de luni de zile un inginer zootehnist şi un medic veterinar. În schimb, este de lucru pentru 10 confecţioneri textile, 17 muncitori necalificaţi, 8 vulcanizatori, 11 muncitori în construcţii, sau cîte şapte ospătari şi bucătari. În zonă mai este nevoie de paznici, recepţioneri, casieri, cameriste, barmani, agenţi de vînzări sau asistenţi veterinari.

Citește știrea
Advertisement
loading...
Postează comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Neamţ: Peste 1.200 de posturi vacante

Știe publicată cu

în data de

■ finalul de aprilie aduce puhoi de posturi vacante ■ la nivel de judeţ s-ar putea angaja 1.204 persoane ■ cele mai multe recrutări de personal s-ar putea face în zona Piatra Neamţ ■

Finalul de aprilie aduce prosperitate pe piaţa muncii din judeţ, iar dacă lucrurile ar merge bine şi s-ar găsi personal interesat şi calificat, s-ar putea angaja peste 1.200 de nemţeni. Asta deoarece Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ anunţă ca fiind vacante la acest moment 1.204 posturi în cele mai diverse ocupaţii. Cele mai multe locuri libere vin de la angajatorii din Piatra Neamţ şi comunele limitrofe unde se caută 735 de noi salariaţi. Şomerii din zona Roman dar şi cei care doresc să-şi schimbe locul de muncă au de ales între 358 de joburi. Pînă şi la Tîrgu Neamţ piaţa muncii este mai dinamică, fiind scoase la mezat un numă re 165 de slujbe. Defalcat, în reşedinţa de judeţ sînt şi ceva strigări pentru personal cu studii superioare. Este nevoie de un director de vînzări, trei economist, un inginer automatist, patru ingineri autovehicule rutiere, doi ingineri chimişti, un inginer industria alimentară, doi ingineri mecanici tcm şi cîte un inginer producţie, tehnolog şi textilist. Se mai recrutează un inginer căi ferate, drumuri şi poduri, cinci ingineri constrcţii civile şi industriale, trei ingineri construcţii instalaţii, trei mecanici şi trei ingineri electroenergetică. Pentru ceilalţi sînt 14 şoferi de autocamion, 10 ospătari, 26 de lucrători comerciali, 15 casieri, 11 bucătari, 12 sudori, dar şi 77 necalificaţi sau 10 lăcătuş mecanici. Afaceriştii mai au nevoie de 17 fierari betonişti, 41 de electricieni în construcţii, 15 dulgheri, 32 de tapiţeri şi 42 de sudori, ori 18 croitori. Şi la Roman ar fi nevoie de ceva licenţiaţi şi sînt vacante un inginer agronom, un inginer căi ferate, drumuri şi poduri, doi ingineri constructori, un inginer mecanic şi un inginer topograf. La nivel de zonă ar fi nevoie de 10 agenţi de securitate, 26 de muncitori necalificai, 19 fierari betonişti ori 13 dulgheri. Cele mai multe posturi libere sînt însă în industrie unde se recrutează 95 de confecţioneri – asamblori articole textile, 45 de muncitori necalificaţi şi 10 operatori – confecţioneri industria îmbrăcămintei. Mai puţine cereri sînt pentru cei care pot presta ca şi betonist, faianţar, montator tîmplărie, vînzător, tinichigii industriali sau sudori. La Tîrgu Neamţ se recrutează un director tehnic, un inginer mecanic, un inginer zootehnist şi un medic veterinar. Pentru cei cu studii medii cele mai multe posturi, 25, sînt pentru confecţioneri textile, la care se mai adaugă 10 locuri de necalificaţi în textile. Se mai recrutează persoane calificate în ocupaţia de dulgher, fochist, frezor, operator maşini de surfilat, sau mecanici întreţinere.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Uneori presa are „putere“

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ la scurt timp după o întrebare a redactorului Monitorul despre igienizarea curţilor unor clădiri abandonate, lucrurile s-au rezolvat ■ cîţiva angajaţi ai firmei de salubrizare munceau în curtea Clubului Copiilor ■

Că presa este cea de a patra putere de stat este uneori o aserţiune care se dovedeşte a fi falsă. Alteori, însă, imediat ce jurnaliştii semnalează o problemă, lucrurile care nu sînt tocmai în ordine încep să se rezolve. Aşa s-a întîmplat luni, 22 aprilie, cu sesizarea redactorilor privitor la mizeria care trona, pînă la prînz, în curtea fostei Case a Pionierilor, rebotezată Club al Copiilor, clădire monument retrocedată Arhiepiscopiei Armene din Bucureşti. După întrebarea referitoare la mizeria care domnea în curtea acestui imobil, lucrurile s-au mişcat, iar o echipă de la Rossal a trecut la salubrizarea curţii. „Aşa cum ştiţi, clădirea fostului Club al Copiilor aparţine Arhiepiscopiei Armene, iar sala de festivităţi Inspectoratului Şcolar, care a dat-o în administare Clubului Copiilor. Lor trebuie să vă adresaţi. Cît desore zona de lîngă calea ferată, ea aparţine Regionalei CFR. În urmă cu trei săptămîni le-am solicitat să facă curat şi să intervină şi în parc. Vom reveni cu adrese“, a declarat primarul municipiului Lucian Micu. Cum răspunsul primarului a direcţionat şi către Arhiepiscopie, dar şi către Inspectoratul Şcolar, în administarea căruia se află sala de festivităţi din curtea fostului Club al Copiilor, am primit un răspuns din partea inspectorului şcolar general adjunct, Ioan Milea, care ne-a informat că această clădire se află în administrarea Clubului Copiilor. De alfel, noi am contactat şi Arhiepiscopia Armeană din Bucureşti, care ne-a promis că va lua legătura cu primăria şi va solicita ajutorul acesteia pentru salubrizarea zonei, lucru, care, probabil, s-a şi întîmplat, ţinînd cont că la aproximativ o oră şi jumătate-două după conferinţa de presă, echipe ale operatorului de salubritate lucrau la igienizarea zonei Clubului Copiilor. Vom sta cu ochii şi pe CFR unde am făcut o solicitare purtătorului de cuvînt, aflat la Bucureşti, care ne-a înştiinţat că ne va informa cînd va începe curăţenia pe marginea liniilor de cale ferată din zona staţiei CFR Roman şi la toaletarea vegetaţiei din parcul CFR. „Noi primim informări de la Regionalele noastre. Faceţi-ne o solicitare scrisă şi în cîteva zile vă vom informa cu perioada în care Regionala Iaşi a programat să salubrizeze zona sa de competenţă“, a declarat Oana Brânzan, purtător de cuvînt al Companiei CFR Bucureşti.

Citește știrea

Actualitate

Satul Olimpic, la mila nimănui

Știe publicată cu

în data de

Autor

■ proiectul de construire a unui nou pavilion în strada Fabricii e tot pe hîrtie ■ Primăria Roman caută fonduri europene ca să reabiliteze clădirile unde trăiesc în condiţii mizere peste 1000 de persoane ■

După izbucnirea în presa centrală a scandalului referitor la gheotul din Satul Olimpic, înfăţişat într-un reportaj al Antenei 3, la emisiunea În premieră, cu cîteva luni în urmă, lucrurile s-au precipitat printre autorităţi, în sensul că toată lumea a avansat promisiuni şi proiecte. Acestea au fost depuse la oficialii care se ocupă de accesarea de fonduri europene sau guvernamentale, dar problema a rămas fără rezolvare. Din păcate, aşa cum se întîmplă, cel mai adesea la noi, lucrurile s-au împotmolit undeva. La conferinţa săptămînală de presă, primarul Lucian Micu, întrebat fiind de redactorul Monitorul despre un astfel de proiect, a declarat că acesta se află depus la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est şi nu s-a primit, încă, nici un răspuns. „Pentru strada Fabricii există un proiect depus la Agenţia pentru Dezvoltare Regională, un proiect care prevede construirea unui bloc nou, reabilitarea celor patru blocuri deja existente şi mai multe modificări ale infrastructurii din zonă, care ar trebui să conducă la creşterea condiţiilor de viaţă a celor care locuiesc acolo. În momentul de faţă, pentru nici unul din cele patru proiecte pe care le-a depus municipiul Roman pe Axa 13 nu s-a primit nici un feedback, nici în sensul că ar fi în evaluare, nici în sensul că s-ar afla într-o listă de rezervă, nici că proiectul ar fi fost respins. Răspunsul la întrebarea dumneavoastră se regăseşte la ADR şi la cei care fac evaluarea proiectelor. Atîta timp cît avem depus un proiect cu finanţare europeană care prevede reabilitarea întregii zone este inutil să vorbim de alocarea unor resurse de la bugetul local, judeţean sau guvernamental“, a declarat primarul Lucian Micu. Reportajul difuzat de Antena 3 nu a făcut decît să reîncălzească o „ciorbă“ de pe vremea primarului PSD, Dan Ioan Cărpuşor, cel care a decis mutarea persoanelor defavorizate, care locuiau în blocul NATO, din strada Tudor Vladimirescu. Imobilul respectiv era o veritabilă bombă socială şi ecologică în buricul tîrgului, complet devastat, cu băile comune înfundate, înconjurat de munţi de gunoaie aruncate de locatari direct în stradă. Atunci, primarul Cărpuşor a luat decizia radicală de a achiziţiona patru grajduri de la fosta fermă a unui IAS şi de a le transforma în locuinţe sociale. Acest lucru i-a adus nu doar un al doilea mandat de primar, ci şi o reclamaţie, din partea Partidei Rromilor, la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. În plus, un desant de jurnalişti din presa centrală a descins în locuinţele din Satul Olimpic, transformate, după scurt timp, într-un fel de ghetou. Vestitele băi comune cu care autorităţile s-au lăudat nu mai funcţionează nici ele acum. Scandalul a reizbucnit pentru a doua oară în timpul mandatului primarului Dan Laurenţiu Leoreanu şi pentru a treia oară în timpul mandatului primarului Lucian Micu. De altfel, după ultimul reportaj de la Antena 3, de la emisiunea În premieră, preşedintele Consiliului Judeţean, Ionel Arsene s-a declarat surprins de existenţa ghetoului din strada Fabricii, probabil la acest lucru făcînd referire în declaraţia sa primarul Lucian Micu. În zona denumită Satul Olimpic trăiesc legal (cu acte) cam 1000 de suflete, în condiţiile greu de imaginat. În realitate, în cele patru pavilioane mizere ar vieţui peste 1500, spre 2000 de persoane. Unii chiriaşi de drept ai camerelor au domiciliul legal, alţii – nu se ştie cîţi la număr, locuiesc clandestin la prieteni, zona avînd şi un potenţial infracţional puternic.

Citește știrea

Trending